828 matches
-
manțe. 6) Nu se vor bucura de această recompensă timp de 6 luni, evreii cari vor întârzia la întoarcerea din permisii, aplicându-li-se totodată și pedeapsa corporală. Acei cari vor întârzia mai mult de două zile, vor fi dați dezertori și trimiși în judecata Curților Marțiale pentru a fi judecați potrivit Legi Nr. 59/1943. 7) Plotoanele care nu vor da randamentul minim cerut, vor fi puse la lucrări pe șantier și Dumineca, pentru a efectua complect lucrările neterminate. 8
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
transmis de Centru 5 Instrucție Sărata, cu No. 126.432 din 10 Decembrie 1943 spre știință și executare. De câte ori vine aprobarea de concediu să se caute care este situația evreului și la caz că a fost lipsă la apel sau dezertor să se comunice Batalionului pentru anularea concediului conform ordinului transmis în copie. Comandantul Batalionului semnătură indescifrabilă ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 18.29.4, fila 227. Document nr. 202 401.087 29 Ian. [194]4 MARELE STAT MAJOR Secția I-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în cazurile când se produc cercetări: Evreii să fie vărsați Cercurilor de origină în această poziție. Cercurile Teritoriale face mutația respectivă în controale și anunță Biroul de anchetă care se ocupă exclusiv cu urmărirea și trimiterea în judecată a evreilor dezertori dela munca obligatorie. Detașamentele exterioare nu se ocupă cu urmărirea dezertorilor, se ocupă de lucrul pe șantier. Evreii dezertori dela un detașament odată prinși nu vor fi trimiși aceluiaș detașament ci încadrați disciplinari în cel mai îndepărtat detașament de lucru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de origină în această poziție. Cercurile Teritoriale face mutația respectivă în controale și anunță Biroul de anchetă care se ocupă exclusiv cu urmărirea și trimiterea în judecată a evreilor dezertori dela munca obligatorie. Detașamentele exterioare nu se ocupă cu urmărirea dezertorilor, se ocupă de lucrul pe șantier. Evreii dezertori dela un detașament odată prinși nu vor fi trimiși aceluiaș detașament ci încadrați disciplinari în cel mai îndepărtat detașament de lucru de localitatea de origină. Toți dezertorii dela detașamente exterioare vor fi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mutația respectivă în controale și anunță Biroul de anchetă care se ocupă exclusiv cu urmărirea și trimiterea în judecată a evreilor dezertori dela munca obligatorie. Detașamentele exterioare nu se ocupă cu urmărirea dezertorilor, se ocupă de lucrul pe șantier. Evreii dezertori dela un detașament odată prinși nu vor fi trimiși aceluiaș detașament ci încadrați disciplinari în cel mai îndepărtat detașament de lucru de localitatea de origină. Toți dezertorii dela detașamente exterioare vor fi înlocuiți de către C.T. cărora le aparține, menționând numai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu se ocupă cu urmărirea dezertorilor, se ocupă de lucrul pe șantier. Evreii dezertori dela un detașament odată prinși nu vor fi trimiși aceluiaș detașament ci încadrați disciplinari în cel mai îndepărtat detașament de lucru de localitatea de origină. Toți dezertorii dela detașamente exterioare vor fi înlocuiți de către C.T. cărora le aparține, menționând numai în cifre tăria detașamentului care să corespundă cu realitatea scădem randamentul scontat de M.St.M. Vă rugăm să dispuneți de urmare și să raportați de executare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mică importanță: Întârziere la apel, delăsarea atitudinei, nedis ciplină, etc. se va aplica evreului pedeapsa corporală conform Regulamentului. După prima zi de absență, evreul va fi dat lipsă la apel, iar după a doua zi de lipsă va fi dat dezertor și comunicat C.T.B. pentru a se putea face formele de dare în judecata Curții Marțiale. Evreii întrebuințați la M.O. sunt supuși jurisdicțiunei Militare Conf. Art. 9 D.L. relativ la Statutul Militar al Evreilor Art. 37 din Regulamentul acestui D.L. Pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai târziu când situația va permite să se controleze și să se ia măsuri în raport de fiecare caz. Evreii aparținând acelor cercuri evacuate care vor fi prinși însă pe teritoriu vor fi imediat arestați și judecați cu precădere ca dezertori. Rugăm dispuneți urgent de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Lt. Colonel, V. SELESCU Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: Corp. 1-7 Terit. st/z *Adnotare: B 9. Ordin [unităților]. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
spita lizare. Fiecare subdetașament de evrei este îngrijit continuu de către medi cul său evreu și cel puțin de 2 ori pe săptămână, este vizat de către medi cul Batalionului. e) SANCȚIUNI: micile abateri au fost pedepsite cu trăgători la spate iar dezertorii au fost raportați la Cercurile Teritoriale respective, pentru a fi urmăriți. f) CONTROLURI EFECTUATE: controlurile au fost efectuate de către Dl. Colonel Al. Dumitrescu, Șeful Secției VI-a Bir. 3 Drumuri, Dl. Lt. Colonel Stoenescu, din Secția VI-a, Delegatul M.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și în cel de-al doilea volum al său, Frumos e numai adevărul (1979). Ceea ce se evidențiază aici este o umanitate în criză, aflată în căutarea certitudinilor, a principiului ordonator al existenței. Variate ca sorginte socială, toate personajele, de la militarii dezertori din Iedule, am căzut în lapte! până la nuntașii din Frumos e numai adevărul sau la tovarășii întâmplători de ascensiune din Călăuza rătăciților, trăiesc intens dezechilibrul lăuntric ce își caută rezolvări în exterior. Construite ca niște confesiuni la persoana întâi (face
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
în lâncezirea trupului și a minții, abandonându-se în voluptate și senzualitate. Plasat în decorul unei margini de pădure, tabloul trimite sugestiv la bacanalele romane. Notele expresioniste, prezente mai pretutindeni, asigură coeziunea volumului; în Iedule, am căzut în lapte!, soldații dezertori mănâncă melcii vii care invadează casa, secvența având evidente similitudini cu imagistica filmelor expresioniste ale lui Buñuel. Aluzia livrescă este o altă constantă a stilului lui G. Se fac trimiteri la Poe sau la Melville, iar Călăuza rătăciților (având tulburătoare
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
caracter deficitar duce pe posesor la un deznodământ teribil. Traian Belciu e „o jumătate de om”, întrucât nu opune nici o rezistență când împrejurările îi pun în față soluții facile, însă contravenind moralei și legalității. Sfârșitul în fața plutonului de execuție, ca dezertor, e datorat totuși imposibilității de a justifica refuzul soldaților săi de a continua lupta, refuz omenește motivat, având astfel ceva eroic. Valoarea acestor două romane, câtă este, rezultă și din utilizarea unor elemente autobiografice. Savuroase, amintirile publicate în „Adevărul literar
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
o foarte fină punere în abis: o scriitoare se împrietenește cu o tânără asistentă socială care, stimulată de dorința de a străluci în ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă, irigată însă de emoție, a obiceiurilor și a locurilor, creionarea sigură a unor portrete, susținută de adevărul observației, de înțelegere, se constituie în
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
în vacanță, care încearcă să forțeze o casă, să-i forțeze secretele cu vana speranță de a găsi acolo un răspuns la propria sa identitate. El este prezentat, de altfel ca o ființă tulbure: nu se știe dacă este un dezertor, un soldat în derută, un rezistent. El nu se destăinuiește și spune doar că aparține "uneia din acele categorii" ceea ce lasă pe cititor perplex. Desigur e important să știm că este vorba de un izgonit, aproape un tâlhar, în orice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de Miniștri dând dispozițiile, Inspectoratul General al Jandarmeriei a organizat două detașamente de jandarmi purtate, pentru regiunile Brașov și Focșani. Ele aveau misiunea ca în legătură cu trupele sovietice „să curețe zonele Brașov și Buzău de bandele formate din ostași germani și dezertori din foștii partizani ai lui Vlasov”. Sovieticii și autoritățile române au desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în octombrie 1944, unitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-au depus pentru identificarea militarilor germani lăsați cu scopuri informative în România, după retragerea trupelor germane. Așa a fost cazul cu Willy Wilhelm Frank, din SS, a cărui misiune consta în organizarea unor nuclee răzlețe de germani, legionari și dezertori români, care să fie capabile să atace trupele sovietice în drum spre front, periclitând și transporturile militare sovietice. Radiotelegrafistul lui Frank ar fi fost Eugen Rațiu, nimeni altul decât fratele vitreg al lui Horia Sima. într-adevăr, Eugen Rațiu a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sate au fost prinși civili sau militari în uniforme fără însemne, înarmați. Se considera că aceștia făceau parte din ceea ce avea să devină ulterior „Mișcarea de Rezistență”, care era definită ca o „acțiune subversivă, îmbrăcată sub aspectul unor grupuri de dezertori”. Obiectivul acestei formațiuni era „contracararea acțiunii partidului comunist sub toate formele”. Autorul notei susținea că la Marele Stat-Major existaseră dosare cu privire la activitatea grupurilor de rezistență, dar nu credea să se mai fi păstrat ceva „deoarece de la 1 martie 1945 se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îndreptate contra trupelor sovietice și a partidului comunist, însă se știa perfect că ambele acțiuni aveau de realizat practic o acțiune pentru mai târziu [sublinierile ne aparțin]. S-a ajuns la concluzia oficială că totul se reducea la grupuri de dezertori români și germani”, care, chiar dacă erau înarmați, nu reprezentau un pericol pentru siguranța statului sau pentru trupele sovietice în drum spre front. Exista o urmărire informativă, însă problema fusese lăsată pe un plan secund. Tot în aceeași notă din 19
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
meargă cu războiul peste frontierele Ardealului. Apoi, Ungaria fiind cucerită și armata ungurească nemaiexistând, soldatul român trebuie de aici înainte să se lupte cu germanii” (sublinierile ne aparțin). Același general scria la 18 ianuarie 1945: „Unitățile noastre pe front au dezertori până la patruzeci la sută, fugind din trenuri. Este o situație disperată și nu știu cum o voi scoate la capăt. Și așa nu prea au rușii încredere în noi, dar văzând că nu ne mai arde de război cine știe cum se vor purta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
câtorva divizii cu efective normale. Documentele interne din ultima parte a războiului conțin numeroase referiri la dezertările masive din unitățile militare românești aflate în drum spre front. Exempli gratia, numai pe raza Legiunii de jandarmi Bihor erau prinși 26 de dezertori în timpul unei razii într-un tren civil de pe ruta Arad-Brad, în noaptea de 30/31 ianuarie 1945. Dezertorii aveau în majoritate asupra lor armament și muniții, fiind reținuți numai în urma amenințării cu folosirea armelor. Nu se înregistrau doar soldați care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din unitățile militare românești aflate în drum spre front. Exempli gratia, numai pe raza Legiunii de jandarmi Bihor erau prinși 26 de dezertori în timpul unei razii într-un tren civil de pe ruta Arad-Brad, în noaptea de 30/31 ianuarie 1945. Dezertorii aveau în majoritate asupra lor armament și muniții, fiind reținuți numai în urma amenințării cu folosirea armelor. Nu se înregistrau doar soldați care dezertau din unitățile aflate în drum spre câmpul de luptă. Existau numeroși militari care, aflați în permisie, refuzau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
deoarece autoritățile române nu mai au nici o putere”. Această situație alarmase armata și serviciile polițienești din România, soluția găsită fiind aceeași: razii pentru prinderea și trimiterea nesupușilor în fața instanțelor militare. Dezertări numeroase s-au înregistrat până în preajma încheierii războiului, unii dezertori fiind prinși abia după ce tunurile amuțiseră. Grupurile de dezertori din diferite armate - români, germani, sovietici, vlasoviști - au constituit o problemă și după încheierea războiului, dezorganizarea administrativă îngreuind mult timp capturarea acestora. Contacte politico-militare ale agenților germani în România (octombrie/noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
situație alarmase armata și serviciile polițienești din România, soluția găsită fiind aceeași: razii pentru prinderea și trimiterea nesupușilor în fața instanțelor militare. Dezertări numeroase s-au înregistrat până în preajma încheierii războiului, unii dezertori fiind prinși abia după ce tunurile amuțiseră. Grupurile de dezertori din diferite armate - români, germani, sovietici, vlasoviști - au constituit o problemă și după încheierea războiului, dezorganizarea administrativă îngreuind mult timp capturarea acestora. Contacte politico-militare ale agenților germani în România (octombrie/noiembrie 1944 - februarie 1945) 8.1. „Planul Stoicănescu” Concomitent cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1944 - 6 martie 1945)”, `n 6 martie 1945. `nceputurile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, pp. 262-278; Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rădescu, Editura All, București, 1996, passim. ANIC, fond „Ministerul de Interne-Diverse”, dos. 24/1944, f. 74. Numărul mare de dezertori era observat și de membrii grupurilor legionare de rezistență (Gabriel Bălănescu, Din `mpărăția morții, Editura Gordian, Timișoara, 1994, p. 29). Florin Müller, „Tentative de rapt teritorial și de sovietizare a regiunii Maramureș `n anii 1944-1945”, Revista istorică, nr. 7-8/1993
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]