980 matches
-
susține c] sensul lui „se cuvine” și al altor cuvinte morale este de a descrie atitudinile sau sentimentele oamenilor - de exemplu, de a atribui oamenilor în general sau emit]torului unei propoziții, o atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi descoperit prin observație introspecție raportat]. Astfel, teoria este una naturalistic]. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume c] singurele probleme asupra c]rora se poate medita sunt cele faptice. O lectur] a lucr]rii lui Kant, Rațiunea practic] (1785, BA101 = 448) sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pentru crimele comunismului. Dar aceast] linie de argumentație se sprijin] pe o ipotez] eronat] și pe un raționament invalid. Respingerea moralei nu este echivalent] cu acceptarea a tot ceea ce morală condamn] sau cu eliminarea celor mai bune motive de dezaprobare. Putem respinge morală, reținând o perspectiv] rațional] și umanist], așa cum a f]cut Marx. Morală nu este singurul remediu posibil pentru abuzurile de care a suferit marxismul și îndr]znesc s] spun c] nu este nici cel mai bun remediu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se ține cont este c] nu exist] nici un motiv de a fi moral, în afar] de promisiunea r]spl]ții divine sau de amenițarea pedepsei divine. Exist] cel putin dou] modalit]ți diferite de a înțelege afirmația c] aprobarea (sau dezaprobarea) lui Dumnezeu este singurul motiv pentru a fi moral. Aceasta ar putea fi pus] pe seama presupunerii c] justificarea principiilor morale nu funcționeaz] suficient de bine pentru a asigura respectarea lor - ca și cum cineva ar putea admite, de exemplu, c] a fura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supus de autorități după arestare: Instrucția procesului Împotriva celor care participase la mișcarea din 7-8 august 1870, realizată de judecătorii de instrucție și procurorii aduși special de la București, a fost făcută folosindu se excese care vor duce În final la dezaprobarea metodelor folosite chiar și din partea presei ce susținea guvernul și care se pronunțase radical a ceea ce se Întâmplase la Ploiești. După terminarea instrumentării procesului, autoritățile nu Îl vor Înainta spre judecată Curții cu Jurați din Ploiești de teamă și astfel
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
mă Înșelam. Încă de la apariția articolului meu În Echinox, regretatul coleg Lucian Periș (viitor preot celibatar greco-catolic, destinat unei strălucite cariere ecleziastice și intelectuale) mă avertizase, cu blândețea și delicatețea care Îi erau atât de caracteristice, că rândurile mele provocaseră dezaprobare În mediile unite. Nu prea eram la curent nici cu angajamentele greco-catolice ale colegului meu și, mărturisesc cu rușine, nici cu prezența vie a grecocatolicismului În subteranele vieții publice din România anului 1988, precum și În conștiințele multor concetățeni de-ai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
timp, el argumentează această teză prin intermediul unei percepții tipice iluminismului transilvan, pentru care intoleranța, superstițiile, ignoranța poporului În materie religioasă reprezintă un obiect important al criticismului social, un inamic al progresului, care trebuie combătut și care provoacă, firește, uimire și dezaprobare. Tot de această percepție iluminist-moralizatoare putem lega (dacă nu admitem ideea preponderenței unei prejudecăți pur etnice a lui Ürmösy la adresa românilor, În general) o altă trăsătură negativă atribuită acestora, anume Înclinația spre beție, care, alături de lene și de lipsa spiritului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În perioada de dinaintea revoluției, se prelungește acum și asupra exemplului similar italian. În acest punct al analizei dedicate mesajului politic italian prezent În presa ardeleană, putem consemna o situație oarecum paradoxală. Mesajul ideologic mazzinian, față de care redactorii Gazetei Își mărturisesc dezaprobarea, se bucură totuși de o reflectare substanțială și detaliată În coloanele acestei publicații. Acest lucru se datora rolului pe care aspectele respective (subversiunea lui Mazzini XE "Mazzini" ) le jucau În viața politică a imperiului, precum și caracterului senzațional al acestor știri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
influența, de asemenea, alegerea vestimentară. Indivizii cu anxietate socială nu sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005, 91) menționează că timiditatea apare În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune. Dacă individul are o performanță pe care o evaluează ca incomodă, jenantă, ea este execerbată. Această jenă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se manifestă prin interzicerea anumitor servicii precum: servicii financiare, interdicția investițiilor, oprirea mișcărilor de capital sau interzicerea preferințelor tarifare. În 1997 se creează o alianță între Rusia și N.A.T.O., cu toate acestea Rusia a continuat să își arate uneori dezaprobarea în privință acțiunilor organizației, spre exemplu a criticat serios acțiunile întreprinse în fosta Iugoslavie. Odată cu demilitarizarea relațiilor est-vest și crearea unor perspective de cooperare mai strânse între cele două părți, escaladarea conflictelor dintre Estul și Vestul globului tinde să fie
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
CARE BLOCHEAZĂ MANIFESTĂRILE CREATIVE ALE ELEVILOR a) Blocaje culturale. Conformistul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să gândească și să se poarte la fel. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există, în general, o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a raționamentelor. b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
slaba încredere în sine și descurajarea; conformismul comportamental; încreaderea prea mare în competența altora; lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) timiditate; emotivitate; teama de eșec; teama de ridicol; teama de dezaprobare socială; teama de șefi, de subalterni, de colegi; incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a factorilor frenatori, complexele personale devenind o altă cale de abordare
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
transmite învățătura să aibă curățenie sufletească, cel ce stă în frunte să fie cu râvnă, cel ce miluiește s-o facă cu bunăvoire, iar dragostea să nu fie fățarnică. Ca metode practice de realizare a acestor deziderate Sfântul Clement invocă: dezaprobarea, sfatul, dojana, admonestarea, ironia, exemplu, exercițiul etc. Educația creștină, după Clement Alexandrinu, se vrea a fi universală, cuprinzând oamenii de toate vârstele și categoriile sociale, ca mijloc de purificare și înălțare la Dumnezeu a fiecărui om. El consideră că omul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
harul divin, conduce pe om la cunoașterea lui Dumnezeu. Deprinderile morale sunt: faptele bune, postul, participarea la slujbele Bisericii, citirea Sfintei Scripturi și respectarea tradițiilor religioase. Formele prin care profesorul contribuie la formarea deprinderilor morale la elevi, sunt aprobarea și dezaprobarea. Aprobarea reprezintă aprecierea favorabilă de către profesor a atitudinilor și faptelor morale pozitive ale elevilor, în sensul că ele sunt în concordanță cu principiile moral-religioase studiate. Aprobarea produce satisfacție și motivație interioară. La clasa a VII-a, în Pilda talanților întâlnim
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru modul în care slugile, care au primit cinci, respectiv doi talanți, au știut să-i înmulțească: „ Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria Domnului tău” (Matei 25, 21-23). Dezaprobarea reprezintă aprecierea nefavorabilă de către profesor pentru atitudinile și faptele morale negative, pentru abaterile de la principiile morale demne, civilizate. Aceasta produce insatisfacție, de aceea trebuie să determine la elev o mobilizare pentru înlăturarea faptelor negative din comportamentul lor. În pilda sus
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
romantic, el este structurat contradictoriu, înzestrat cu calități de excepție, de care este conștient dar neputincios în afirmarea lor, apăsat de prejudecățile ce-i ignoră virtuțile. Astfel, el este generos, modest, are sentimentul responsabilității, dragoste de semeni, sete de libertate, dezaprobare față de stăpânitorii haini pe care ii urăște, are spiritul datoriei, o iubire pătimașa pentru Vidra, si un patriotism fierbinte (-Fie pâine cât de rea / Tot mai dulce mi se pare / Când o știu din țara mea!-); slăbiciunea pentru putere și
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
calea manifestării creativității. Cosmovici apreciază că blocajele „de ordin general” care împiedică dezvoltarea spiritului creator se pot grupa în: - blocaje socio - culturale: conformismul (dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească la fel ca ei; neîncredere, suspiciune, dezaprobare față de indivizii cu idei noi, neobișnuite); - blocaje metodologice, care rezultă din procedeele de gândire: rigiditatea algoritmilor anteriori, fixitatea funcțională, critica prematură; încrederea disproporționat de mare în factorul rațional; - blocaje emotive: teama de a nu reuși, de a nu se face
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sau de incapacitatea de a le utiliza. c) Blocaje sociale. Conformismul este unul dintre ele: dorința profesorilor ca toți elevii să se poarte și să gândească în mod obișnuit. Cei cu idei neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajarea gândirii inovatoare. d) Blocaje metodologice. Există o rezistență la schimbare, o rigiditate a algoritmilor anteriori. De obicei, într-o problemă încercăm să folosim un algoritm și deși nu pare potrivit, tindem a stărui, în loc să căutăm altceva
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
se pot distinge mai multe tipuri de comportament: i. Comportamente pozitive: * De solidaritate (încurajează, ajută, valorifică efortul altora); * De destindere (caută diminuarea tensiunii, se declară satisfăcut); * De acord (acceptă tacit, își dă acordul, manifestă înțelegere). ii. Comportamente negative: * De dezacord (dezaprobare, respingere pasivă, refuză ajutorul); * De tensiune (cere ajutor, se retrage de la discuții, manifestă tensiune); * De antagonism (face dovadă de opoziție, denigrează pe alții, se afirmă pe sine). iii. Comportamente neutre: * Răspunsuri:-dă sugestii și indicații respectând libertatea altuia; -își spune
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
comportare care avansează sugestii, noi propuneri sau căi de acțiune; 2. constructorul - aduce propuneri care se adaugă celor făcute de altcineva; 3. sustinătorul - face declarații directe de susținere a altei persoane sau a concepțiilor ei. 4. cel care dezaprobă - exprimă dezaprobarea directă sau chiar aduce obstacole și obiecții părerilor altor persoane; 5. apărătorul/atacatorul - atacă altă persoană fie direct fie prin autoapărare (aduce judecați de valoare cu implicații emoționale) 6. cel care testează modul de înțelegere - încearcă să vadă dacă o
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
obiect sau o situație, deci au un caracter situațional. Stările de hiperemotivitate apar la nevrotici și la copiii cu psihoze afective. Emoțiile nu se reduc numai la cele patru emoții-șoc ce apar în situații neașteptate, încărcate de tensiune (furia, frica, dezaprobarea și bucuria explozivă), ci sunt nenumărate, ca și situațiile în care elevul se poate afla: rușine, regret, simpatie, frustrare, antipatie, speranță, certitudine, sfidare etc. Ele sunt în strânsă legătură cu tendințele, dorințele și intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ierea activităților, respectarea igienei muncii intelectuale, colaborarea cu familia, cultivarea încrederii în sine etc), pentru combaterea și eliminarea efectelor negative ale frustrărilor educatorul poate folosi ș i metode specifice cum ar fi explicația, recomandarea, lămurirea, convingerea, exemplul, exercițiul moral, aprobarea, dezaprobarea etc. care, atunci când sunt folosite cu obiectivitate și cu tact, într-o relaț ie apropiată și deschisă, îi creează elevului posibilitatea opțiunii independente asupra modului de acțiune, stimulează efortului autoeducativ prin formarea capacității de autoapreciere și a obișnuinței elevului de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ș.u.), cât și în opoziții de registru (scris/vorbit) sau stilistice (literar/popular, literar/colocvial, actual/arhaic). Valorificarea contextuală a acestora din urmă îndepărtează nehotărâtele de rolul lor de bază, încărcându-le cu valori discursive suplimentare: ironie, duplicitate, complicitate, dezaprobare, indignare, critică, acuzație, reproș etc.: v-a scos din țâțâni cevașilea?; puțină apă, ceva căldură, niscai gaze; au pus la cale oarece concursuri; stropită din belșug cu oareșce "tărie"; scot bonul și ceva bancnote de plastic (apud Zafiu 2002b: 363
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
respectarea vieții private și a domiciliului, dreptul la căsătorie, libertatea de gândire, de expresie, informare și a religiei, libertatea asocierii, dreptul de a munci, libertatea alegerii profesiei, dreptul la educație, dreptul la proprietate); egalitate (egalitatea în fața legii, apărarea diversității culturale, dezaprobarea discriminării, drepturile copiilor, persoanelor în vârstă și a celor cu handicap); solidaritatea (protecția familiei, accesul la servicii sociale, prevederi asupra relațiilor de muncă - negocierea contractelor de muncă, protecție împotriva concedierii nejustificate); cetățenia (dreptul de a vota și de a fi
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]