1,285 matches
-
stare ce trezește imediat percepția acută a propriei necunoașteri („Acela însă care se îndoiește și se minunează recunoaște prin chiar aceasta că nu știe“) (982 b). O va însoți însă acea dorință de înțelegere care este în ea însăși gratuită, dezinteresată. Aceasta nu se supune unor condiții comune, unui folos sau nevoilor obișnuite ale vieții. Cel pregătit îi va da curs în chip liber, având pentru așa ceva o anume inițiere, timpul necesar și mintea liberă. Bucuria de care poate avea parte
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
lor. Sângele lui Lesley Craig, repartizat cum trebuie, ar fi rezolvat toate acestea. Știa ce trebuie făcut, ce putea fi făcut. Uneori, admitea crispat că puterea este dulce în sine însăși, iar viața, prețioasă. Dar, de cele mai multe ori, se simțea dezinteresat. Spuse: - Referitor la necesitatea de a truca urnele de vot la o asemenea scară, am ajuns la concluzia că numai siguranța succesului ar justifica totul. Trebuie să ne folosim de Craig acum, nu așa cum planificasem inițial, după alegeri. Este riscant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
mea va avea grijă să fii răsplătit cum se cuvine pentru deranj. Sper că vei păstra tăcerea în legătură cu această discuție, este o datorie a dumitale față de țară. - Puteți conta pe mine, rosti omul cu siguranța calmă a patriotismului devotat și dezinteresat. Și puteți uita de bani. Dar Jefferson Dayles trebuia să-și liniștească propria conștiință. Reuși să zâmbească. - Nu, rosti el, nu trebuie să uităm de bani. Ei sunt un ajutor prețios pentru un trai bun, așa mi s-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
da mult de gîndit! În grupul acesta, se stabilise grade de prietenie. Între Raicu Ionescu, Savin și mine se închegase legături mai strânse. Iar între mine și Raicu Ionescu și mai strânse. Noi eram mai intelectuali, mai idealiști și mai dezinteresați. Raicu Ionescu era un băiat frumos - semăna a fată - foarte inteligent și foarte spiritual. El avea cuvinte minunate pentru a caracteriza și o veselie care nu se dezmințea niciodată. Citea frumos și eu, care știam pe Eminescu pe de rost
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
curată și mai durabilă, decât... de la distanță, - aceea care se stabilește între cititor și un scriitor, mai cu seamă când acesta e un scriitor de idei, când, adică, pune în opera sa ceea ce este mai curat, mai înalt și mai dezinteresat, și mai cu seamă când acel scriitor este un analist al vieții, căci nimic nu consolează mai mult de durerea vieții decât contemplarea ei obiectivă, sub specie aeternitatis. 4. Omul ă...î din pricina tendinței de adaptare, caută veșnic să ajungă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dacă, pe lângă rea, e și inestetică. 21. Legea vieții este frica de moarte, adică evitarea a tot ce poate scurta timpul scurt cât mai avem încă de respirat. (Se poate dovedi că și preceptele moralei celei mai înalte și mai "dezinteresate" se reduc, în ultimă analiză, tot la această lege.) Orice semn, orice precursor al morții este oribil, și orice semn de viață intensă este încîntător. Și aceasta e o cauză pentru care gustăm și lăudăm în artă expresia vieții cât
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ca și senzațiile neobișnuite simțite în comun acolo pe munte, își produceau acum efectul. Bariera dintre noi slăbi. Discuția deveni mai liberă, mai intimă, cu un caracter mai personal. Singurul subiect care mă interesa era ea. Cu aere de psiholog dezinteresat, îi detaliam calitățile, stăruind mai cu seamă asupra inteligenței. "Mă lingușești... Pentru ce mă lingușești?" adăugă ea, subliniind și adnotând fraza scurtă cu lumini ascuțite în ochi și dîndu-i o melodie gingașă. Era zâmbetul ei obișnuit, acum mai complicat și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
nici un amănunt și, se înțelege, n-am întrebat-o nimic. Patern și grav, am sfătuit-o să se căsătorească, sprijinind îndemnul cu argumente burgheze insipide. Întâi a tăcut. La insistențele mele stupide și nedelicat repetate, a răspuns: "Poate". Sfatul acesta dezinteresat făcea nule și neavenite toate câte se întîmplase între noi până acum. Eterna ipocrizie! Eram aproape sincer când vorbeam, poate cu totul sincer. Dar sunt sigur acum că am sfătuit-o să se mărite ca s-o derutez, căci mă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fiindcă nu sunt provocate și de impresii estetice, ci numai de cauze biologice - sunt privite ca niște nebunii, iar poporul le crede datorite farmecelor și vrăjilor. Aș fi curios să cunosc viața doamnei Timotin, să văd dacă diagnoza mea, pusă dezinteresat, este adevărată. Dezinteresat, pentru că Adela mă imobilizează în atitudinea de observație pură față cu toate femeile din univers. De altfel, doamna Timotin nu e genul meu, al acelora care au concepția plastică, picturală și statuară a femeii, mai ales când
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
provocate și de impresii estetice, ci numai de cauze biologice - sunt privite ca niște nebunii, iar poporul le crede datorite farmecelor și vrăjilor. Aș fi curios să cunosc viața doamnei Timotin, să văd dacă diagnoza mea, pusă dezinteresat, este adevărată. Dezinteresat, pentru că Adela mă imobilizează în atitudinea de observație pură față cu toate femeile din univers. De altfel, doamna Timotin nu e genul meu, al acelora care au concepția plastică, picturală și statuară a femeii, mai ales când a ajuns la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
zile...!!” Lct.Col.Tudose Ion interveni. “Ca Întodeauna Șeful glumește.” Se adresă intrusului. “Cam cât apreciezi durata timpului pentru a-l trimete Înapoi...?” “Cel mult o oră iar dacă mai adăugăm transportul dus-Întors să zicem, o altă oră...!” Prefăcându-se dezinteresat,Lct.Col.Tudose Ion prezentă o legitimație de milițian pe care o arătă ofițerului. “Ascultă tinere...! Dacă acest om e reținut mai mult timp de două ore bine, voi avea plăcerea să-mi raportezi cauza. Puteți pleca...!” “Mașina miliției se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
privelegiile...! Unde să-și găsească dreptatea...?” Oare, ce avea de făcut...? Unde poate afla un om adevărat care să curme, să sisteze toată această amărăciune provocată de un paranoic anchetator...? Chiar, nu putea afla pe cineva care să-l ajute dezinteresat...? Intrat aproape cu toată ființa lui În ceață, se scufundă În nesiguranță și mai mult intr’o zi, atunci când se aștepta mai puțin, Tony Pavone se trezi față in față cu Lct.Col. Tudose Ion. Tocmai se Întorcea dela Miliția
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de impresii, de viața de zi cu zi. Ca asta să se Întâmple, Dumnezeu Însuși probabil că așteaptă, desigur. Iar un om care a fost ucis și Îngropat nu ar trebui să aibă alte interese. Ar trebui să fie perfect dezinteresat. Eckhardt spusese În tot atâtea cuvinte că Dumnezeu iubea puritatea și unitatea dezinteresată. Dumnezeu Însuși era atras de sufletul dezinteresat. De ce altceva În afară de spirit trebuia să-i pese unui om care se Întorsese din mormânt? Cu toate astea, și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Dumnezeu Însuși probabil că așteaptă, desigur. Iar un om care a fost ucis și Îngropat nu ar trebui să aibă alte interese. Ar trebui să fie perfect dezinteresat. Eckhardt spusese În tot atâtea cuvinte că Dumnezeu iubea puritatea și unitatea dezinteresată. Dumnezeu Însuși era atras de sufletul dezinteresat. De ce altceva În afară de spirit trebuia să-i pese unui om care se Întorsese din mormânt? Cu toate astea, și În mod destul de misterios, se Întâmpla, după cum observa Sammler, să fii atras mereu, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un om care a fost ucis și Îngropat nu ar trebui să aibă alte interese. Ar trebui să fie perfect dezinteresat. Eckhardt spusese În tot atâtea cuvinte că Dumnezeu iubea puritatea și unitatea dezinteresată. Dumnezeu Însuși era atras de sufletul dezinteresat. De ce altceva În afară de spirit trebuia să-i pese unui om care se Întorsese din mormânt? Cu toate astea, și În mod destul de misterios, se Întâmpla, după cum observa Sammler, să fii atras mereu, atât de puternic, atât de persuasiv, Înapoi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
cu reflecțiile lor toate spre care se Întorcea omul, tot ce curgea În jurul lui. Umbra nervilor lui Întotdeauna va lăsa dungi, ca pomii pe iarbă, ca apa pe nisip, ca plasa de lumină. Era o a doua Întâlnire a spriritului dezinteresat cu necesități biologice sortite, un meci În retur cu creatura persistentă. Prin urmare, mergând către metrou, la stația Union Square, se auzea Feffer explicând de ce este necesară cumpărarea unei locomotive Diesel. O lovitură de afaceri frumoasă. Atât de potrivită! Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de alte ființe umane și care cunoștea faptul că aranjamentele din prezent nu erau, sub specie aeternitatis, adevărul, ci că trebuia să te mulțumești cu ce adevăr puteai obține prin aproximare. Care Încerca să trăiască cu inimă manierată. Cu generozitate dezinteresată. Cu un sentiment al potenței mistice a omenirii. Cu o Înclinație de a crede În arhetipuri de bunătate. Dorința de virtute nu era nici un accident. Noi lumi? Noi Începuturi? Nu era o chestiune atât de simplă (Sammler, Încercând să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ideologie generaționistă, parte dintr-o educație liberală și, prin urmare, era până la un punct impersonal. Dar Angela avea mai târziu să regrete aceste confidențe - să regrete și să o râcâie dezaprobarea lui. În ansamblu Îi asculta confidențele de o manieră dezinteresată. Nu că era necompătimitor sau nesimțitor; era (ea Însăși spusese asta) obiectiv, nepărtinitor. Confruntat acum cu moartea lui Elya, luă hotărârea ca În nici o Împrejurare și sub nici o formă să nu se implice Într-o relație perversă cu Angela În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
succesorul lui Galba trebuie să fie un om de arme, iubit de soldați... Un om care să știe să-i conducă cu o mână fermă și care să fie cinstit. — Te referi la Otho, îmi închipui. — Otho e un om dezinteresat, cu un puternic simț al dreptății; a demonstrat-o în cei treisprezece ani cât a condus Lusitania. A fost primul care i s-a alăturat lui Galba împotriva lui Nero și care l-a urmat pe Galba la Roma. Provine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de mine. M-au ocrotit, cu tăcerea lor, cu trecerea lor fulgurantă prin viața mea. M-au ajutat cărțile să supraviețuiesc. De-asta mă și simt bine în mijlocul lor. Le simt sufletul, le simt căldura ocrotitoare, le simt prezența sprijinului dezinteresat. Gh.Gh. tot nu vine. A trecut aproape o oră. O întreb pe fătuca de la catedră. Se duce în spatele unei uși masive. Revine și mă duce la o grăsană, secretara probabil. Zâmbind, doamna îmi spune că Gh.Gh. a telefonat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umeri și Își ridică ochii ca și cînd ar fi vrut să vîneze din zbor niște cuvinte care Îi scăpau. Fiindcă mă temeam că, poate, ai dreptate, spuse În cele din urmă. Am oftat. Ne ocroteau Înnoptarea și acea tăcere dezinteresată care Îi unește pe străini, și m-am simțit plin de curaj să spun orice, chiar de-ar fi fost să fie pentru ultima oară. — Îl iubești sau nu? Îmi oferi un zîmbet ce se topea spre colțurile buzelor. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bar. Expresia lui părea să insinueze că era de partea lui Fermín și că voia să-l vadă certîndu-se cu evlavioasele. Mi-am Încrucișat fugar privirea cu a lui. Mi-a zîmbit cordial și s-a Întors la ziarul lui, dezinteresat. CÎnd am ajuns pe strada Ganduxer, am băgat de seamă că Fermín se făcuse ghem sub pardesiu și tot trăgea la aghioase, cu gura deschisă și cu chipul fericit. Autobuzul se prelingea printre domnii scrobiți pe de promenada San Gervasio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
didactic, își agresa colegii în pauze sau la plecare de la școală ), față de cadrul didactic ( refuza să execute ce i se dădea spre rezolvare ). Manifestările verbale au fost dintre cele mai violente, gesturile au devenit reprobabile. Toate aceste minusuri din comportamentul dezinteresat al cadrului didactic, duc cu siguranță la rămânerea în urmă la învățătură sau chiar la abandonul școlar al elevilor „loviți în personalitate”. Dacă elevii se află în permanentă atenție a cadrului didactic, dacă acesta nu face deosebiri între ei, dacă
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
drumurile forestiere ale patriei nu trebuia cu nici un chip scăpată și, când Directorul ceruse ajutor de la bărbații din cancelarie, el fusese primul care se oferise, chiar Înaintea mea și a lui Hristu - oameni obligați de nenorocitul sistem să ne punem, dezinteresat, la dispoziția obștii. Nici n-apucaserăm să deschidem gurile și să rânjim către Director cu bărbăție și seriozitate, așa cum șade bine unor oameni responsabili, că Dordonea se și repezise, cu Încântare aproape și cu nerăbdare În glas: „Eu merg, tovarășu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de ale lui Nobunaga, în pofida egoismelor și capriciilor ocazionale ale acestuia din urmă. Astfel, chiar dacă, uneori, băuse dintr-o cupă foarte amară, îl susținea pe Nobunaga și jurase că avea să-l urmeze până la capăt. Dacă o a treia parte, dezinteresată, ar fi privit alianța de douăzeci de ani dintre cei doi oameni, judecând cine câștigase și cine pierduse, putea spune, după toate probabilitățile, că amândoi avuseseră de câștigat. Fără prietenia lui Ieyasu pe vremea când era tânăr și începea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]