724 matches
-
închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă. Articolul 414 Dezertarea (1) Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Dezertarea săvârșită în următoarele împrejurări: a) de doi sau mai mulți militari împreună; ... b) având asupra sa o armă militară; ... c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... (3) În
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272039_a_273368]
-
militară; ... c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... (3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgență, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depășit 24 de ore se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... Articolul 415 Încălcarea consemnului (1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, intervenție, însoțire sau de securitate se pedepsește cu închisoare
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272039_a_273368]
-
a depășit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă. Articolul 414 Dezertarea (1) Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Dezertarea săvârșită în următoarele împrejurări: a) de doi sau mai mulți militari
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă. Articolul 414 Dezertarea (1) Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Dezertarea săvârșită în următoarele împrejurări: a) de doi sau mai mulți militari împreună; ... b) având asupra sa o armă militară; ... c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... (3) În
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
militară; ... c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... (3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgență, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depășit 24 de ore se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani. ... Articolul 415 Încălcarea consemnului (1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, intervenție, însoțire sau de securitate se pedepsește cu închisoare
CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( LEGEA nr. 286/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272034_a_273363]
-
să conducă la acordarea statutului de refugiat fără a aduce atingere dreptului persoanei de a nu fi returnată într-o țară unde viața, integritatea fizică sau libertatea i-ar fi periclitate. 10. Obiecție pe motive de conștiință, absență nemotivată și dezertare Temerea de pedepse pentru obiecție pe motive de conștiință, absență nemotivată sau dezertare este examinată în mod individual. Această temere în sine nu poate justifica recunoașterea statutului de refugiat. Sancțiunea trebuie să fie evaluată în special conform principiilor enunțate la
jrc2981as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88136_a_88923]
-
de a nu fi returnată într-o țară unde viața, integritatea fizică sau libertatea i-ar fi periclitate. 10. Obiecție pe motive de conștiință, absență nemotivată și dezertare Temerea de pedepse pentru obiecție pe motive de conștiință, absență nemotivată sau dezertare este examinată în mod individual. Această temere în sine nu poate justifica recunoașterea statutului de refugiat. Sancțiunea trebuie să fie evaluată în special conform principiilor enunțate la pct. 5. În cazurile de absență nemotivată sau dezertare, persoanei în cauză trebuie
jrc2981as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88136_a_88923]
-
conștiință, absență nemotivată sau dezertare este examinată în mod individual. Această temere în sine nu poate justifica recunoașterea statutului de refugiat. Sancțiunea trebuie să fie evaluată în special conform principiilor enunțate la pct. 5. În cazurile de absență nemotivată sau dezertare, persoanei în cauză trebuie să i se recunoască statutul de refugiat dacă circumstanțele în care își îndeplinește obligațiile militare constituie, ele însele, o persecuție. În mod similar, statutul de refugiat poate fi recunoscut, ținând cont de toate celelalte cerințe impuse
jrc2981as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88136_a_88923]
-
își îndeplinește obligațiile militare constituie, ele însele, o persecuție. În mod similar, statutul de refugiat poate fi recunoscut, ținând cont de toate celelalte cerințe impuse de definiție, în cazul sancțiunilor care vizează obiecția pe motive de conștiință, absența nemotivată sau dezertarea deliberată pe motive de conștiință dacă îndeplinirea obligațiilor militare urma să aibă efectul de a-l determina pe cel în cauză să participe la acțiuni ce intră sub incidența clauzelor de excludere de la art. 1F din Convenția de la Geneva. 11
jrc2981as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88136_a_88923]
-
rivalilor Băleni. În momentul morții lui Șerban, stolnicul Constantin Cantacuzino și Mihai Cantacuzino au aranjat alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie, având inițial un rol important în afacerile țării. După 1704, relația Cantacuzinilor cu Brâncoveanu s-a stricat, culminând cu dezertarea lui Toma Cantacuzino în timpul războiului ruso-turc. O cauză pentru sângele rău era ambiția lui Brâncoveanu de a crea o monarhive ereditară, ceea ce era în discordanță cu dorința stolnicului Constantin Cantacuzino de a-și pune fiul în scaunul domnesc. La 24
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
obținute țărănimea, prin rechiziții, a fost nevoită să dea pentru front, alimente, mai ales începând cu anul 1916. Jalea și mizeria domnea pretutindeni la sate, fapt ce obligă pe țărani să manifeste opoziție, prin sustragerea de la rechiziții, de la muncile forțate. Dezertarea de pe front devine un fenomen. Alții trec peste munții și se înrolează în armata română. Următorii localnici au murit în timpul războiului, în perioada 1914-1918: Afrim Niculae 25 ani, Avram Simion 35 ani, Baldea Petru 24 ani, Buburuț Nicolae 24 ani
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
în care Hannibal ar fi primit întăriri materiale corespunzătoare din Cartagina , el ar fi reușit să atace direct Roma . În schimb , el a trebuit să se mulțumească cu supunerea cetăților , și singurul alt eveniment notabil din 216 î.Hr. a fost dezertarea unor teritorii italiene , inclusiv Capua , al doilea mare oraș din Italia . Cu toate acestea , doar câteva dintre orașele-state italiene care se așteaptau să câștige în calitate de aliați au încetat colaborarea. În pofida superiorității lui Hannibal pe câmpul de luptă, depărtarea de bazele
Hannibal () [Corola-website/Science/301552_a_302881]
-
la un loc nepotrivit, arătând americanilor de pretutindeni că o gloată de fermieri înarmați reușeau să încercuiască și să respingă trupele regulate de două ori ale celei mai bune infanterii din lume. În împrejurări dramatice și ciocniri, pe fondul șovăielilor, dezertărilor și poticnirilor, pe 10 mai 1775, la Philadelphia, s-a desfășurat cel de-al doilea congres continental la care participau delegați și de la primul congres.Toate coloniile, exceptând Georgia ce avea un singur delegat neoficial, erau reprezentate.Între timp, miliția
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
cuprindea 17 000 de soldați care nu aveau arme și nici uniforme. Artileria era inutilizabilă din lipsa de obuze. Ofițerii erau aleși la întâmplare de către soldați, mulți nepricepuți, incorecți, aventurieri, demagogi. Era o lipsa totală de disciplină. Erau sute de dezertări zilnic. Unii se reîntorceau la fermele lor, alții socoteau că războiul se încheiase. Fiecare se angajase voluntar. Washington a solicitat congresului să prelungească termenul serviciului militar și să îmbunătățească sistemul de recrutare. Dintre primii patru generali desemnați de congres să
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
care și Thomas Hickey din garda personală a lui Washington. Dar complotul a fost descoperit la timp. Washington deținea comanda a 20 000 de soldați, reorganizând armata în cinci divizii. În ciuda pedepselor severe aplicate, tot avea probleme în privința menținerii disciplinei, dezertărilor, bețiilor și bătăilor. Pe 22-25 august, Howe a atacat în permanent, încercând să debarce 20 000 de soldați pe Long Island și cu sprijinul flotei, avea să ocupe colinele Brooklin, unde Washington a concentrat o mare parte din trupele sale
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
și în locul lui a fost ales Arthur Lee, care se afla în Europa. Armata lui Washington era stabilită la Morristown și număra doar 1000 de continentali și 1000 de milițieni. Echipați, hrăniți și înarmați, au menținut aparența unei armate, deși dezertările depășeau numeric înrolările. Congresul promitea fiecărui recrut câte o prima de 20 $ și un lot de 100 de acri la expirarea serviciului militar . În mai, armata lui Washington numără 9000 de continentali bine echipați. Se producea un număr mai mare
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de "Principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (transformat mai târziu de Ferdinand în "Principe al României"). După accederea la tron a părinților săi a devenit "Principele moștenitor Carol al României". S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
fusese ales membru extraordinar la ""Royal Academy"", și cu aceasta revenise la stilul conservator al academismului. În același an Hunt a întreprins o călătorie în Egipt și Palestina și, la întoarcere, și-a schimbat fundamental principiile sale estetice. După asemenea dezertări Rossetti a rămas singurul care a continuat tradițile prerafaelite. Le-a transmits lui Edward Burne-Jones, prin activitatea căruia estetica prerafaeliților a influențat, într-o anumită măsură, Franța și întreaga Europă. În 1857 a fost organizată la Londra o importantă expoziție
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
Turcia în valoare de miliarde de dolari. Cu ajutorul SUA, armata greacă a câștigat războiul civil, iar creștin-democrații italieni au învins, în alegerile din 1948, puternica alianță comunisto-socialistă. În același timp, au crescut activitățile de culegere de informații și de spionaj, dezertările din Blocul Estic și expulzările diplomatice. SUA și Marea Britanie și-au unit zona de ocupație, la 1 ianuarie 1947, la care s-a asociat, mai târziu, și Franța (în aprilie 1949). Ca parte a reconstrucției economice a Germaniei, la începutul
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
1985-1994). De partea cealaltă, cele mai celebre „evadări” din blocul comunist au fost cazurile generalului Mihai Pacepa, Mircea Răceanu, agentul de securitate Matei Pavel Haiducu (1978), generalul KGB Oleg Gordievski(1985), Svetlana Allilueva - fiica lui Stalin (1967) etc. Emigrările și dezertările din URSS și Blocul Estic au fost un punct de controversă în timpul Războiului Rece. Datorită numărului mare de emigrări din Blocul Estic, URSS și statele sale satelite aflate sub regim comunist s-au văzut nevoite să pună restricții emigrărilor, emigrarea
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
angajat să-i ofere sprijin. Criza Berlinului din 1961 a fost ultimul incident major în Războiul Rece în ceea ce privește statusul Berlinului și al Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial. Până la începutul anilor 1950, abordarea sovietică în privința restricției emigrărilor și dezertărilor a fost imitată de majoritatea statelor din blocul estic. Cu toate acestea, sute de mii de est-germani au emigrat în Germania de Vest, printr-o „lacună" în sistemul care a existat între Berlinul de Est și de Vest, unde guvernau
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
a început atacul asupra bazei navale Kronstadt pe 7 martie. După 10 zile de atacuri continui, timp în care multe unități ale Armatei Roșii au fost obligate să-și atace camarazii sub amenințarea pedepsei capitale, perioadă în care au existat dezertări care au îngroșat rândurile răsculaților, cei aproape 50.000 de militari de sub comanda lui Mihail Tuhacevski au înabușit în sânge rebeliunea. Pe 17 martie, forțele bolșevice au intrat în cele din urmă în orașul Kronstadt, după ce suferiseră pierderi cifrate la
Rebeliunea din Kronstadt () [Corola-website/Science/298799_a_300128]
-
ea însăși în rolul pe care îl juca. Devine indulgentă și apropiată cu fermecătorul dar irascibilul Robert Devereux, care datorită acestui raport își permite anumite libertăți, iar ea continuă să-l numească în funcții militare importante în ciuda incapacității sale. După dezertarea lui Devereux din Irlanda, în 1599, Elisabeta îl pune la arest domiciliar, iar anul următor îl privează de monopolurile lui. În februarie 1601, Devereux încearcă să organizeze o revoltă în Londra. Încercarea sa de a o elimina pe Elisabeta găsește
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
militarii care se retrăgeau fără ordin să fie executați. „Nici un pas înapoi” a devenit lozinca apărătorilor. În toată perioada luptelor, forțele Ministerului de Interne au executat sau au trimis în batalioane disciplinare peste 13.000 de militari pentru „lașitate” sau dezertare. Peste 300.000 de oameni au fost trimiși înapoi la unitățile lor sau au ajutat la completarea altora. În schimb, germanii au atacat indiferenți la pierderi. Întăririle sovietice erau aduse cu vapoarele de pe malul estic al Volgăi, convoaiele fiind atacate
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
Sikhții au rămas prea puțini pentru a continua, așa că comandantul i-a transmis lui Churchill să se odihnească și să-și adăpostească oamenii la loc sigur. Înainte de a pleca a cerut o hârtie pentru a nu putea fi acuzat de dezertare. A primit-o, semnată rapid, și s-a dus pe deal pentru a avertiza și cealaltă brigadă. Luptele în regiune au mai durat două săptămâni, înainte ca morții să poată fi recuperați. A scris în jurnal: „Nu pot spune dacă
Winston Churchill () [Corola-website/Science/297866_a_299195]