1,662 matches
-
aceste acorduri ca fiind o capitulare în fața imperialismului englez și a guvernului burghez grec. Dar la ordinul de acceptare imediată venit din partea lui Stalin, ei se înclină totuși 33. Însă, cînd britanicii debarcă, așa cum fusese prevăzut, la Atena și cer dezarmarea ELAS, contrar tuturor partidelor comuniste din Europa, KKE alege înfruntarea cu Aliații. Bătălia Atenei începe la 3 decembrie 1944 și va dura 33 de zile, pentru a se încheia cu o înfrîngere totală; KKE nu și-a dat trupele sale
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
va dura 33 de zile, pentru a se încheia cu o înfrîngere totală; KKE nu și-a dat trupele sale din provincie care controlează totuși cea mai mare parte a Greciei. Acordurile de la Varzika, semnate la 12 februarie 1945 stipulează dezarmarea completă a rezistenței. EAM părăsește guvernul. Britanicii și grupările paramilitare de extremă dreaptă inițiază o epurare sălbatică căreia îi rezistă nuclee din ELAS care refuză să depună armele: războiul civil latent precedă războiul civil propriu-zis. Anomalia absolută a cazului grecesc
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
noului PCI, se situează mondializarea, interdependența oricăror probleme cruciale ale omenirii, statelor, făcînd zadarnică în ochii conducătorilor PCI căutarea unor răspunsuri exclusiv naționale. Din acest moment, tezele majore de intervenție au drept obiect ecologia, raporturile Nord-Sud, concepția modului de dezvoltare, dezarmarea. La celălalt pol, după problemele lumii, subiectul principal al acestui nou comunism este individul. Urmează accentul prioritar asupra feminismului perceput ca o asumare a diferenței sexuale, dar și ca o cucerire a individualității în toate activitățile sociale 9. Partidul își
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
II), problemelor speciale studiate le sunt rezervate ultimele compartimente ale lucrării, acestea fiind „dosarele” majore care realmente au zguduit Geneva anilor ´20-´30 și în care, prin forța lucrurilor, România a fost nemijlocit implicată - optanții unguri (cap. III) și Conferința dezarmării (cap. V). După cum și în cazul alegerii lui N. Titulescu ca președinte al sesiunilor a XI-a și a XII-a (septembrie 1930 și septembrie 1931) ale Adunării Generale a Ligii Națiunilor (cap. IV). Este lipsit de îndoială că D
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
probleme și modul în care acestea și au găsit rezolvarea în timpul celor două mandate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, deținute de Nicolae Titulescu, fapt unic în istoria instituției de la Geneva. Ultimul capitol al lucrării prezintă desfășurarea Conferinței dezarmării, măsurile adoptate și atitudinea lui Nicolae Titulescu în cadrul acestei conferințe. Pentru cei interesați să descopere fascinanta lume titulesciană, lucrarea de față reprezintă un ghid excelent. Capitolul I Activitatea lui Nicolae Titulescu până la înființarea Ligii Națiunilor Marele diplomat român, Nicolae Titulescu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
28 de state. Au fost aleși noi judecători ai Curții Permanente de Justiție Internațională și au fost acceptate clauzele arbitrajului obligatoriu de către marea majoritate a statelor membre, printre care și România. S-a stabilit data convocării Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării. S-a reorganizat Secretariatul general de la Geneva. S-a hotărât convocarea Conferinței generale pentru limitarea fabricării stupefiantelor. S-au elaborat recomandări pentru colaborarea minorităților cu statele din care fac parte. La 3 octombrie 1930, Titulescu a adus un omagiu memoriei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
puteri) care nu au fost dispuse să investească bani pentru aceasta). O altă realizare petrecută în timpul celui de-al doilea mandat al lui Nicolae Titulescu a fost angajamentul statelor membre ale Ligii Națiunilor de a întrerupe cursa înarmărilor până la Conferința dezarmării fixată pentru data de 2 februarie 1932. Un alt obiectiv atins de Titulescu a fost extinderea unificării dreptului fluvial și a regulilor pentru circulație pe drumurile rutiere, pentru luminarea coastelor maritime și uniformizarea balisajului. În categoria acțiunilor reușite mai intră
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Nicolae Titulescu în calitate de președinte al acestui for de la Geneva, la 29 septembrie 1931, considera că această sesiune “într-o măsură mai mare decât înaintașele sale, a aruncat punți, solide către viitor” 40 în sensul că a pregătit viitoarea Conferință a dezarmării care urma să fie “piatra de încercare a înțelegerii dintre națiuni” 41; a întărit Liga Națiunilor prin primirea de noi state și prin intensificarea colaborării cu statele nemembre, care în majoritate, în special Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii au
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
se bucura Nicolae Titulescu în viața politică internațională, acest fapt fiind încununat de alegerea în funcția de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, de două ori consecutiv, răsturnând canoanele acestui for genevez. Capitolul al V-lea Titulescu și Conferința dezarmării Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu, considerând-o “piatra de încercare a înțelegerii dintre națiuni” . Diplomatul român enumera o serie de cauze care, în concepția sa, împiedicau progresul păcii și generau războaie: neînțelegerile dintre
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
bucura Nicolae Titulescu în viața politică internațională, acest fapt fiind încununat de alegerea în funcția de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, de două ori consecutiv, răsturnând canoanele acestui for genevez. Capitolul al V-lea Titulescu și Conferința dezarmării Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu, considerând-o “piatra de încercare a înțelegerii dintre națiuni” . Diplomatul român enumera o serie de cauze care, în concepția sa, împiedicau progresul păcii și generau războaie: neînțelegerile dintre foștii
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
1933. Opunând războiului ideea păcii, Titulescu spunea: “Bunul cel mai prețios al unei țări este pacea prelungită, care singură îngăduie unei națiuni să-și găsească drumul, care singură îngăduie să se aducă civilizației generale binefacerile creatoare ale geniului național” . Conferința dezarmării a fost precedată de o serie de inițiative care aveau ca scop menținerea păcii. “Protocolul de la Geneva” adoptat de Adunarea Generală a Ligii Națiunilor, la octombrie 1924 prevedea reglementarea pașnică a diferendelor internaționale. Toate diferendele trebuiau soluționate printr-o decizie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
președenției lui Nicolae Titulescu, Adunarea Generală a Ligii Națiunilor a adoptat proiectul de convenție pentru aplicarea mijloacelor de evitare a războiului ca și rezoluția cu privire la instituirea unui armistițiu în cursa înarmărilor, ambele documente deschizând calea pentru reunirea Conferinței generale a dezarmării. Procesul dezarmării era înțeles de Nicolae Titulescu ca o “absolută necesitate a păcii”. La 2 februarie 1932 se deschideau la Geneva, sub președinția lui Arthur Henderson (Marea Britanie) lucrările Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, la care participau 61
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Nicolae Titulescu, Adunarea Generală a Ligii Națiunilor a adoptat proiectul de convenție pentru aplicarea mijloacelor de evitare a războiului ca și rezoluția cu privire la instituirea unui armistițiu în cursa înarmărilor, ambele documente deschizând calea pentru reunirea Conferinței generale a dezarmării. Procesul dezarmării era înțeles de Nicolae Titulescu ca o “absolută necesitate a păcii”. La 2 februarie 1932 se deschideau la Geneva, sub președinția lui Arthur Henderson (Marea Britanie) lucrările Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, la care participau 61 de state
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
președinții comisiilor . Au fost înființate Comisia terestră; Comisia navală; Comisia aeriană; Comisia pentru cheltuielile necesare apărării naționale (bugetară) și Comitetul special pentru studiul armelor chimice, bacteriologice și incendiare; Comisia politică. În timpul dezbaterilor s-au evidențiat patru puncte de vedere fundamentale: dezarmarea subordonată securității colective, adică dezarmarea cantitativă (punctul de vedere al Franței); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă, cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (punctul de vedere al Angliei); dezarmarea generală și totală (punctul de vedere al Uniunii Sovietice); dezarmarea tuturor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Comisia terestră; Comisia navală; Comisia aeriană; Comisia pentru cheltuielile necesare apărării naționale (bugetară) și Comitetul special pentru studiul armelor chimice, bacteriologice și incendiare; Comisia politică. În timpul dezbaterilor s-au evidențiat patru puncte de vedere fundamentale: dezarmarea subordonată securității colective, adică dezarmarea cantitativă (punctul de vedere al Franței); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă, cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (punctul de vedere al Angliei); dezarmarea generală și totală (punctul de vedere al Uniunii Sovietice); dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
pentru cheltuielile necesare apărării naționale (bugetară) și Comitetul special pentru studiul armelor chimice, bacteriologice și incendiare; Comisia politică. În timpul dezbaterilor s-au evidențiat patru puncte de vedere fundamentale: dezarmarea subordonată securității colective, adică dezarmarea cantitativă (punctul de vedere al Franței); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă, cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (punctul de vedere al Angliei); dezarmarea generală și totală (punctul de vedere al Uniunii Sovietice); dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în Primul Război Mondial (punctul de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
politică. În timpul dezbaterilor s-au evidențiat patru puncte de vedere fundamentale: dezarmarea subordonată securității colective, adică dezarmarea cantitativă (punctul de vedere al Franței); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă, cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (punctul de vedere al Angliei); dezarmarea generală și totală (punctul de vedere al Uniunii Sovietice); dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în Primul Război Mondial (punctul de vedere al Germaniei) . Franța dorea crearea unei forțe armate internaționale, care să stea la dispoziția Ligii Națiunilor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fundamentale: dezarmarea subordonată securității colective, adică dezarmarea cantitativă (punctul de vedere al Franței); dezarmarea calitativă îmbinată cu cea cantitativă, cu accent deosebit pe eliminarea submarinelor (punctul de vedere al Angliei); dezarmarea generală și totală (punctul de vedere al Uniunii Sovietice); dezarmarea tuturor statelor la nivelul impus țărilor învinse în Primul Război Mondial (punctul de vedere al Germaniei) . Franța dorea crearea unei forțe armate internaționale, care să stea la dispoziția Ligii Națiunilor și să execute hotărârile acesteia. Anglia a propus distrugerea submarinelor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
vedere al Germaniei) . Franța dorea crearea unei forțe armate internaționale, care să stea la dispoziția Ligii Națiunilor și să execute hotărârile acesteia. Anglia a propus distrugerea submarinelor și desființarea serviciului militar obligatoriu. Statele Unite ale Americii au prezentat un plan de dezarmare care a intrat în istorie sub denumirea de “Planul Hoover” care avea scopuri propagandistice în cadrul campaniei electorale care se desfășura în Statele Unite ale Americii și nu urmărea asigurarea securității europene fiind izvorât din concepția președintelui Statelor Unite ale Americii asupra necesității realizării unui
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
libertatea asupra bugetelor militare și cea franceză, care lăsa intacte efectivele dar limita, în mod mecanic, bugetele militare. Nicolae Titulescu a susținut punctul de vedere francez prezentat de primul ministru Andrė Tardieu . Nicolae Titulescu a sprijinit o concepție inovatoare în privința dezarmării reprezentată de ideea dezarmării morale , care a fost prezentată în cadrul Conferinței prin intermediul Memorandum ului alcătuit de juristul român Vespasian V. Pella. În anul 1931 Nicolae Titulescu afirma: “Mă gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și cea franceză, care lăsa intacte efectivele dar limita, în mod mecanic, bugetele militare. Nicolae Titulescu a susținut punctul de vedere francez prezentat de primul ministru Andrė Tardieu . Nicolae Titulescu a sprijinit o concepție inovatoare în privința dezarmării reprezentată de ideea dezarmării morale , care a fost prezentată în cadrul Conferinței prin intermediul Memorandum ului alcătuit de juristul român Vespasian V. Pella. În anul 1931 Nicolae Titulescu afirma: “Mă gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Tardieu . Nicolae Titulescu a sprijinit o concepție inovatoare în privința dezarmării reprezentată de ideea dezarmării morale , care a fost prezentată în cadrul Conferinței prin intermediul Memorandum ului alcătuit de juristul român Vespasian V. Pella. În anul 1931 Nicolae Titulescu afirma: “Mă gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională.” Acesta avea în vedere inocularea ideii de pace în conștiința oamenilor ca o garanție a înfăptuirii procesului de dezarmare . Într-o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
gândesc la dezarmarea morală având ca obiective revizuirea cărților de școală în scopul de a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internațională.” Acesta avea în vedere inocularea ideii de pace în conștiința oamenilor ca o garanție a înfăptuirii procesului de dezarmare . Într-o primă fază a conferinței Titulescu își exprima speranța că lucrările acesteia se vor încheia cu un rezultat pozitiv ceea ce “va însemna un progres important în viitorul omenirii” . Prima etapă a dezbaterilor conferinței s-a încheiat la 23 iulie
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
fabrici de muniție . În nota germană se mai preciza că, dacă nu se va ajunge la nici un rezultat la Geneva, în cadrul conferinței, Germania va proceda în conformitate cu dreptul și interesele ei, adică se va înarma. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. El declara în acest sens: “Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să internațional. Trebuie să știm în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
rezultat la Geneva, în cadrul conferinței, Germania va proceda în conformitate cu dreptul și interesele ei, adică se va înarma. În concepția lui Nicolae Titulescu, principiul dezarmării pe etape alături de principiul controlului internațional constituiau elemente inseparabile. El declara în acest sens: “Nu există dezarmare posibilă fără control. Cu cât e mai puternic controlul, cu atât e mai realizabilă dezarmarea. Controlul trebuie să internațional. Trebuie să știm în orice clipă ce se petrece pretutindeni”. La 11 decembrie 1932 cele cinci mari puteri au acordat Germaniei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]