717 matches
-
mă privea într-un anume fel, ca și cum ar cam fi știut el despre ce-i vorba... Apoi așa spune, fiule. Acum am înțeles de ce vorbeai de unul singur și priveai în gol... Adică cum, părinte, în altă viață am fost diac domnesc? Nu pot să cred așa ceva. Nu-i nevoie să crezi, fiule. Poți să fii Toma necredinciosul, dar... Călugărul nu și a sfârșit vorba, căutându-și ceva de treabă pe vatra din chilioară. Abia acum am început să cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cătând din când în când către mine. O urmez tăcut. Când se oprește, oftează adânc și se uită în jur. „Am ajuns. Privește!”...Am tresărit. Mă aflam în fața unui adevărat palat... „Aici îi Curtea Domnească. O recunoști, conașule? Ai fost diac domnesc doar. Să intrăm, că multe ai de văzut și de aflat, boierule. N-ai să ai hodină. S-o iei încetișor, însă, conașule, că altfel pagubă mare ai să ai...” „Așa am să fac.” - m-am învoit eu, fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Și de asemenea,...am dat sfintei mănăstiri Galata un loc de prisacă,... Balica” ce „a fost din vechime... al Mitropoliei din Suceava.” Când am citit numele - Balica - mi-a trecut prin minte - ca un fulger - că eu însumi, pe când eram diac, am scris, în 1469 februarie 15, la porunca măritului Ștefan vodă - actul de danie către Mitropolia Sucevei. După ce am visat deajuns la acele vremuri, am pornit să urmăresc ce a mai spus mitropolitul în dania sa. Deodată am tresărit. M-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
m-au pus la treabă. Îndată am avut și norocul să dau peste actul secret de cununie al lui Petru Șchiopu voievod cu Irina Botezat. Din felul cum este scris se vede treaba că la mijloc nu se află mâna diacului. Este de înțeles acest lucru, pentru simplul motiv că această cununie a fost făcută în mare secret: „Ai 7099 luna ghinarie 17 (1591 n.n) zili duminică, sara, 3 ceasuri, am cununat cu mume lui Ștefan voda, anume Irina Botezat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care te tragi și ne tragem.” După acest scurt dialog cu bătrânul călugăr, încep să răscolesc și mai cu sârg hârțoagele prăfuite de pe rafuri... Printre ele găsesc un act din 13 mai 1629 (7137), în care este vorba de un diac domnesc. Citesc și simt că mă trec fiorii la cele spuse de Miron Barnovschi voievod: „Adecă domniia mea m-am milostivit și am miluit pre besereca ungurească,...să hie beserecii ungurești date acele case, din Ieși iar nime nici o treabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nici o treabă să n-aibă cu casele lui Mihaiu diiac, pentru căci s-au aflat viclean domniei mele și țărăi.” „De ce ai roșit, fiule, citind acest hrisov?” Păi cum să nu roșesc, sfinția ta, dacă aici este vorba de un diac domnesc care s-a dovedit hain atât față de vodă cât și față de țară? Mă întreb cum de i-au trecut prin minte așa gânduri? „ Ispite sunt multe, fiule, și oameni slabi de înger pe toate drumurile. Așa că nu-i de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cât și față de țară? Mă întreb cum de i-au trecut prin minte așa gânduri? „ Ispite sunt multe, fiule, și oameni slabi de înger pe toate drumurile. Așa că nu-i de mirare că printre ei s-a rătăcit și un diac, fie el și domnesc.” Între timp, găsesc un hrisov din 15 aprilie 1628 (7136), prin care Miron Barnovschi voievod dăruiește mănăstirii Nicoriță Sfântul Ioan cel Nou din Tătărași mai mulți robi țigani. Un altul, din 5 iulie 1629 (7137), spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vad de mori cu mori gata ce sântu pe pârâul Miculinei...” Când am ajuns în acest punct, vocea bătrânului m-a întrebat repede: „Cum ți s-au părut vorbele lui Dabija vodă, fiule?” Păi nu știu ce să cred, sfințite părinte. Ori diacul a greșit când a scris sau însuși Dabija vodă a spus. Nu mă așteptam la așa ceva... „La ce nu te așteptai?” Nu gândeam că Istratie Dabija voievod ar putea să spună: „... svânta mănăstire de la Bârnova ce iaste făcută de Barnovschi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
botezat, să văd dacă ți-ar fi convenit să fii finul acelui domn?” Îi drept că eu aș fi vrut să-l am naș pe măritul vodă Ștefan. „De ce tocmai pe slăvitul Ștefan voievod? L-ai cunoscut doar. Ai fost diac în vremea lui.Nu te-a înspăimântat?” Doamne! Cum să mă înspăimânte? Marele Ștefan nu pedepsea decât pe cei ce se dovedeau netrebnici sau haini. În rest, era drept și iubitor de oameni și de Dumnezeu. Cine a mai ridicat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lui „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă.” Dar pentru că m-ai convins că Duca vodă a zidit Zlataustul, acum am altă nelămurire, sfinția ta. „S-o auzim!” Ce a vrut să spună vodă când l-a pus pe diac să scrie: „Însă aceste moșii și vii...le-au fostu dat Duca vodă la mănăstirea lui Păun care s-au răsipit.” Ce înseamnă de fapt acest „s-a răsipit”? „Păi, ar fi simplu de răspuns, dacă pe atunci acest cuvânt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Este distinsul și cunoscutul, Profesor universitar doctor, Ioan Caproșu, care, o viață, a onorat catedra de Istorie Universală a Universității ieșene... Tu, însă, citește întâi cărticica asta, care te va ajuta ca să poți pricepe, după cuviință, tot ce au scris diecii la porunca voievozilor, citește mai întâi cărticica asta. Spunând acestea, bătrânul, mi-a întins o carte care, se vedea bine, a deschis multe lacăte sufletești ale celor care s-au aplecat asupra ei... Am luat cartea și m-am așezat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
înzăstratu,...cu veșminte de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat: „Cine a scris acest zapis dintre dieci?” „Vasile Neagu uricar a scris” - am răspuns eu, citind din zapis. „Văd că îți umblă ochii destul de repede, dar, să te văd dacă ai fost atent la tot ce spune Doamna Nastasia.” Păi cum să nu iau aminte la ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihnea. Numai că aceste mănăstiri nu au fost nici primele și nici ultimele care au trecut prin mâini haine...Să încercăm să mai facem un pas înainte, dragule. Uite aici o anaforă întocmită de Ștefan Pilat vornic și Vasilie Rugină diac la 19 decembrie 1701 (7210), în urma alegerii hotarului locului dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou.” O citesc cu mare interes, pentru că îmi place modul de adresare al slujitorilor domnești către vodă: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitali
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tali, am mărsu de am hotărât o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor ce te-ai milostivit măriia ta de ai dat svintei mănăstiri Copoului...” Nu este mai prejos nici încheierea: „Robul mării dumitali, Ștefan Pilat vornic. Vasilie Rugină diacul, robul mării tali, m-am tâmplat la hotărât.” Când am terminat de citit, bătrânul, care m-a urmărit cu zâmbetul ascuns în coada ochilor, m-a întrebat: „Ai băgat de seamă că această bucată de loc domnesc din hotarul târgului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am socotit și ne-am vândut dumisali hatmanului Lupului dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul, ochii întrebători ai bătrânului erau adânc ațintiți spre mine, ceea ce m-au făcut să spun: Să știi, părinte, că mi-a plăcut gândirea lui Panaite și a femeii lui. „Cum să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
își adună gândurile, a grăit: Ce ai mai făcut, boierule, în timpul cât nu te-am văzut? „Uite, domnule, la ea! Parcă nu ar ști. Nu era ea cea care m-a încurajat când eram neliniștit, amintindu-mi că am fost diac al slăvitului vodă Ștefan? Nu mi-a spus ea: <Capul sus!?> Nu am adus, însă, vorba despre toate aiestea. Am răspuns ca și cum nu mi-ar fi trecut prin gând așa ceva: Ce să fac? Nu prea mare lucru. Am zăbovit pe lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă despre bani se scrie abia după ce au iscălit toți martorii, chiar și Mihalachi Luca diacul, care scrie mai departe: „Iar de nu s-ar întâmpla să nu trăiască copila, să aibă a întoarce acești două sute cincizeci lei drept cât s au vândut casile; însă acești bani să ni-i de cumnatul Mihăilă, iar bade Sandu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
domnească se găsea și o „cămară de izvoade”, dată în grija unui „cămăraș de izvoade”. „ Uite că încet-încet îți reamintești de toate tainele Curții domnești. Spun că îți reamintești și că nu le afli abia acum, pentru că tu ai fost diac domnesc cândva...” Niciodată nu strică să-ți reamintești lucruri despre care știai cândva și poate că le-ai uitat. „ Să nu crezi cumva că s-a sfârșit șirul meseriașilor domnești miluiți de voievozi.” Nu credeam asta, dar nu știu care dintre ei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
taină al lui vodă.” Întâi mi se pare că răsplata pentru presupusele slujbe ale lui Dumitrașco bărbierul este destul de neînsemnată. Doar o dugheană amărâtă... Apoi se știe doar că în jurul lui vodă erau și alți știutori de carte, nu numai diecii... Așa că nu trebuie să ne mirăm de acest fapt. După aceste vorbe, am continuat să răscolesc manuscrisele mai departe, cu mare atenție, să nu-mi scape ceva de samă. Răsplata a venit chiar mai devreme decât mă așteptam și nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ești pregătit să pornim din nou la drum, fiule?” M-am uitat la călugăr, dar nu știu de ce nu i-am răspuns. El însă, ca și cum n-ar fi băgat în seamă, muțenia mea, a reluat vorba: „ Apoi, pentru un fost diac domnesc nu-i prea frumos să stea în fața grămezii de manuscrise și să nu pună mâna să le cerceteze. Hai, dezmeticește te! Uite aici un suret după o carte domnească a lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 10 noiembrie 1741
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te! Uite aici un suret după o carte domnească a lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 10 noiembrie 1741 (7250). Citește, să aud și eu ce mai spune vodă. Iau manuscrisul întins de călugăr și, după ce mă obișnuiesc cu scrisul diacului...încep să citesc: „O carte s-au scris pentru 12 ungureni sticlari, de la Bacău ca să fie scutiți de toate dările și angăriile. Numai...să aibă a da...pe an la domnie 500 de table de sticlă de ferestre și câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
până nu mai aflăm câte ceva și despre osârdia altor domni spre a ridica școala la rangul care i se cuvine. „Dacă spui așa, poate ai și ceva la îndemână, să mă convingi. Și așa se și cuvine din partea unui fost diac domnesc. Să nu vorbească până nu are și cu ce dovedi spusa...” Apoi cam ai dreptate, sfințite părinte. Tocmai am la îndemână Așezământul pentru școli al lui Ioan Theodor Calimah voievod. „Dacă-i așa, atunci să mă așez mai bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aduse cu multă trudă de la Veneția, loc de surghiun al tinereții sale mult prea zbuciumate. Vodă se închină la icoana Sf. Gheorghe, purtătorul de biruință, mulțumind pentru darurile aduse. Apoi, porunci logofătuluiDumitrașcu să vestească aprozii începerea Divanului. Lângă domn, Radu diacul, un tânăr înalt, cu nasul coroiat și ochi pătrunzători, însemna, cu slove meșteșugite, deprinse la mănăstirile de la Muntele Athos, jalbele ticluite ale boierilor și ale norodului. Domnul pofti pe primul împricinat, postelnicul Trifan: Apropie-te postelnice și deslușește pricina ta
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ai risipit fericirea familiei pentru visul tău! nu putu să uite fata dezbinarea voită a familiei. Nu era visul meu, era visul de veacuri al tuturor românilor. O să înfăptuiesc Unirea ca și Mihai Viteazul! se încredință domnitorul, tulburat de venirea diacului Radu. Măria Ta, rosti sfios, la vederea frumoasei domnițe, diacul. Îngăduie să-ți amintesc că te așteaptă sfinția sa Neofit, trimisul Mănăstirii Rodosului. Mulțumesc diece. Îți poruncesc s o însoțești pe domnița Catrina spre odăile pregătite dinainte! Și spune-i căminarului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
uite fata dezbinarea voită a familiei. Nu era visul meu, era visul de veacuri al tuturor românilor. O să înfăptuiesc Unirea ca și Mihai Viteazul! se încredință domnitorul, tulburat de venirea diacului Radu. Măria Ta, rosti sfios, la vederea frumoasei domnițe, diacul. Îngăduie să-ți amintesc că te așteaptă sfinția sa Neofit, trimisul Mănăstirii Rodosului. Mulțumesc diece. Îți poruncesc s o însoțești pe domnița Catrina spre odăile pregătite dinainte! Și spune-i căminarului Nicoară să trimită străjeri destoinici pentru paza preafrumoasei domnițe! „ O să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]