4,214 matches
-
nefasta operă de autodemolare a ceea ce se profila cândva a fi o posibilă statuie. Dar nu scriu toate acestea pentru a mă răfui încă o dată cu dl Eugen Simion. De împăcat, ne vom împăca în lumea de apoi. E prea mare dezamăgirea pe care mi-a produs-o pentru a avea cea mai firavă iluzie că va redeveni omul generos, inteligent, distins de altădată. Cumpărat pe talanții găunoși ai unei glorii în genunchi, despre dl Simion ar trebui, de fapt, să tac
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
aceste descoperiri nu au Îmbunătățit cu nimic situația actuală românilor, și cu atît mai puțin pe aceea a rolanzilor, e bine să fie cunoscute. Cine știe, poate că Într-o bună zi vor folosi la ceva. Acum Înțelegem mirarea și dezamăgirea femeii aceleia rolande, cînd și-a dat seama ce dorește cu adevărat Christina. În primul rînd, i s-a părut complet ridicol faptul că venise la Întîlnire cu un buchet de garoafe inutile. Mai potrivit ar fi fost să aducă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
american. — Păi, nici nu ești. Medicii au grad de ofițer numai pentru a nu fi puși de caporali să facă flotări. — Ah, ție Îți arde de glumă, dar problema e foarte serioasă. Thomas făcu o grimasă, pentru a-și exprima dezamăgirea. În primii ani de carieră, lucrase el Însuși Într-un laborator de cercetări, dar renunțase la munca de cercetare În ziua cînd descoperise că știința nu va răspunde niciodată la Întrebarea simplă: de ce fac copacii frunze? Ea se limitează la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui se limită la a o Întreba ce pastă de dinți folosește. Apoi, ca să mai treacă timpul, dar și pentru a nu se observa cît e de nervoasă, Daisy deschise televizorul și Începu să zapeze, În căutarea vreunui film. O dezamăgire În plus. La ora aceea, toate canalele transmiteau talk-show-uri. Numai pe Discovery era un reportaj despre diabetul zaharat. Altminteri, foarte interesant! Între altele, se susținea teoria că excesul de zahăr În sînge provoacă, În anumite cazuri, o diminuare a libido
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tavan. Ca orice idee genială, ideea lui era cît se poate de simplă și, la drept vorbind, previzibilă: ar fi trebuit să caute, Înainte de toate, chiar În seif! O idee la care Pablo consimți imediat cu entuziasm. Numai că, spre dezamăgirea amîndurora, găsiră ușa seifului Încuiată. — Probabil că le-ai pus Înapoi În seif și după aceea ai Închis seiful. Așa Încît nu-ți rămîne decît să te mai bărbierești o dată, deduse ironic maiorul. — Prietene Smith, din cîte Înțeleg, insinuezi că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
strîns, temîndu-se parcă să nu o iau la fugă. Dar nu simțeam nimic, nici o emoție, deși mă străduiam. Dacă aveam vreun sentiment, acela era al unei acute banalități. În afară de strînsoarea mîinii lui Pablo, un singur lucru simțeam, concret și indubitabil - dezamăgirea. După aceea, cînd mi-a dat drumul, am Început din nou să mergem, cu senzația că eram Înconjurat din toate părțile de irealitate. Ca și cum mi-ar fi ghicit gîndurile (dar aveam gînduri? - dezamăgirea mea era o formă de vid mental
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un singur lucru simțeam, concret și indubitabil - dezamăgirea. După aceea, cînd mi-a dat drumul, am Început din nou să mergem, cu senzația că eram Înconjurat din toate părțile de irealitate. Ca și cum mi-ar fi ghicit gîndurile (dar aveam gînduri? - dezamăgirea mea era o formă de vid mental, un gol care creștea În jos), Pablo găsi de cuviință să-mi explice: — S-a schimbat mult În ultimii ani. Acum, că Începeam să-i disting trăsăturile feței, situația devenea, cu fiecare pas
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fugă. Nu oricine ar fi putut ieși dintr-un asemenea bucluc, își amintește vorbele Bătrînului, atingîndu-și pieptul cu palma pentru a-și număra bătăile inimii, care deși i se par mai potolite nu-l pot face să uite de marea dezamăgire care îl stăpînește, sleiala și lehamitea care îl chinuie. Se oprește în fața unui stîlp pe care este lipit un afiș al Teatrului Național care anunță premiera Azilului de noapte de Gorki. Privirea îi alunecă obosită dintr-o parte în alta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
bucuros Regizorașul, simțind că are mingea la fileu. Dar nici o grijă, la o adică n-o să fii lăsat pe dinafară, încearcă să-i garanteze. — Spune-mi atunci care o să fie filmul evenimentelor, se interesează Comandantul cuprins brusc de o adîncă dezamăgire. Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Cu mîinile curate, ’71 și ’72, ah, ce vremuri, exclamă Regizorașul, păcat că generația voastră nu le-a prins, era raiul pe pămînt, Santinelă, prosperitate, lumea era mulțumită, fumezi, vrei o țigară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o cloacă a toate la un loc, libertate și pîrnaie, dezmăț și abstinență, modestie și îngîmfare. Dacă m-ai pune la încercare ți-aș putea schița întreaga viață într-o clipită. Asta m-ar face să mai uit de unele dezamăgiri. — V-ați dat seama că și noi ne gîndim la același lucru, recunoaște Curistul. — Dar asta nu ajunge, spune Roja, trebuie să trecem și la acțiune. Adineaori spuneați că cel mai bine e să mai așteptăm puțin, spune Părințelul. Deja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
am vorbit cu oamenii mei, și într-o jumătate de oră mă întîlnesc cu unii dintre ei la Ministerul Apărării, după care cred că o să facem marea joncțiune și cu restul la TVR ca să ne adresăm țării. Pînă acum, nici o dezamăgire, dacă poți să-ți închipui, continuă domnul Președinte, cu excepția unor zvonuri care au venit de pe Baricadă, unde cică s-au găsit cîțiva să facă pe deștepții, animale, bețivi, golani ordinari. Dar incidentul a trecut neobservat, răzvrătiților li s-a băgat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sînt doar etichete, interese oculte și hoție. Partidele și toate instituțiile statului sînt doar niște organizații banditești care fură și ucid sub acoperire legală. Restul sînt doar scorneli fabricate ca să acopere mizeria, și să inducă în eroare. Armata, marea lui dezamăgire, mocirla asta în care intrase, pata de care nu va reuși să scape nici peste o mie de ani, dacă ar fi putut i-ar fi pus pe toți cei responsabili cu fața la zid și le-ar fi împrăștiat cu mîna
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe conduita tuturor? Multă vreme după aceea nu a reușit să și scoată din cap acea imagine dezolantă a sălii goale în care din cauza ecoului, propriile cuvinte rostite cu patimă sfîrșeau toate prin a se întoarce împotriva sa. După fiecare dezamăgire de felul ăsta, seara, după ce preda cheile la portar și semna într-un caiet, se întorcea acasă convins că n-o să se aleagă nimic din planul său. Multe nopți n-a reușit să adoarmă deloc. Chinuit, speriat sau uimit, zăcea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cînd gardianul Josh Hartley mi-a deschis ușa celulei. Toate informațiile despre el fuseseră spicuite din fotografia aia deformată din Daily Record. Mă gîndisem că arată aidoma celui mai rău lucru pe care l-am văzut vreodată. A fost o dezamăgire. Anxietatea mi-a pierit, dar uitîndu-mă la trupul ăla bătrîn, mic și firav am simțit cum mă cuprind disprețul și scîrba. Chiar ar putea ăsta să fie Bestia? Ochii lui. Nu erau ochii unui ucigaș, ci ochii unei nevestici bătrîne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
distanță era Întărită și de ținuta impecabilă pe care o arbora, evident, fără nici cel mai mic efort. Adolescent fiind Ăse născuse În familia unui medic celebruă, nutrea pentru cărțile numeroase din biblioteca familiei, o dragoste pasională, nu lipsită de dezamăgiri, ca În orice iubire adevărată. Pe cele care-i plăceau ar fi vrut să le fi scris el, și suferea cumplit că pe Învelișul lor multicolor nu se afla Înscris numele lui. Era destul de rezervat cu colegii de școală, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dintr-o parte într-alta. Nu știam dacă o să rămân acolo, dar am simțit nevoia să plec din Hereford Square și am plecat chiar în seara celei de a doua mărturisiri a Antoniei. Firește, i-am produs Antoniei o mare dezamăgire. Nu știu cât de mult a durut-o și nici nu m-am sinchisit să aflu. Am tratat-o cu o sarcastică bunăvoință care ei îi producea o nedumerire continuă și am răspuns la afecțiunea ei constantă cu o ironie constantă. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
plimbare. Dacă știam ce știu azi, aș fi procedat altfel. Dar iarna trecută Încă mai speram că timpul petrecut Împreună n-a fost În zadar. Puteam să Înțeleg că nu mai voia să mă vadă În timpul liber, nu după atâtea dezamăgiri; puteam chiar să Înțeleg că nu vrea să mă vadă nici ca pe un client, ca mai demult, În fiecare vineri. Dar cumva nu-mi dădeam seama care era problema dacă ne-am fi apropiat din nou - mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întâmplător În posesia mea. Nu puteam să disting deocamdată ce fel de legătură era aceasta, reușeam doar să mă gândesc la ea. Oare era așa? — Osram, am șoptit elegant, ridicând delicat o sprânceană. Dacă Înțelegeți ce vreau să zic... Spre dezamăgirea mea, vocea nu era deloc atentă la ideile mele geniale. În schimb, se Întorcea mereu asupra aceleiași Întrebări josnice. Așa că, până la urmă, a trebuit să ridic tonul. — Ce mă tot bateți la cap? Dora și filmul, Dora și filmul! Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lipsă de plăcerile și satisfacțiile ridicole care-i făceau fericiți pe neevrei... La fotbal, liceul nostru evreiesc era ciuca bătăilor (deși fanfara, fie-mi îngăduit să zic, câștiga întruna premii și distincții); palmaresul nostru jalnic era, desigur, un motiv de dezamăgire pentru cei tineri, indiferent ce simțeau părinții și, totuși, până și la vârsta copilăriei, puteam înțelege atâta lucru, că o înfrângere la fotbal nu era chiar cel mai cumplit dezastru de pe lumea asta. Galeria avea chiar un cântecel pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
toți rărunchii. Mai blând în jurul moțului, te rog! - „unșpe, doișpe, treișpe“ și îmi zic în sinea mea Slavă Domnului că mai am un pic și scap - țin-te bine, mai ai patruzeci de secunde - dar, o dată cu ușurarea, vine, desigur, și dezamăgirea, cruntă de tot: asta e, așadar, ceea ce visez eu zi și noapte de la vârsta de treisprezece ani. În sfârșit, nu un măr cu cotorul scos, nu o sticlă de lapte unsă cu vaselină, ci o fată în furou, cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
franțuzește că acest compartiment era ocupat. — Un loc, spuse omul. — Doriți la clasa a doua? Întrebă Myatt, dar omul clătină din cap și trecu mai departe. Domnul Opie se cufundă cu vizibilă voluptate În colțul lui și Îl privi cu dezamăgire și curiozitate pe bărbatul mărunțel și palid din fața lui. Omul era extraordinar de șters ca Înfățișare, iar sănătatea precară Îi ruinase tenul. Nervii, se gândi domnul Opie, privind cum degetele omului se mișcau neliniștite, dar acestea nu arătau alte semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pod care trecea și un fag desfrunzit străpuns de muguri timpurii. Așa mulțumesc eu pentru o noapte de somn lung și liniștit; așa reacționez eu când mi se face un cadou, Își zise ea și se gândi cu rușine și dezamăgire la visele de odinioară, cu mari curtezane ce acceptau cadouri de la prinți. Și m-am rățoit la el ca o chelneriță prea obosită. Îl auzi mișcându-se În spatele ei și știu că se apleca după bilet. Vru să se Întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
contrazise În nici un fel. Explicația lui era aproape insultătoare În simplitatea ei: — Mi-e atât de ușor să vorbesc cu dumneata. Am senzația că te cunosc. Ea știa ce Însemna asta. — Da, spuse ea, cu durerea seacă și banală a dezamăgirii, și eu am impresia că te cunosc. Și se referea la scările lungi, așteptatul la ușa agentului și evreul tânăr și prietenos, explicând cu blândețe și fără interes că nu avea nimic pentru ea, absolut nimic. Da, se gândi ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un minut În care putea cerceta În siguranță și, cum nu mai avea altceva de examinat, deschise ghidul Baedeker, pentru că era un lucru curios să-l găsească atât de grijuliu Împachetat. Se uită la pagina de gardă și citi cu dezamăgire numele de Richard John trecut cu un scris mic și aferat, de mână, zgâriat cu penița, dar sub acesta se afla o adresă, Casa Școlii, Great Birchington-on-Sea, care merita ținută minte. Clarion putea trimite acolo un om care să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-i o leșie. Ce altceva se poate scrie despre porcușorul ăsta? Domnișoara Warren trânti receptorul În furcă. Dr. Czinner nu apăruse. Era furioasă, dar satisfăcută. Se gândise să se descotorosească de ea În gara din Viena. Își imagină cu plăcere dezamăgirea lui când va ridica privirile din pagina ziarului și o s-o vadă iar În ușa compartimentului său. Mai aproape ca noroiul, șopti ea pentru sine, așa voi fi pe lângă el. Omul În uniformă de la barieră o opri: — Fahrkarte, bitte. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]