1,506 matches
-
de teren. Cu certitudine, nu toate populă(iile observate se preteaz( la o procedur( care să ceară clar colaborare din partea lor. Astfel, nici un observator nu va prezenta un chestionar (n timp ce studiaz(, f(r( (tirea lor, persoane cu comportament deviant sau delincven(i. (n al doilea rînd, observă(ia direct( poate s( lase loc num(r(rîi sau statisticii datelor culese chiar (n cursul evenimentelor observate, (i nu prin administrarea de chestionare. De exemplu, observatorul socotește el (nsu(i, f
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
n principiu, nu admit martori (i sînt cele mai fructuoase pentru observa(ie (n condi(iile (n care ea se exerseaz( f(r( (tirea sau complicitatea mediului social studiat. Astfel, mediile definite din punct de vedere social că delincvente sau deviante nu accept( (n principiu str(ini, decît dacă se dedau la acte de aceea(i natur( (i nu fac parte din rîndurile juști(iei sau poli(iei. Un anchetator (narmat cu un chestionar sau realizînd cîteva (ntrevederi va putea fi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
n grupul lor..." [Kaplan-Daniels, 1967]. 3. TREI CONTEXTE DIFERITE Observa(ia clandestin( (ntr-un mediu (nchis Cîteva medii (nchise nu pot admite persoane str(ine, nici pe oricine care nu participă în mod obișnuit la activitatea lor. Aceste medii calificate că deviante, marginale sau secrete au fost studiate prin observa(ie. Se (ntîmpl( că observatorul s( fie deja membru (i că el s( de(în( o anume experien(( sau, dimpotrivă, că el s( fie relativ str(în. Dac( el nu cunoa(te
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
reu(i s( culeag( informa(îi complementare de la participan(i. Totu(i are cvasi-certitudinea de a nu (mpiedica desf((urarea obi(nuit( a unei activit((i care nu admite un martor exterior. Se str(duie(te s( între (n mediul deviant (ntr-o manier( anonim(, disimulîndu-(i deci propria identitate. Deci el minte prin omisiune sau devine "str(inul anonim" [Cressey, 1983, p. 109] care se integreaz( grupului, devine cel care (ndepline(te o sarcin( asemeni altora. Propriile sale caracteristici trebuie s
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sexuale anonime, tacite (i f(r( angajament afectiv ale acestor b(rba(i care comunicau (ntre ei dup( un cod gestual cunoscut de to(i (i care operau o diviziune a rolurilor pentru a-(i satisface dorin(a. Aceste întîlniri deviante nu sînt posibile decît (n locurile neglijate de al(i poten(iali utilizatori. Poli(ia intervine pu(în, dar supravegheaz( de departe aceste locuri. Humphreys a reu(it printr-un tur de for(( s( observe cealaltă latura a vie(îi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Observa(ia avea s( dureze doi ani. Acest mediu nu admite str(ini (i se ap(r( contra tuturor intru(ilor, care sînt mereu asimilă(i cu poli(ia. Intrarea este deci problematic(: "... nu po(i avea acces (ntr-un mediu deviant f(r( rela(îi prealabile cu el (i nu po(i s( le stabile(ți f(r( a le de(ine deja" [Donald Black, citat (n Humphreys, 1970, p. 25]. Cercet(torul s-a hotărît s( treac( drept deviant (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mediu deviant f(r( rela(îi prealabile cu el (i nu po(i s( le stabile(ți f(r( a le de(ine deja" [Donald Black, citat (n Humphreys, 1970, p. 25]. Cercet(torul s-a hotărît s( treac( drept deviant (i s( frecventeze la rîndul s(u aceste locuri. Dar observatorul nu poate s( se prezinte participan(ilor f(r( a riscă modificarea unui comportament atît de intim. Cu cine negociezi? Ce promi(i? Probleme morale. Humphreys nu a făcut
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
participan(îi inactivi, anchetatorii profitau pentru a vorbi cu adep(îi (i pentru a realiza (ntrevederi neoficiale, de-a lungul c(rora culegeau numeroase elemente din biografia acestora. • Culegerea datelor. Notarea Un e(antion de momente, persoane (i locuri Activitatea deviant( observat( (n toalete era supus( varia(iilor de flux ale b(rba(ilor care se ocupau cu aceasta. Laud Humphreys a adoptat o meticulozitate particular( (n a constitui un e(antion reprezentativ al populă(iei ce frecvență aceste locuri. A
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Observatorul nu poate s( mearg( la locul anchetei f(r( s( cunoasc( fluctua(iile de propan care determin( prezen(a sau absen(a populă(iei pe care el dore(te s( o studieze, chiar dac( aceasta poate fi calificat( că deviant( sau nu. Trebuie deci s( rezolve problema general( a e(antion(rîi (n (tiin(ele sociale, formulat( astfel pentru cazul observa(iei: "Riscul este acela c( activitatea de colectare a datelor se deruleaz( la un anumit moment, cînd o populă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Diferite folosințe date locului: atenție la perioada în care se realizează observația (exemplu: Crăciunul sau Paștele). Definirea secvențelor ce compun activitățile obișnuite: secvențele unei rugăciuni (să se cronometreze). Alte folosințe: turismul, loc de întîlnire, retragere la căldură în timpul iernii. Uzaje deviante ale locului: a fura, a urină, a scuipa etc. 7. Situarea clădirii în mediul ambiant: biserică catolică cea mai apropiată, acces la mijloacele de transport, tipuri de clădiri apropiate (locuințe, birouri, gară, magazine). Această biserică oferă și alte servicii: ajutor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
bandelor de hoți sau de bandiți la drumul mare, mafiilor criminale sau oricăror alte asociații de răufăcători, lipsite de conștiință morală și de responsabilitate legală. O societate solid instalată în realitatea și în drepturile ei este relativ tolerantă față de mișcări deviante sau nonconforme legii. Aproape că manifestă indulgență față de cei care și-au pierdut uzul rațiunii și au încălcat legea; iar dacă uneori îi sancționează, nu-și pune și întrebări teoretice în privința lor. Caracterul asocial, anomaliile lor nu amenință ordinea stabilită
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
călătorii, soldații, studenții și mulți alți vagabonzi au vehiculat în mod cert multe vești noi, multe opinii. Dar ce încredere aveau sedentarii în aceste păsări migratoare și în ce măsură puteau ei adopta opinii și judecăți vagabonde, minoritare și în mod cert deviante? Cartea mai întîi, și mai apoi ziarul, sînt cele care au furnizat liantul care lipsea, reunind laolaltă fragmentele unui vast ansamblu. Aceste mijloace de lectură și colportare a ideilor au înlocuit spiritele locale cu spiritul public. La fel, în locul grupurilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din care făceau parte. Imaginîndu-se în pericol, ele par a fugi. În realitate, ele se reîntorc vijelios, într-un amestec de frică și furie. În cazul terorii, teama mulțimii este întoarsă împotriva individului. Ea îl pîndește pe cel mai mărunt deviant, se răfuiește cu cei și cele care îi rezistă. De asemenea, în exaltarea ei, mulțimea îi lichidează pe cei care nu-i împărtășesc zelul, după ce i-a exterminat pe cei care i-l îngrădeau. Violență îndreptată împotriva lor sau împotriva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui proiectul de a întemeia un nou regat, de a găsi un nou popor întru a cărui adorație să ofere religia disprețuită de Egipt"501. Există un element logic în înlănțuire. Întemeierea unei noi națiuni presupune întîlnirea dintre indivizi excluși, devianți, cu o colectivitate oprimată, dar gata să se adune în jurul unei doctrine, a unei idei noi. Toate marile creații, marile transformări din Istorie, sînt opera unor astfel de minorități, a unor astfel de oameni aparte sau situați pieziș în societățile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la specificul clasei de elevi, putem desprinde câteva concluzii privitoare la rolul constructiv al normelor în ceea ce privește organizarea internă a grupului, pe de o parte, și în evaluarea externă a grupului (judecăți de valoare cu privire lacomportamentele integrate și la comportamentele deviante - pozitiv și negativ), pe de altă parte. La acest ultim exemplu, normele, purtătoare de conținut axiologic, funcționează ca pertinente criterii evaluative. După aprecierile aceluiași autor, tipologia normativă cu relevanță pentru clasa de elevi este următoarea: a. norme explicite: sunt normele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
duală a culturii implicite a elevilor în raport cu școala și, indirect, și cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994): a) proșcoală, sistem de valori care nu este în dezacord cu valorile fundamentale ale școlii; b) antișcoală, sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestările comportamentale în cazuri ca acelea menționate sunt dependente de originea socială a elevului și de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile școlare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
maniera de reprezentare grafică a abaterii comportamentale poate cunoaște următoarea formă: Schema anterioară aparține lui Freeman Joane, Pour une éducation de base de qualité (UNESCO, Paris, 1993) și relevă pașii pe care-i poate urma cadrul didactic de la identificarea comportamentului „deviant” până la decizia de intervenție. O altă perspectivă interesantă privitoare la analiza situațiilor problematice este cea a lui Kerner&Tregor, „The Rational Manager”, în Ioan Jinga, Managementul educațional preuniversitar (ARC, București, 1997). Autorii fac distincția între problemă și situație problematică, aceasta
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structurarea duală a culturii implicite a elevilor în raport cu școala și, indirect, cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994): a. Proșcoala - sistem de valori care nu este în dezacord cu valorile fundamentale ale școlii; b. Antișcoala - sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestările comportamentale în cazuri ca acelea menționate sunt dependente de originea socială a elevilor și de sexul acestora. 2.5.1. Strategii de intervenție ale cadrului didactic Investigațiile moderne oferă spre selecție cadrelor didactice o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
separă proza de poezie. „Recurs în procesul poeziei moderne”, subtila postfață a lui Mircea Martin la studiul lui Gh. Crăciun consacrat poeziei tranzitive, conține o remarcă esențială în acest sens: ...poezia transparentă, directă, n-ar putea exista fără fundalul poeziei deviante, tipic moderniste, așa cum aceasta din urmă, la rândul ei, s-a afirmat în relație cu elocvența romantică. Fără perechea ei invizibilă, dar prezentă, poezia tranzitivă n-ar avea relevanță 240. Într-adevăr, poezia reflexivă, lirică, metaforică și ezoterică pare întrucâtva
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
elevi. Astfel, când un cadru didactic preia o clasă nouă, el va avea tendința să o Împartă În trei categorii: În primul rând, elevii „buni”, care se conformează așteptărilor sale, În al doilea rând, elevii „răi”, ce au un comportament deviant (Încalcă frecvent regulile) și În al treilea rând, elevii care nu excelează nici În ceea ce privește conformitatea, nici conduitele deviante. Educatorul Învață imediat numele elevilor din primele două categorii. Numele celor din a treia categorie sunt Învățate mult mai târziu. După ce educatorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
trei categorii: În primul rând, elevii „buni”, care se conformează așteptărilor sale, În al doilea rând, elevii „răi”, ce au un comportament deviant (Încalcă frecvent regulile) și În al treilea rând, elevii care nu excelează nici În ceea ce privește conformitatea, nici conduitele deviante. Educatorul Învață imediat numele elevilor din primele două categorii. Numele celor din a treia categorie sunt Învățate mult mai târziu. După ce educatorii au Încadrat un elev Într-o categorie, au tendința de a utiliza „categoria” elevului ca punct de referință
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Marginalizarea și excluziunea sociale se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și comunitar, iar pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
considerare din perspectiva a trei niveluri (cel al persoanei, cel al sistemelor sociale primare și intermediare și cel al sistemelor societaleă și a două dimensiuni ale acțiunii (interacțiunea și interpretareaă. Prima dimensiune vizează structura interacțiunilor în care se implică persoana deviantă sau potențial deviantă, iar cealaltă se referă la modul în care sunt percepute astfel de persoane și sunt interpretate caracteristicile lor de către ceilalți; altfel spus, o dimensiune se referă la persoană în mod direct, iar cealaltă dimensiune se referă la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a trei niveluri (cel al persoanei, cel al sistemelor sociale primare și intermediare și cel al sistemelor societaleă și a două dimensiuni ale acțiunii (interacțiunea și interpretareaă. Prima dimensiune vizează structura interacțiunilor în care se implică persoana deviantă sau potențial deviantă, iar cealaltă se referă la modul în care sunt percepute astfel de persoane și sunt interpretate caracteristicile lor de către ceilalți; altfel spus, o dimensiune se referă la persoană în mod direct, iar cealaltă dimensiune se referă la modul în care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
celorlalți (se remarcă apelul la conceptele teoriei sociologice a interacționismului simbolică. Reprezentările sunt, în mare parte, influențate de stereotipurile, conceptele, etichetele, percepțiile de rol care vizează o anumită persoană. Wolfensberger a întreprins și o analiză a principalelor roluri atribuite persoanelor deviante de-a lungul istoriei. El afirmă că, atunci când o persoană este percepută ca deviantă, i se atribuie un rol caracterizat de așteptări puternice; asemenea așteptări nu apar doar la nivelul persoanei care percepe, ci sunt internalizate de persoana deviantă, al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]