778 matches
-
În capcana criminalității este prezentă Întotdeauna când există o distanță importantă Între ceea ce se dorește și ceea ce este realizabil (Cloward și Ohlins, 1960). Transgresiune și etichetare Începând cu anii ’60, vocabularul utilizat a suferit anumite modificări. Vorbim mai curând despre devianță și transgresiune și Îi desemnăm de-acum pe cei care Încalcă normele În vigoare drept devianți sau marginali. Dar despre cine este vorba de fapt? Este oare chiar atât de ușor să-i desemnăm pe indivizii care se comportă astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezintă o cale interesantă În această direcție, deși avem de-a face mai curând cu un ansamblu de propoziții decât cu o veritabilă teorie științifică (Becker, 1963). Acest curent se bazează pe o paradigmă interacționistă: din acest punct de vedere, devianța și, implicit, marginalitatea care rezultă de aici nu sunt o proprietate caracteristică acțiunilor unei persoane,ci mai curând consecința reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În două etape: individul este mai Întâi etichetat, apoi exclus din grup. Prin urmare, el va fi respins, astfel că singura apartenență la care va mai avea acces va fi apartenența la mediul tinerilor marginali. Lemert a făcut distincție Între devianțe primare, respectiv actul transgresiunii, și devianțe secundare, care trimit la acceptarea etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâi etichetat, apoi exclus din grup. Prin urmare, el va fi respins, astfel că singura apartenență la care va mai avea acces va fi apartenența la mediul tinerilor marginali. Lemert a făcut distincție Între devianțe primare, respectiv actul transgresiunii, și devianțe secundare, care trimit la acceptarea etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra cercetărilor viitoare. În continuare, se va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PUF (prima ediție: 1897). LEMERT Edwin (1951), Social Pathology, New York, McGraw-Hill. — (1967), Human Deviance, Social Problems and Social Control, Prentice-Hall, Englewood Cliffs. MERTON Robert (1965), Eléments de théorie et de méthode sociologiques, Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). Φ Anomie, Devianță Melting pottc "Melting pot" Problema așa-numitului melting pot, adică a creuzetului În care coabitează, se confruntă și uneori fuzionează populații diferite ca origine familială, etnică și culturală sau ca nivel social, s-a pus În mai multe contexte sociologice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cum sunt cele din Africa, de exemplu. ν Expresia melting pot amintește de complexitatea vieții din marile orașe, de dezorganizarea familială, de modurile de viață asociative, de controlul social din cartiere, de ghetou sau de prostituție. De unde și studiile privind devianța și mobilurile sale Într-o societate eterogenă sau reorganizările care au loc În spațiul citadin. Așa-numita școală a ecologiei urbane, care a atins apogeul la Chicago În anii 1920-1930 grație lui Robert Park, Ernest Burgess, Roderick McKenzie sau Louis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolului XX, politica de construire de cartiere cu blocuri de locuințe menite să grupeze familiile modeste i-a lipsit pe mulți imigranți de un mijloc important de integrare În statul-națiune, segregarea (aleasă uneori ca mijloc de protecție) favorizând excluderea și devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune, desigur, o reprezentativitate etnică și regională, dar și o ștergere treptată a particularismelor. Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Armand Colin. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SECA Jean-Marie (2001), Les Musiciens underground, Paris, PUF. TAYLOR Timothy (1997), Global Pop. World Music. World Market, New York/Londra, Routledge. TOSCHES Nick (2003), Blackface. Au confluent des voix mortes, trad. fr., Allia (prima ediție americană: 2001). Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE Ntc "N" Naționalismtc "Naționalism" Termenul desemnează un principiu de mobilizare politică bazat pe afirmarea dreptului fiecărei colectivități de a fi stăpână pe destinul propriu. Dincolo de acest soclu comun, nu se prea pot distinge caracteristici permanente și universale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interdicțiilor definite instituțional), ele iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă Însușirea lor, așa cum bine a arătat Talcott Parsons, este inseparabilă de procesul de socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
méthode sociologique, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). SHERIF Muzafer (1936), The Psychology of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1960), The Open and the Closed Mind, New York, Basic Books. SECA Jean-Marie (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Yosef (1993), „L’antisémitisme racial est-il apparu au XXe siècle? De la limpieza de sangre espagnole au nazisme: continuités et ruptures”, Esprit, nr. 190, martie-aprilie, pp. 7-35. Φ ANTIRASISM, COLONIALISM, DOMINAȚIE, Etnocentrism, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, Stereotip, XENOFOBIE Rebeliunetc "Rebeliune" Φ Contracultură, Devianță, Marginalitate/marginalizare Recunoaștere (politică de Î)tc "Recunoaștere (politică de ~)" În dezbaterea contemporană despre multiculturalism, feminism sau identitate sexuală, conceptul de recunoaștere a devenit o noțiune-cheie. ν Trebuie să subliniem totuși că noțiunea nu este chiar atât de nouă cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 68-76. — (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În vis sau În misticism: retragerea este În acest caz voluntară. Ultima soluție, specifică minorităților active, este inovarea, care se poate traduce prin adaptări, reforme sau transformări mai profunde. Să mai adăugăm și faptul că societatea Întreține raporturi complexe cu devianța. Deși represiunea și pedepsele se abat cu mai multă sau mai puțină severitate asupra delincvenților, În funcție de delictele comise, se poate observa adesea o anumită Îngăduință față de cerșetori sau de cei fără căpătâi. Toleranța față de nebunie sau de marginalitate nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l’enfant, Paris, Alcan. SAINSAULIEU Renaud (1985), L’Identité au travail. Les effets culturels de l’organisation, Paris, Presses de la FNSP (prima ediție: 1977). WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr. parțială, Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Devianță, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, Normă, Reglementare socială, Tranzacție Societăți cutumiaretc "SocietĂȚi cutumiare" Φ Clan, DREPT ȘI CULTURĂ, Etnie Solidaritatetc "Solidaritate" În ultimii douăzeci de ani ai secolului al XIX-lea, scrierile despre noțiunea de solidaritate au devenit tot mai numeroase. Opinia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la vie quotidienne, Paris, PUF. PIALOUX Michel și BEAUD Stéphane (1999), Retour sur la condition ouvrière, Paris, Fayard. RAULIN Anne (2001), Anthropologie urbaine, Paris, Armand Colin. THIEBLEMONT André (coordonator) (1999), Cultures et logiques militaires, Paris, PUF. Φ Anomie, Contracultură, Cultură, Devianță, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, Melting pot, NAȚIUNE, SOCIALIZARE Suveranitate/suveranismtc "Suveranitate/suveranism" Trebuie să facem distincție Între cele două noțiuni. Suveranitatea trimite la autonomia statului și la puterea de care dispune acesta de a reglementa comunitatea politică pe care Își bazează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei logici de tip contractual, bazată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se evite folosirea forței (Napoleon față În față cu Pius al VII-lea), deși acțiunile violente restaurează din când În când imaginea puterii represive. Forme foarte variate La rândul său, sociologia discută mult despre multiplele forme de violență (anomie, suicid, devianță, revoluție, război) și despre efectele de incitare ale spectacolului oferit de explozia de conflicte sociale, Însă, o dată cu Weber, ea analizează și violența legitimă a statului ca mijloc de a asigura securitatea corpului social, contracarând riscurile de descompunere economică și politică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum), și alte grupuri marginale de acest gen. Părăsirea sociologiei de cabinet făcută din comoditatea fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care mișcările îl perturbă. Așa încît, provocările de care sînt responsabile mișcările colective sînt percepute drept elemente negative ce trebuie reabsorbite cît mai repede, în timp ce participanții, cărora nu se ezită a li se atribui unele comportamente de iraționalitate și de devianță, ar trebui să fie supuși unui control social mai mare și mai eficient. Transformarea pe care mișcările colective tind să o introducă în societățile respective apare astfel ca fiind produsă de forțe externe, exogene societății (după Alberoni transformarea ar fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
doză mai ridicată de interdependență) decît dacă erau de la Istorie antică. După cum se observă, puterea contextului și particularitățile rolului social modelează specific nivelul conformismului, mai mult decît activarea unei identități sociale prescrise (precum apartenența la o anumită naționalitate). 5.5. Devianța socială Festinger, Schachter și Back au semnalat, în 1950, prezența unui proces intragrupal caracteristic de presiune spre uniformitate. Astfel, dacă în cadrul grupurilor există opinii divergente, se exercită o acțiune de influențare în sensul adoptării opiniilor grupului, iar dacă persoana în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alte țări, în care se ajunge mai greu la un acord, existînd o cultură a unanimității puternic înrădăcinate. Semnificativ este cazul Franței și al României, care întrețin o neobișnuită sincronizare comportamentală, unde există o cultură a conformismului puternică și unde devianța este sever sancționată. Faptul că francezii și românii se "înregimentează" repede într-o tabără, după care întrețin o "cultură a unanimității", în care nuanțele sînt greu de asimilat, poate explica rezultatul contrariant prin care, deși rejectează puternic și cvasiunanim deviantul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Faptul că subiecții se caracterizează printr-un scor mai degrabă modest al complexității sociale mărturisește despre paleta comportamentală precumpănitor săracă pe care o pot activa în mediul educațional profesorii, într-o lume românească în care răspunsurile comportamentale care urmează logica devianței tolerate sînt atît de persistente (Gavreliuc, Jinaru, Gavreliuc, 2009). Exemplul comportamentului corupt este convingător pentru a ilustra cum dincolo de retorica onestității și integrității conduitelor sociale în organizații, acest "răspuns eficace" se dovedește o "cale sigură spre succes", indiferent de specificul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îngemănează tipare comportamentale implicite mai puțin "relaxate" în contexte politice și sociale și mai "libere" în contexte religioase și economice. Libertinajul cultural a fost asociat cu blîndețea sancțiunilor în condițiile încălcării normelor, în timp ce culturile caracterizate prin constrîngere culturală pedepsesc sever devianța de la norme. Studii efectuate în acest sens (Triandis, Kurowski, Gelfand, 1994; Triandis, 1995) sînt concludente în a arăta că libertinajul cultural e asociat cu individualismul, iar constrîngerea culturală cu colectivismul. 8.5.2. Complexitatea culturală Complexitatea culturală ar putea fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]