1,053 matches
-
vestic de guvernare era superior din punct de vedere politic (Chilcote, 1981: 296-312; Hopkins și Wallerstein, 1982: 41-82). CASETA 4.2 Caracterul inerent subiectiv al dezvoltării politice Un exemplu viu al caracterului subiectiv al dezvoltării politice a constat în mult dezbătuta problemă privind dreptul membrilor grupurilor minoritare (în special grupurile religioase) de a adopta practici considerate de majoritatea populației ca fiind regresive. Problema a fost ridicată în special în țările vestice cu un număr mare de imigranți. De aici de exemplu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
într-un număr de state din Commonwealth, se dedică mult timp legislației (în principal guvernamentală), dar rezultatul final este rareori incert. Principalele excepții sunt Statele Unite și, în unele cazuri, congresele din America Latină, unde proiectele de lege nu sunt doar îndelung dezbătute, dar frecvent sunt și respinse sau modificate semnificativ; În multe țări din lumea a treia, dacă nu chiar în toate, au loc unele dezbateri, dar acestea privesc mai ales proiecte de lege de importanță relativ limitată; * În majoritatea sistemelor autoritare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
robot” rebel în jurul căruia se zvârcolesc niște corpuri exasperate, adică lupta omului cu propriile tehnologii scăpate de sub control. Prea fad și acest „desert” artistic. Plecăm la hotel să prindem meciul Germania-Anglia, care suscită în seara aceasta interesul general, fiind viu dezbătut, în cronici și în comentarii înainte de partidă, pe toate canalele TV. La hotel, îl întreb pe recepționer, un tip blond, cum s-a terminat meciul nostru, al cărui final nu reușiserăm să-l vedem. „1:0 pentru Portugalia”, sună răspunsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din partea istorică a Varșoviei, dezbatem aprins rezoluția finală a proiectului, care va fi făcută publică la Berlin. Eboșa documentului a circulat dintr-un capăt la celălalt al trenului, în drum spre Varșovia, acumulând tot felul de observații și codicile. Textul dezbătut acum, constat, nu a reținut mai nimic din amendamentele pe care le-am formulat noi - VASILE GÂRNEȚ, Andrei Bodiu, Richard Wagner și cu mine. A rămas practic intact, cu aceleași accente antiglobaliste și antiliberale înfofolite într-un limbaj fals-egalitarist. Procesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cum fac de obicei în aceste scrieri - ori ilustrând un „fapt de viață” cu o digresiune teoretică sau, pe dos, întrerupând o dezbatere pur teoretică cu o anecdotă culturală sau biografică! -, îmi amintesc, acum, aici, la această „chestiune” atât de dezbătută și încă atât de confuză (o confuzie care o face teribil de explozivă!Ă a „specificului” și a reflexelor noastre diferite, ascunse sau nu, de una din discuțiile pe care le-am purtat cu aprindere cu prietenii mei literari, înainte de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care s-au aplecat asupra articolelor și studiilor rămase, din nefericire, mult prea mult timp, risipite în paginile ziarelor la care a colaborat s-au referit cu osebire la tematica acestora, la ideile dezvoltate de autor, luând în discuție problematica dezbătută, acordând însă insuficientă atenție stilului și limbii gazetarului Eminescu. Deși aceasta a fost remarcată, încă de la început, dar numai ca distincție profesională în elevație, față de condiția de joasă altitudine lexicală (mai ales), de exprimare, în care se consumau polemicile mărunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
supus dezbaterii parlamentului (31). Aici sînt sintetizate principalele sale propuneri de politică școlară, reluate în studii ulterioare și prezente unele dintre ele și în scrierile colaboratorilor săi apropiați reprezentanți ai pedagogiei sociologice (I. C. Petrescu, Stanciu Stoian), semn că ideile, mult dezbătute, deveniseră un fond comun al acestei puternice și unitare direcții din mișcarea pedagogică românească interbelică. În înfăptuirea politicii școlare, Gusti considera că trebuie să se pornească de la realitatea complexă care este națiunea, dîndu-se astfel și învățămîntului un caracter național. Ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un capitol de epopee.“ („În slujba idealurilor supreme ale poporului și umanității“, Scînteia, 22 martie 1985) „În această lumină putem aprecia și mai limpede importanța contribuției tovarășei Elena Ceaușescu la elaborarea planurilor de dezvoltare economico-socială și cultural-științifică a României, planuri dezbătute larg și aprobate în forurile democratice ale țării, la vasta activitate politică și organizatorică menită să ducă la înfăptuirea lor, printr-o muncă asiduă și tenace, mereu perfecționată și superioară ca eficiență și spor al calității, la ridicarea, pe această
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Muzica, martie 1973) „Consacrând adevărul că valorile materiale și spirituale se confirmă nu în afara vieții și activității creatoare a maselor, ci dimpotrivă, în contact nemijlocit cu geniul demiurgic al poporului, cu cerințele concrete specifice ale societății, Programul Partidului Comunist Român, dezbătut și aprobat de Congresul al XI lea, ne-a deschis și nouă, muzicienilor, orizonturi noi de investigație, așezând la temelia orientării noastre cunoașterea profundă a înfăptuirilor și aspirațiilor oamenilor muncii, patosul strădaniilor întregii națiuni care clădește societatea socialistă multilateral dezvoltată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vulgari în sânge, chit că au un limbaj elevat ; există o vulgaritate atât de căsăpitoare în discursurile unor politicieni, dar și lideri de opinie din mass-media, încât ce se-aude pe stradă e floare la ureche. E o problemă foarte dezbătută, inclusiv în Vest (acolo se vorbește mai mult despre violență, dar e același lucru : adică, tu, pentru că vorbești urât, porcos, mă agresezi pe mine, care sunt o mimoză...). E vechea aporie : Filmul reflectă Realitatea. Bun, dacă o reflectă, reflectă și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acesta n-a fost păstrat, deoarece s-a ajuns la certuri, răfuieli și revendicări, astfel că în editorialul despre desfășurarea Colocviului, România 350 Constantin Călin literară va arăta că „nu toate problemele abordate (...) au fost în modul cel mai exigent dezbătute, nu toate intervențiile s-au ridicat la înălțimea teoretică și principială impusă de nivelul unei asemenea manifestări” (v. „Afirmarea poeziei noastre”, în nr. 43, 26 octombrie 1978, p. 2). În anumite momente, rumoarea îi acoperea pe vorbitorii aflați la tribună
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
extrage cunoștințele nu din tratatele marilor filosofi ci din natura înconjurătoare, pe care, drept consecință, o respectă ca pe un mare mare profesor”. Aceeași curiozitate, poate mai accentuată, în legătură cu ayahuasca. „Rămân toată ziua citind avid, încercând să înțeleg un subiect dezbătut îndelung de antropologi, chimiști, mistici, istorici sau medici. Ayahuasca, liana sufletului. Nu puțini și au dedicat viața înțelegerii acestui subiect, și după ani de studii articolele lor conțin, în continuare, întrebări”. Până la urmă însă, la capătul acestor investigații, autoarea decide
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
internet, a doua zi când revin în Santo Domingo după materiale care să mă ajute în prezentarea de sănătate orală. Ayahuasca. Aya = liană, huasca = suflet în limba Quechua. Liana sufletului. Rămân toată ziua citind avid, încercând să înțeleg un subiect dezbătut îndelung de antropologi, chimiști, mistici, istorici sau medici. Ayahuasca, liana sufletului. Nu puțini și-au dedicat viața înțelegerii acestui subiect, și după ani de studiu, articolele lor conțin, în continuare, întrebări. Este o băutură folosită de șamanii din America Latină, în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
asociație, nu suntem direct relaționați cu cei ce ne deservesc. 2. Continuăm să fim nesiguri față de legi. Democrația este un ansamblu de proceduri formulate de cei cărora le-am delegat autoritatea să o facă, după ce proiectele lor au fost public dezbătute sau au apărut ca cerință de reglementare public exprimată. Și sub acest aspect am progresat semnificativ. Avem cunoștință eventual de numele unui proiect de lege, nu și de conținutul său. Cele mai multe proiecte de legi sunt înlocuite cu Ordonanțe de Guvern
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
împreună de ceremonialul (imperial roman, de mai târziu) care consacră relația cu trecutul și care va proiecta procesul în sine al memorării la nivelul conștiinței și al mentalului colectiv. Pe lângă moștenirea aristotelismului, gândirea romană va prelua complementar și problematica transcendenței, dezbătute mai ales de filosofia idealistă, despre care se consideră îndeobște că separă materia de formă și că încadrează critic realitatea sensibilă 11, în numele unei ontologii absolute. Platon spune despre sofist, în dialogul cu același nume, că aparține grupului de producători
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune a specificului național. Căci dacă un scriitor se cade a se ocupa numai de realitatea înconjurătoare, care la noi e poporul de țărani români, atunci literatura scoate de la sine la lumină notele tipice ale acestui popor. G. IBRĂILEANU Studiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trebuie însoțit de un manual de utilizare care să includă toate detaliile tehnice, precum și informații complete privind administrarea și maniera de calculare a scorurilor. Avantajele și limitele testului în general și a celui pedagogic/docimologic în special au fost îndelung dezbătute: în timp ce unii au subliniat faptul că ele constituie mijloace eficiente de cunoaștere a performanțelor subiecților, de selecție a acestora (atunci cînd acesta este scopul aplicării lor) și poate contribui la luarea deciziei de tratare diferențiată, alții au invocat lipsa de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
ceea ce deja știa sau Încă nu aflase despre România, nu mă avertizase În vreun fel că scrie romanul Ravelstein, care În decembrie 1999 trebuia să fi fost În drum spre tipar. România rămânea un subiect pe care nu Îl dorea dezbătut, nici nu Îl dorea În imediată apropiere. În 1997, când mă pregăteam, neliniștit, pentru o vizită În țară, Îmi repetase la telefon să-mi urmez instinctul, să evit călătoria. Nu pentru că ar fi primejdios, cum susțineau mulți, ci doar pentru că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nimic la administrația germană și în încercările care au urmat cu mutarea la Buchenwald, i-au găsit pregătiți pe oameni, prin cele aproximativ două întâlniri pe săptămână la care participaseră în jur de 100 de camarazi. Pentru edificarea asupra problemelor dezbătute, dăm în continuare o întâlnire din vara anului 1942 cu un grup din care făcea parte și N. Bălănescu, publicată în Evocări-Horia Sima pg 205-208. întâlnire la Berlin în vara anului 1942 „Grad legionar este rezultatul procesului de desăvârșire interioară
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
toate instituțiile Comunității, de a Înlocui rapid legislația națională a statelor membre cu legislația europeană. Jacques Delors (apud Majone, 1996) spera că, până În 1998, 80% din legislația tuturor statelor membre va fi europeană. 2.2. Deficitul democratic Poate cea mai dezbătută critică la adresa procesului decizional european, mai dezbătută decât deficitul managerial, este problema deficitului democratic. Acesta este atribuit mai multor surse: a) „Din cauza supremației legii comunitare asupra celei naționale, guvernele statelor membre, reunite În Consiliu, Își pot controla propriul parlament, În loc să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
legislația națională a statelor membre cu legislația europeană. Jacques Delors (apud Majone, 1996) spera că, până În 1998, 80% din legislația tuturor statelor membre va fi europeană. 2.2. Deficitul democratic Poate cea mai dezbătută critică la adresa procesului decizional european, mai dezbătută decât deficitul managerial, este problema deficitului democratic. Acesta este atribuit mai multor surse: a) „Din cauza supremației legii comunitare asupra celei naționale, guvernele statelor membre, reunite În Consiliu, Își pot controla propriul parlament, În loc să fie ele controlate de către parlament” (Majone, 1996
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele probleme amplu dezbătute În studii, cercetări și seminarii/sesiuni de comunicare -, fie de organizațiile de femei ale partidelor politice, ale căror agende de lucru nu conțin propuneri de politici de gen, chiar dacă activează În sfera puterii politice. În aceste condiții, vorbim mai degrabă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
61-62), citându-i pe K. Wheatley și W. Flexner, ne oferă o clasificare a acelor întrebări, utilă pentru cadrul didactic care dorește să utilizeze această metodă la clasă: - întrebările directe de cercetare: sunt cele care privesc în mod evident subiectele dezbătute; - întrebările de profunzime sau direcționate pe probleme (sunt cele de tipul „de ce”, care încearcă să evidențieze motivațiile aflate în spatele unor răspunsuri emise de către unii elevi/studenți în grup); într-adevăr, atunci când lucrează într-o echipă, cursanții noștri au frecvent tendința
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
order to clarify the impact of the diverse covariates on career decisions and status attainment. Introducere Teza șanselor școlare reduse ale maghiarilor din Transilvania În perioada de tranziție tema învățământului universitar în limba maghiară în România a fost una intens dezbătută, accentele adeseori acute ale polemicii izvorând cel mai frecvent din caracterul etnic/naționalist al argumentelor și al registrelor emoționale și politice invocate (Papp Z., 1998, Magyari-Vincze, 1999, Erdei-Papp Z., 2001, Murvai, 2000a, Murvai, 2000b, Hantz, 2006). Argumentele aduse pentru restaurarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ușurință cu constrângerile efective ale unei reprezentări a realității. Iată de ce este tentant să vezi această libertate a imaginarului permițându-le unor autoare femei să construiască universuri în care valorile masculine considerate ca fiind de la sine înțelese sunt din nou dezbătute. Cele două autoare au suficient de multe puncte comune pentru ca o apropiere între ele să nu fie arbitrară și prezintă suficient de multe diferențe pentru ca o comparație să fie pertinentă. • Două autoare în oglindă Le recunoaștem după calitățile lor de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]