4,618 matches
-
fereastră. Din stradă se aude un oftat. Se duce în fața oglinzii. Din oglindă îl privește un om terminat. E neras de două zile, are cearcăne sub ochi, iar șampania i-a lăsat urme adânci pe obraji. Își aranjează cravata. Își dezleagă și releagă mai strâns șireturile de la pantofi. Stinge lumina. Toți telespectatorii umblă la contrast. Se duce, pe bâjbâite, spre pat. Se întinde. Își încrucișează mâinile pe piept. Începe să spună cu voce tare, în românește, Tatăl nostru. Încearcă de mai multe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
apus, te trezești cel dintâi, cât lumina încă nu își găsește drum către cer, și legi fedeleș pe toți însoțitorii tăi, care dorm profund, micul tău aparat de polisomnografie înregistrează numai stadiul patru. când se trezesc și se sperie îi dezlegi, le explici că jurămintele nu ajută întotdeauna, că hotărârea și vigilența sunt mai importante, te desparți de ei, le mulțumești tuturor pentru intențiile bune, pornești pe cărarea de munte către prințesuța ta spectaculoasă și către grădina suspendată a dragostei ei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de-a mai mare dragul. Ad-o-ncoace, s-o am la îndemână. Și de mai crâcnești mult, doamne, doamne, când te-oi lua la măsurat cu dânsa pe spinare, n-ai să mai poți scoate-o vorbă până când nu te-o dezlega popa! Ți-am spus că mă mânii! ANISIA: Iaca tac. Fă ce știi tu. ISPAS: Apoi taci! Zi, Dănilă. DĂNILĂ: Bădie, iaca ce rugăciune am: în casă nu se mai găsește chiar nimica de mâncare, și-aș fi făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Da' poate n-ai auzit tocmai bine chiuitura mea. Ce zici, mai facem o probă? Asta așa, treacă de la mine... CODÂRLIC (spăimântat): Ba nu, mă rog frumos! Eu nu mai vreau nimicuța decât să plec în baltă... (încearcă să se dezlege.) DĂNILĂ (aruncă ciomagul): Ia să te ajut. (îl dezleagă) Să-ți fie de bine petrecerea! CODÂRLIC: Lumeee, mi s-au detunat de tot rădăcinile coarnelor din cap! Nu mai stau nicio clipită! (fuge, dispare în baltă) DĂNILĂ: Ei, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ce zici, mai facem o probă? Asta așa, treacă de la mine... CODÂRLIC (spăimântat): Ba nu, mă rog frumos! Eu nu mai vreau nimicuța decât să plec în baltă... (încearcă să se dezlege.) DĂNILĂ (aruncă ciomagul): Ia să te ajut. (îl dezleagă) Să-ți fie de bine petrecerea! CODÂRLIC: Lumeee, mi s-au detunat de tot rădăcinile coarnelor din cap! Nu mai stau nicio clipită! (fuge, dispare în baltă) DĂNILĂ: Ei, am făcut-o și pe asta! S-o luăm acuma de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și Dealul Strâmb, de care avem trebuință, drept ale noastre, intrând noi cu putere acolo și bătând semn nou de hotar." LIOARA: Vrasăzică, iar se-ndemnă acest Zarvă-Împărat către ce nu-i a lui. Și ce istorie vrea să-i dezlegi? GÂND: Megieșul nostru socoate, cu puțina lui minte, că cel care-i doritor de liniște și de bună înțelegere face așa pentru că i-ar fi frică. S-ar putea să se încredințeze, până la urmă, că altfel stau lucrurile, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zi, când o să-ți fie dor de planeta ta. Aș putea... Dacă ai să vrei, mă chemi, și eu vin. MICUL PRINȚ: Am înțeles prea bine. Am să mă gândesc. Dar de ce vorbești mereu în enigme? ȘARPELE: Pentru că eu le dezleg pe toate. Acum îndepărtează-te. Se face noapte și trebuie să ies la plimbare. Nu-i bine să te întâlnesc în drumul meu noaptea. Scade lumina, fond muzical, se filează. La reaprinderea luminii, se vede spre dreapta un copăcel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
stai de vorbă cu ei așa cum știi matale și miercuri porniți la treabă. Până atunci, trebuie strâns porumbul pentru schimb, în cea mai mare liniște. Lasă pe mine, Costăchele băiete. Cum le-a lega moș Dumitru, nici dracu’ nu le dezleagă. Apoi mai rămâi sănătos, băiatule, că eu mai am atâtea de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își mai trăgea sufletul, ascuns pe vreo margine de gârlă ferită de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
I-am păcălit noi pe legionari în primăvara trecută. Dar acuma? Îi floare la ureche. Știți cine o fost atunci cheia și lăcata? Moș Dumitru Carpen. Atâtea mai știe acest bătrân și așa le potrivește, de nici dracul nu le dezleagă. Am auzit de el. Nu se putea altfel... Pe nesimțite au ajuns la poalele dealului „La Cărămizi”. Domnule inginer, mereu m-am întrebat de ce se cheamă dealul ista „La Cărămizi”? Apoi dealul nu s-a chemat așa de la începuturi. Istoria
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întors fața de la el... Petrache îl urmărea în tăcere cum privea - uitat de lume - la poarta ciuruită de gloanțe. Pentru Costăchel poarta era ca o carte. O carte deschisă, gata să-și depene povestea doar celui care știa să-i dezlege slova... Și-a așezat apoi palmele pe ochi, ca și cum ar fi vrut să-și ostoiască o durere. Mai degrabă voia să rămână doar cu el însuși... O întrebare îi sfredelea creierul „Sunt cu adevărat liber? Nu mă mai paște nici o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
niciodată ce se întâmplase cu scrisorile ei, cum nu a avut știință nici despre scrisorile pe care le expediase Simona către părinții ei de atâta amar de vreme. Era la mijloc un mister. Plana o suspiciune nu foarte greu de dezlegat, dar putea fi socotită a fi asemenea unei lupte cu morile de vânt. Îngrijorată, Simona încercă să-i scrie Nanei Floarea să afle ce se mai întâmplă cu ai ei. Aceasta îi trimise o scrisoare în care îi relata faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să fie tema centrală a prozelor lui Rareș Tiron, pe care o extinde la diverse ipostaze ale vieții, ca nod gordian de care, la un moment dat, fiecare dintre noi poate să se împiedice mortal, dacă nu știe să-l dezlege. Încă din prima povestire (Suflet paralel), el utilizează cunoscutul motiv romantic al dublului ca preludiu la întreaga problematică a cărții, complicată contrapunctic cu fiecare text spre a culmina cu ultima narațiune, Experiență aparte, care, nu întâmplător, este și cea mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de grea apăsare chiar și acum - în care (chiar dacă, în aceste urâte momente, nu mi se pare în asta nimic mai firesc și mai previzibil, pe atunci nu avea, în mintea mea, nicio noimă; era o taină cu desăvârșire de dezlegat!) începu a se îndepărta pe nesimțite de mine, păstrând cu discreție doar acele legături prietenești, de la care nu ai cum să mai pretinzi și altceva, și care îi amărăsc mereu, cu atâta putere, pe bărbații îndrăgostiți, terfelindu-le mândria în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
străină În această țară, În acest orășel aproape pustiu. Enigma care a tulburat-o atât de mult În prima zi când a ieșit la cumpărături și când trebuia să citească de pe bucățele de hârtie ascunse În buzunar avea să se dezlege În curând. Revenind În cartierul vechi, după ceva vreme și intrând la „Fornaia”, un bătrân aflat la cumpărături a exclamat, plin de uimire: „Femeie, tu semeni cu Ana!”... Și doar atunci a Înțeles, din tremurul mâinilor vânzătorului, din privirile ce
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
se uita spre consăteanca sa, Saveta, și-a Înnodat mai bine baticul sub bărbie, și-a pus sapa pe spinare, și a plecat În treaba ei fără a mai lua În seamă discuția ulterioară. Tanti Antoneta tocmai se chinuia să dezlege sârma de la poarta cumnatei sale, Ana. Gardul de la drum era din scânduri putrezite pe alocuri, de abia se mai țineau În câteva sârme. Ana avea vreo trei - patru câini care sau pripășit pe la ea. După ce s-a prăpădit soțul ei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
prind curaj ( și, lucru important, să le alung neliniștea și neîncrederea care se citeau pe fețele lor). Îndată ce am ieșit din curtea liceului, m-am instalat În fruntea plutonului și am Început să recit: „ De greul negrei vecinicii, / Părinte, mă dezleagă/ Și lăudat pe veci să fii / Pe-a lumii scară ntreagă; ... Reia-mi al nemuririi nimb / Și focul din privire,/Și pentru toate dă-mi În schimb / O oră de iubire... Din chaos, doamne-am apărut / Și m-aș Întoarce
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
vinovată și ea! De ce a râs și ne-a bârfit? Ce stăm acum, că n-am venit doar să ne uităm la ea? Doi dintre ei au făcut un pas spre mine și, în acel moment, parcă mi s-a dezlegat cugetul și am început a zice: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluiește-mă!” Cel mai important dintre ei i-a oprit cu un gest și le-a zis: „Nu putem să-i facem nimic, nu vedeți că arde candela? Nu ne
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
că nu este un subiect plăcut, dar sunt sigură, că multe persoane, în momente de întristare, de îndurerare, nedreptate și mânie, rostesc blesteme. Cei care au blestemat pe cineva și își mărturisesc cu părere de rău acest păcat, odată cu mărturisirea dezlegă și blestemul pe care l-au rostit. Se eliberează pe sine de pedeapsă și îl eliberează și pe cel blestemat de nenorocire. Prorocul David constată despre omul blestemat că el singur își cheamă blestemul prin depărtarea sa de Dumnezeu. „Și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
toți cei prezenți se speriaseră că le va lovi, atât de aproape erau de el. Dar nu li se întâmplase nimic. Printre cei prezenți, spunea părintele, era și un călugăr care călătorea dintr-o mănăstire la alta, căruia Dumnezeu îi dezlegase pentru o clipă ochii duhului și văzu doi diavoli care se certau rău între ei. Unul îl certa pe celălalt pentru că nu împinse copilele sub tren. - De ce n-ai împins pe niciuna din ele? strigă diavolul cât îl ținea gura
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
că, în acea dimineață, nu citise rugăciunea cea dinainte de călătorie din cauză că se grăbea. Al doilea caz s-a petrecut la mănăstirea Diveevo din Rusia. Un frate era în ascultare. Într-o zi, starețul îi poruncise să prindă câinele care se dezlegase și umbla prin mănăstire, necăjindu-i pe mulți. Mult se chinui acel frate să-l prindă, dar nu reuși. Când obosi de-a binelea și era gata să se întoarcă să spună că nu poate, îi apăru în cale un
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
educatoarele și infirmierele, apoi femeile de serviciu și bucătăresele, apoi s-au adunat toți oamenii din cartier, copiii stăteau hipnotizați, la unii a început să li se întărească părul, copilul care se izbea cu capul de pereți a putut fi dezlegat pentru prima oară, a adormit cu mânuțele pe piept, liniștit, de când se născuse se zvârcolea într-una ca pus la picamăr, una din îngrijitoare și-a făcut cruce, "slavă Domnului că am scăpat de ăsta, era pedeapsa cerului peste noi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a corpului se aruncă departe de cort. Totul ține de pur și impur, ca o lege sfântă intrată în sângele nației noastre, care nu poate fi călcată pentru că altfel, cine încearcă e supus adunării de judecată. Am reușit să vă dezleg tăinuirea? - Îndeajuns de bine! Îți mulțumesc mult, bulibașă! - Și pot să vă mai spun, dacă o femeie trece peste o pălărie, a unui bărbat, e bibaxt 1 chiar dacă își suflecă fustele, bărbatul aruncă pălăria aceea socotind-o spurcată... - Dacă mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pripășite la marginea satelor, rostuiau măiestrite cazane de țuică sau tot felul de obiecte casnice. Țigăncile ghiceau fetelor dornice de măritat, citindu-le în cărți, în bobi sau în ghioc trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mănăstire (fusese ideea lui Iosif, prietenul său de pahar, care avea mare influență asupra lui), să mă vadă niște călugări (nu-i prea suporta pe preoți), să-mi citească, să stau În fum de tămâie, că poate așa voi fi dezlegat de blestemul cumplit care se abătuse asupra mea, de vraja malefică ce mă transformase Într-o adevărată mumie (nu vă spun cât de tare mă lovise cu acest cuvânt!). Și, Doamne, nu-l crezusem niciodată atât de laș, de nepăsător
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
afabil și m-am Îndreptat spre masa noastră. Era liberă. M-am așezat tăcut și imediat mi s-a adus paharul de gin tămăduitor. Țineam capul În piept privind lichidul incolor, ale cărui Înghițituri Îmi făceau un mare bine. Îmi dezlega așa de frumos limba (ah, limbuța Lolei!) și mă Înlocuia Întotdeauna cu un altul. Mult mai bun. Mult mai sigur pe el. Mult mai... perfect. O umbră dulce Îmi mângâie mâinile. Inima Îmi zvâcni cu putere. Am ridicat privirea cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]