864 matches
-
ar fi marcat 50 de ani de la trecerea în eternitate a marelui Mihai Eminescu. Din păcate, bugetul orașului era extrem de limitat la capitolul „cultură” și după o prealabilă consultare cu contabilul șef C. Sbanțu, primarul G. Andriescu dădea un răspuns dezolant: „...am onoarea a vă transmite că în bugetul pe anul financiar 1940/1941 este prevăzută bugetar numai suma de 3.500 lei pentru angajarea de cheltueli ca teatre, șezători, cheltueli culturale etc.”. Politicos, edilul șef încheia astfel: „...dacă împrejurările vor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pietonale, dar și vitrine mohorîte și cheap ce degajau o tristețe ascunsă, prea multe uniforme în comparație cu ținutele civile, ca pentru a ține sub observație aspirația spre Occident pe care o exprimau jeanșii, gecile și pletele tinerilor. Am străbătut din nou dezolanta Alee Karl Marx pentru a lua masa într-un restaurant rusesc, unde mîncarea de "lux" era destul de proastă și scumpă. Cineva mi-a sugerat să fac o solicitare pentru a beneficia de un sejur de un an la Institutul de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în anul 1926, a dus la abandonarea acestui proiect. Până la sfârșitul anilor ’30, când planul de modernizare a fost implementat grație sumelor alocate de la bugetul statului de către Mircea Cancicov, locuitorii cartierului C.F.R. au fost nevoiți să se „acomodeze” unor realități dezolante. Referinduse la condițiile de trai ale „eroilor de peste calea ferată”, P. NicolauStoica făcea în anul 1928 următoarele precizări (articolul „O rușine contemporană - cartierul C.F.R.”): „Viața se arată acolo imposibilă din cauza depărtării de centrul orașului, a lipsei de lumină electrică, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să fie derulate și pe parcursul perioadei interbelice. Primul dintre acestea a fost inițiat în primăvara anului 1922, atunci când administrația locală a demarat procedurile legale privind achiziționarea celei de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Camera de Comerț și Industrie Nr. 7 Focșani, listele electorale pentru alegerile locale sau parlamentare etc. Din acest motiv, la sfârșitul procesului de „scanare” în cheie etnică a listelor cu industriașii și comercianții băcăuani (1900-1916), impresia finală a fost una dezolantă - aceea a unui oraș lipsit de industrie. Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial. Astfel, pe listele Camerei de Comerț și Industrie apar preponderent
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Din Moldova" (Iași, 1862), "Buciumul" (București, 1862), "Foaia Societății pentru Literatură și Cultură Română în Bucovina (Cernăuți, 1865), "Familia" (Pesta, 1865), "Revista Dunării" (București, 1865), "Albina" (Viena, 1866). Întors din străinătate, Maiorescu găsește așadar un peisaj publicistic monoton, dacă nu dezolant, cu publicații care nu rezistau în timp, "foi" și "foițe" care nu puteau da satisfacție unui tânăr ce dorea, simțea nevoia să se exprime, un peisaj literar nu tocmai propice comunicării și dialogului, popularizării unor teorii, informații etc. Iată de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
eminesciene, mai mult o aspirație, un sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este acest sentiment la eroul eminescian, încât în planurile lui metafizice de ascensiune nu părăsește niciodată gândul de a fi însoțit. Fără îngerul blond, existența paradisiacă ar fi dezolantă.” „Fără ea, ar fi raiul pustiu.” Erosul se împlinește în Sărmanul Dionis numai în planul oniric. Femeia este cea care „declanșează deopotrivă visul treaz și colorează, senzual, visul nocturn, fiind deopotrivă, provocatoare de beatitudine aeriană, în care sensibilitatea vibrează cu
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
știu cum să crească un copil. Ele stăpânesc o îndemânare simplă, fericită, delicată de a pune scutecele, a încălța piciorul unui copil și a îngâna cuvinte dulci fără nici un sens. Iar sărutul lor capătă un sens deplin într-o lume dezolantă.” Elizabeth Barrett Browning „Decizia de a avea un copil este una crucială. Prin ea hotărăști pentru totdeuna să îți lași inima să umble în afara trupului tău.” Elizabeth Stone „Ce altceva sunt madonele lui Rafael decât umbra dragostei de mamă, fixată
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și se constituie în pattern-uri naționale"144. Discutând despre felul cum este privit străinul, Dyserinck susține că imagologia s-a născut din neputința cercetătorilor de a rezolva problema influențelor de la nivelul imaginii, soluția stând în studiul receptării: "din situația dezolantă creată de căutarea influențelor și a surselor se ajunge, din nou, în primul rând și efectiv, la recunoașterea faptului că nu se putea întreprinde o cercetare a influențelor fără să se ia în considerare pandantul său firesc, cercetarea receptării, și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sala în stăpânirea semiîntunericului și a umbrelor”), ca o binecuvântare întru amintirea unui confrate în ale gazetăriei, Tiberiu Iancu. Petre Barbu Profiluri temperamentale Scriitorul Petre Barbu preferă terifiantul cotidian, ca și cum în structura sa genetică doar stranietățile, monstruozitățile de limbaj, scenele dezolante, tonusul blazat, măștile hilare ar defini stările contradictorii ale ființei noastre. Primul (Tricoul portocaliu fără număr de concurs) și cel mai recent volum (Până la capătul liniei)au puncte comune. Reprezintă proza scurtă a scriitorului, reflecții despre ființe cu „aripi amputate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
domnea o atmosferă de petrecere fără lăutari. (p 1) Sînt toți acolo, internii azilului, adunați la aperitiv, înghesuiți cîte trei-patru la o masă de plastic, așezați pe niște scaune de grădină pe care ei le numesc fotolii. (p 2) Singurătate dezolantă. (p 3) Am o strîngere de inimă la vederea acestei panoplii a vîrstelor canonice, pus aici față în față cu evantaiului complet de stigmatizați învechiți, cu o lume crepusculară unde se întîlnesc rămășițele vieții cu agoniile morții. (p 4) Sînt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ex Ponto, I, III) și se arată mai ales sfâșiat de dorul de Patrie (amor patriae); se roagă în mod paradoxal ca prietenii să i se arate mai puțin amabili, ca să poată suporta mai ușor lipsa acestora. Descrie apoi aspectul dezolant al țării unde fusese exilat și o compară cu locurile de exil ale diferitelor personaje istorice și legendare: Rutilius la Smirna, Diogene în Attica, Temistocle la Argus, Aristide la Lacedemonia, Patrocle în Tessalia, Iason lângă Corint, Cadmus la Teba... și-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ca un spectru sinistru, răzbunător). În consecință, sinuciderea Anei pecetluiește victoria "sângelui" asupra cuvântului, triumful impulsului vindicativ asupra discursului "îndrăgostit", ceea ce înseamnă că dialogul însuși lasă impresia unui adaos suspect, făcut a perverti "naturalul", "libidinalul" raport dintre sexe. Or, dacă dezolanta constatare nu e chiar așa greu de admis, oare de ce tocmai intelectualul, omul cu sufletul șlefuit de lectură și meditație, înclină să-și aproprieze o asemenea (vai, total ne-filozofică!) viziune asupra naturii (pur instinctuale) a raporturilor dintre bărbat și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cît și în Miorița. Recuperarea lui Nechifor Lipan, pentru a fi mai puțin „păgubit”, se realizează credibil doar sub semnul convenției poetice. Omul și-a găsit sfîrșitul într-o păpastie fioroasă, în desăvîrșită părăsire, sfîșiat de vietăți ale pădurii. Priveliște dezolantă: „Avînd buna încredințare de ce putea fi acolo, Vitoria își adună cu palmele straiul în poala din față și-și dădu drumul alunecuș pe urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și ceva haine și pături, care, mai târziu, au fost acoperite de prima ninsoare. De ce a fost așa? De ce n-a învins omul? E simplu, pentru că omul nu învinge niciodată. El moare. De aceea, Gică, ți-am descris acest peisaj dezolant? Și credeți că mi-a făcut plăcere când v-am descris despre omul cu carabină și haita de lupi? Nu. Credeți oare că nu a fost adevărat? Mai sunt unii oameni care mai cred în povești oare? Oameni, v-ați
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Acomodarea mi se părea grea. Eram, deci, într-o stare morală foarte proastă, descurajat și singur; am coborât treptele în spatele bojdeucii, în grădină. Mă duceam să mă așez la o măsuță cu picioarele înfipte în pământ, sub crengile copacilor acum dezolant de goi. Dar n-am apucat să fac doi pași când din dreapta m-a hămăit scurt și gros de două ori un câine mare, negru și tare fioros. Era la un pas de mine și-și rânjise botul hârâind surd
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ochilor, atât era de albastru. Se opri să privească lacul, deși nu-l mai vedea. Îi venea să-și bage degetele în ochi ca să readucă în minte oglinda apei nemișcate, pentru că lui i se părea că are în față panorama dezolantă a deșertului pietros căruia îi învățase în copilărie toate amănuntele, stând de pază în arșiță sau în ger acolo, pe meterezele fortăreței școlii de ieniceri din podișul Anatoliei. Cantacuzinul îl privea îngrijorat. Expresia feței lui Selin era tristă, ba chiar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
teroare erau similare din punct de vedere al pasiunilor pe care le-au stârnit și al imaginilor pe care ni le-au imprimat în memorie: fum, fețe pline de sânge, salvatori îngrijorați, rude plângând în hohote, lumânări aprinse și mormane dezolante de flori. Așa cum era de așteptat, tragediile i-au apropiat pe americani și europeni, dar această solidaritate a fost eclipsată de certuri. Liderii au căzut de acord asupra obiectivului urmărit prevenirea unor noi atacuri dar nu și asupra mijloacelor potrivite
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
toate erau "păcate" ale românilor, cum inspirat le-a numit Iorga în chiar titlul conferinței și apoi al broșurii. După mai mulți ani relua câteva detalii din conferința sa de la Galați în Istoria românilor prin călători, stăruind fie asupra stării dezolante a orașelor, asupra sărăciei lumii rurale, fie asupra inconsistenței intelectuale ori asupra luxului de fațadă al claselor superioare din Principatele Unite, sau asupra evreilor, văzuți de G. Le Cler ca și cum ar fi fost "regii Moldovei"18. Interesul pe care i
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fu îndepărtată decât la sosirea ofițerului comandant, care se lăsă așteptat: venea de departe, iar mersul său era încetinit de povara unui pântece enorm (...). Nu, nu ne mai aflam în Europa; ne apropiam de Orient, de ruinele și singurătățile sale dezolante; tocmai părăsisem regiunile civilizate pentru a cădea fără tranziție în mijlocul unui creștinism pe jumătate barbar și al unui islamism degenerat."31 Dar nu numai influențele orientale au degenerat substanța latină, occidentală a românilor, ci și "acest creștinism pe jumătate barbar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de aversiunea față de muncă a claselor inferioare din orașe"; existau și excepții: în drumul său prin Moldova a văzut mai jos de Bacău domeniile familiei Sturdza, remarcabile în opinia sa, care se asemănau cu cele din Lorena 42. În tristețea dezolantă a orașelor, nu prea deosebite de așezările rurale, unde nu existau străzi îngrijite, unde inundațiile din sezonul ploios antrenau viituri care luau gardurile șubrede din mahalale, unde prostituția era la ea acasă (la un nivel care-l deconcerta pe Le
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
drept, domurile grele pe cel stâng, totul ne vestea alte moravuri și un ținut nou; nu ne-am putut înăbuși un sentiment de regret; nu, nu ne mai aflam în Europa; ne apropiam de Orient, de ruinele și singurătățile sale dezolante; tocmai părăsisem regiunile civilizate pentru a cădea fără tranziție în mijlocul unui creștinism pe jumătate barbar și al unui islamism degenerat! Și totuși aceste maluri devastate au fost înfloritoare cândva! Li se rezervă oare un viitor compensator? Oare va trece turcul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întâmplă nimic, în afara unei oiști rupte în timp ce coboram prea repede spre strâmtul și informul stăvilar din fașine ce închide iazul din Bilhac. De la Buzău la Brăila părăsim regiunea muntoasă și străbatem o câmpie imensă, aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vede, în țara aceasta grâul cârnău nu e consumat sub formă de pâine, ci e prefăcut în alcool arzător și vătămător oferit țăranului! Există cinci sute de distilerii în Moldova, poate și mai multe. Nu e oare aceasta o cifră dezolantă? Câtă dreptate au avut Vauban, Boisguillebert și atâția economiști celebri să înfiereze în termeni energici distilarea grâului, sursă de degradare și de nefericire! Ce confirmare tristă le aduc vorbelor lor aceste ținuturi nefericite! Țăranul e sfrijit, palid, descărnat, acoperit de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
speranța de a găsi o ocazie mai bună de divorț. Divorțurile Cuvântul divorț le sună rău urechilor occidentale; e ascuțit și strident; scârțâie ca o sfâșiere violentă. Ideea reflectă această impresie fizică: ruptura unei gospodării, dispersarea unei familii au ceva dezolant. Nici cuvântul, nici lucrul nu au nimic înspăimântător aici; oamenii se iau, se lasă, se iau iar pentru motive când grave, când futile; sub pretextul incompatibilității de caracter se ascunde sațietatea, se disimulează incitările interesului personal sau ale galanteriei. Tribunalul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]