1,075 matches
-
cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu dezinvoltura realismului și a scepticismului ca „semne nouăzeciste” (Laurențiu Ulici). A publicat mai multe cronici la volume ale scriitorilor români și articole polemice. SCRIERI: Martorul, Chișinău, 1988; Peisaje bolnave, Chișinău, 1990; Personaj în grădina uitată, Chișinău, 1992; Câmpia Borges, București, 2002
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor evenimente petrecute între 1834
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
se încheie primul volum al seriei, intitulat Despre viața mea și a tatălui meu. Îndeosebi Antumele 4 și Antumele 5 sunt construcții ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
ce poate stânjeni libertatea de mișcare. Un atu este spiritul polemic, intratabil, un pic scorțos, care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile, susținându-l în emiterea unui punct de vedere propriu, scos în relief de formulări bine gândite. Refuzând dezinvoltura spectaculoasă a eseisticii, analistul își desfășoară demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
o anumită măsură (chiar dacă în vremea din urmă opera lui Sidonius este studiată cu mai multă atenție), pentru că personalitatea sa pare mai superficială decât a altora, el fiind aproape un predecesor al lui Enodius care s-a ocupat cu egală dezinvoltură de subiectele cele mai diverse. Cu siguranță însă, ca personalitate, Sidonius a fost un personaj de prim plan. Născut probabil în 431 la Lyon într-o familie nobilă, s-a căsătorit cu fiica uzurpatorului galic Avitus care se răsculase în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de Apus, Anastasius. A murit în 521 la Pavia. Așa cum am spus, la Ennodius poligrafia e mai importantă decât adevărata inspirație. Varietatea preocupărilor sale, cu siguranță superficiale, e dovedită de diversitatea genurilor literare pe care le-a cultivat cu egală dezinvoltură și pricepere, ceea ce ne face să ne aducem aminte unele figuri de autori mai degrabă păgâni decât creștini din al patrulea și al cincilea secol, precum Ausonius și Sydonius Apolinarie. Din acest motiv, distincțiile de care ne servim aici pentru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori „albă”, prozaică și sincopată, iar altădată înțesată de imagini expresive, de o prețiozitate enigmatică ori de subtile referințe livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este asimilat, ca sensibilitate, un univers ciudat, dar nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
logofătului Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, produce indiscutabil literatură. Căci prelucrarea și reașezarea datelor în funcție de comandamentele ce dirijează demersul unui cronicar partizan reprezintă un pas decisiv spre literaturizare, pe care Stoica Ludescu ori altcineva îl face cu destulă dezinvoltură. Este îndemnat de o atitudine prezentă încă din etapa selecției faptelor și care ar declara un soi de simpatie rezervată celor „săraci și împresurați de bir și năpăști” - în fapt un exercițiu retoric lipsit de substanță -, o ostilitate față de suzeranul
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
ediții din Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu. A fost distins cu Premiul „George Coșbuc” al Academiei RSR (1969) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri (1975). Încă din adolescență, R. se arată ca un poet aproape format, mânuind cu dezinvoltură atât versul rimat, cât și pe cel liber. Nici o stângăcie, nici o nesiguranță, nici un exces, un perfect simț al limbii, al ritmului, al compoziției, terminologie matură, discret neologistică, o sintaxă impecabilă, procedee interesante, precum rimarea ultimului vers al fiecărei strofe cu
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
și al naturii-mamă, într-un sistem de imagini pitoresc și antropomorfizant, iar fauna și flora autohtonă sunt invocate nu numai ca elemente decorative sau de peisaj, ci și ca simboluri ale neliniștilor provocate de posibila lor distrugere. Autorul utilizează cu dezinvoltură cele mai diverse straturi ale limbii și culturii: grai vorbit, folclor, mitologie etc. A scris și un număr mare de cărți pentru copii, cele mai reușite fiind versurile și povestirile din O sută de ochi (1974), Câte sunt pe lumea
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Mașina de Scris. Volumul Preludiu, panoramă selectivă a literaturii române actuale, e alcătuit de Ș. cu înzestrare de comentator și de gazetar: notații fulgurante, spontane și trasate cu o mână sigură, ce se remarcă mai degrabă prin acuitatea percepției și dezinvoltură decât prin rigoarea construcției sau prin deschidere teoretică. Dacă sinteza finală, oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
într-o anumită măsură (chiar dacă în următorul timp opera lui Sidonius este studiată cu mai multă atenție), pentru că personalitatea sa pare mai superficială decît a altora, el fiind aproape un predecesor al lui Enodius, care s-a ocupat cu egală dezinvoltură de subiectele cele mai diverse. Cu siguranță însă, ca personalitate, Sidonius a fost un personaj de prim-plan. Născut probabil în 431 la Lyon într-o familie nobilă, s-a căsătorit cu fiica uzurpatorului galic Avitus, care se răsculase în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de Apus, Anastasius. A murit în 521 la Pavia. Așa cum am spus, la Ennodius poligrafia e mai importantă decît adevărata inspirație. Varietatea preocupărilor sale, cu siguranță superficiale, e dovedită de diversitatea genurilor literare pe care le-a cultivat cu egală dezinvoltură și pricepere, ducîndu-se cu gîndul la unele figuri de autori mai degrabă păgîni decît creștini din secolele IV-V, precum Ausonius și Sydonius Apollinaris. Din acest motiv, distincțiile de care ne servim aici pentru a face puțină ordine în extrem de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a.m.d. în stilul său agresiv, el precizează de la început: "Orice asemănare cu persoane și situații reale nu este pur întâmplătoare." Autorul face, de asemenea, aprecieri sarcastice asupra unor categorii etnice, asupra unor moravuri sexuale, asupra unor ideologii, încălcând cu dezinvoltură toate regulile corectitudinii politice. în sfârșit, el incriminează necruțător instituții și practici din România, incluzând în carte și o diatribă împotriva modului cum funcționează însăși Televiziunea Română. Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeții. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
Didu (în spectacolul recenzat) - care a ținut bine în mână orchestra (punct nu tocmai forte al Teatrului de Operetă). Sprijinit pe experiența unei interpretări anterioare, Florin Diaconescu aduce în spectacolul Operei (chiar dacă oboseala vocii se simte) știința scenei, cultura stilului, dezinvoltura elegantă necesară personajului. Trecerile de la text cântat la proză, în ambele sensuri (foarte importante în economia rolului) sunt rezolvate măiestrit prin ritm și intonație dând întregului cursivitate. Ceea ce nu se poate spune și despre partenerii săi, mai puțin actori decât
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
concludent exemplu îl constituie rezistența cardio-respiratorie la alergările de durată, la care media pe țară, la clasa a patra primară (10-11 ani), este de 3.085 metri. Ne întrebăm, câți adulți sunt în stare să facă acest lucru cu aceeași dezinvoltură și mai ales fără o pregătire prealabilă?. Implicațiile particularităților de vârstă ale copiilor asupra procesului instructiv educativ Dezvoltarea fizică și psihică a copiilor de 7 - 11 ani prezintă particularități deosebite, de a căror respectare depinde nu numai randamentul de moment
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
amintește prin detalii și atmosferă de La hanul lui Mânjoală, nuvela lui I.L. Caragiale, precum și Descântecele, poem de factură folclorică, unde se încearcă valorificarea stilistică a stratului primar al mitului. Capacitatea de a pendula între universuri și stiluri diverse, cu o dezinvoltură nu o dată derutantă, se manifestă și în romanul Iubirile cascadorului (1976), ce are la bază nuvela A.B.C. din Țiganca albă, precum și în nuvelele incluse în Moartea comandorului (1976), Un caz de iubire la Hollywood (1978), Mireasmă și suspin (1985
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
a lui Bousset. Oricât de meritorie ar fi fost pentru vremea sa, ea e depășită acum” (p. X). De un tratament aproape identic beneficiază R.H. Charles. Cititorului de astăzi îi este totuși greu să accepte anumite anacronisme utilizate, cu o dezinvoltură dezarmantă, de părintele Rigaux încă din primele pagini ale scrierii sale: „Tradițiile Israelului, notează el, referitoare la Anticrist și la dușmanii împărăției lui Dumnezeu fac parte dintr‑un ansamblu de credințe desemnat de termenul «eshatologie»” (p. 1). Sau, două pagini
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și prăfuit document de arhivă. Pentru a interesa, ea trebuie să se implice în expertiza culturală a actualității, depășindu-și adesea, cu un risc asumat care face farmecul meseriei, restrânsa competență estetică, pentru a se îndrepta cu toată îndrăzneala și dezinvoltura intelectuală spre domeniile politicii, ale psihologiei colective, ale simptomelor sociale sau ale conștiinței morale. Cantonarea în estetic predispune critica la o criză de autoritate, o conduce spre un eșec al eficienței și spre un deficit de audiență. Ea trebuie să
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
sculat cu doamnă-sa dănpreună de au fugit în Ardeal și au trecut în țara Nemțească, de șade acolo. Și s-au făcut papistaș. Și au domnit ani 4 ani fără două săptămâni”326), care a pus pe ea cu dezinvoltură „haine frâncești” -, dovedind un mental flexibil și deschis la noutate. Lipsa de rigiditate și adaptabilitatea funcționau mai ales dincolo de fruntariile țării, căci odată întoarsă acasă, în 1672 (soțul ei - care, semnificativ, într-o stampă contemporană lucrată de Cornelius Meyssens, apare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
timp va fi și secretar al Societății Scriitorilor Români. Un șir de note polemice intitulate Opera d-lui Ilarie Chendi (1906), unele apărute inițial în „Epoca”, sunt strânse de S. într-o broșură care a stârnit multe discuții. Cu o dezinvoltură pe care o poate explica doar tinerețea autorului, se expun aici păreri despre rosturile criticii și, mai ales, despre menirea criticului, lectura atentă a operei lui Hippolyte Taine, Jules Lemaître sau Émile Faguet făcându-se simțită în fiece pagină. Dar
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
și aici, personajul unei proze superioare. Îndată ce, ieșit dintr-o lungă, mediocră amorțeală, își recapătă plăcerea de a medita, de a ironiza, statura lui ia proporți fabuloase. Ea stă însă sub semnul unui hotărât tragism. În spatele replicilor formulate cu aceeași dezinvoltură, se simte că mulțumirea eroului nu mai e aceeași, loturile, în parte refăcute, nu îi mai dau siguranța dinainte. Rolul lui de stăpân absolut în familie îi fusese retras, feciorii plecați la București nu se mai întorc, iar când tatăl
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
monografie dedicată de S. poetului și eseistului. Se trasează un portret spiritual al omului și sunt denunțate etichetele comode puse de critică, arătându-se că Dan Botta, „ermeticul” „poet al morții”, este un descoperitor de arhetipuri și esențe, cu o dezinvoltură provenită din detașarea de posesiune și din stil. Botta este astfel înscris în tradiția literaturii române, văzută de poet ca purtând vocația pentru clasicism, căruia S. îi schițează, pe urmele ideilor celui interpretat, o ontologie - clasicismul ca mod de a
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
radiofonică, în 1938, cu piesa de teatru Copiii de la țară și copiii din oraș, iar editorial cu traducerea romanului Marchizul de Saffras de Jules de la Madelène în 1969. A mai semnat Rodica Aznavorian și Rodica Gheorghiu. Scris cu o anumită dezinvoltură, primul roman publicat de S., Joc viclean (1972), prezintă un caz de bovarism împins până la alterarea personalității. Actul de creație - artistică ori științifică - se dovedește a fi pentru protagonist, un modest inginer de provincie, doar o capcană, un „joc viclean
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
a unei incitante cărți-document - Dosarul „Marin Preda” (1999), a unui volum de interviuri cu Mioara Cremene - La ce folosește Parisul? (2000), precum și a unor traduceri. Se poate spune că încă de la început scriitoarea își dovedește calitățile ce o vor impune: dezinvoltură stilistică, coerență ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale semnificații cu ample rezonanțe în destinul personajelor. Fără a fi didacticiste, primele povestiri au o „morală” doar sugerată. De cele mai multe ori momentul surprins este de cumpănă
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]