1,362 matches
-
o rată semnificativ crescută a evenimentelor coronariene [109]. De asemenea, există date care demonstrează că rudele de gradul I ale pacienților cu T2DM au o prevalență crescută a celorlalte elemente constitutive ale sindromului dismetabolic: IMC crescută, valori crescute ale TA diastolice, MA (care este independent corelabilă cu IMT) și valori modificate ale lipidelor plasmatice (creștere LDL și scădere a HDL-colesterolului) [169]. Este important de subliniat că din datele prezentate mai sus rezultă că istoricul familial de T2DM, în cadrul unui sindrom dismetabolic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
T2DM non-hipertensivi și de patru ori mai mare comparativ cu pacienții non-diabetici normotensivi. În studiul HOT (Hypertension Optimal Treatment) s-a estimat o reducere cu 51% a riscului de apariție a evenimentelor cardio-vasculare majore pentru pacienții diabetici a căror TA diastolică a fost scăzută la 80 mmHg, comparativ cu cei cu Tad 90 mmHg [82]. Valorile normale ale TA sunt considerate cele sub 140/90 mmHG, dacă este vorba despre determinarea ascultatorică repetată a TA în mai multe momente ale zilei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
numitul „efect de halat alb”, care este cu atât mai evident cu cât determinările TA se fac mai rar. Pacienții diabetici hipertensivi prezintă mai multe caracteristici clinice specifice, dintre care cele mai importante sunt: creșterea diferenței dintre TA sistolică și diastolică (pulsul presiunii), hipertensiunea nocturnă și hipotensiunea ortostatică. Creșterea pulsului presiunii arteriale este un indicator fiabil al scăderii complianței arteriale și este crescut în special la pacienții diabetici și la vârstnici. Într-o meta-analiză a trei studii populaționale importante s-a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
HbA1c). Aceste rezultate sunt interesante deoarece nu se constată nici o corelație între caracteristica de non-dipper și REA. La pacienții cu T1DM și MA, valorile medii ale TAA sunt semnificativ crescute, comparativ cu cei normoalbuminurici (Tab. III-3), ca și raportul TA diastolice nocturne/diurne [81], chiar dacă în loturile studiate sunt incluși numai pacienți cu control metabolic bun și fără alte semne clinice de neuropatie vegetativă. Valorile TAA sunt mai fidel corelabile cu REA, comparativ cu TAC, fapt ce ar putea fi explicat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
a evaluat corelațiile dintre valorile TAA, REA și simptomele de neuropatie vegetativă la un lot de adolescenți cu T1DM recent. Rezultatele acestuia au demonstrat că, deși valorile TAC nu sunt modificate, valorile TAA (atât cele sistolice, cât și medii și diastolice) sunt crescute anterior apariției MA și sunt predictive pentru apariția acesteia. De asemenea, în același studiu creșterea TAA este semnificativ corelată cu simptomele precoce de afectare neuropatică vegetativă: reducerea reacției pupilare la întuneric și rată cardiacă de repaus crescută. Simptomatologia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
a ritmului cardiac (cu 2-8 bătăi/min) ca și prin creșterea debitului-bătaie. Aceste acțiuni par să fie produse prin stimulare simpatică. Efectele insulinei asupra TA constau în creșterea moderată a TA sistolice, datorită creșterii debitului cardiac, acompaniată de scăderea TA diastolice. Faptul că modificarea semnificativă a debitului cardiac nu este însoțită de creșterea în aceeași măsură a TA nu poate fi explicat decât prin scăderea rezistenței periferice, în special la nivelul musculaturii scheletice. Cu alte cuvinte, vasodilatația insulino-indusă constă de fapt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
alt obiectiv al examinării vaselor la acești pacienți este determinarea existenței unor eventuale leziuni de perete vascular, cum sunt calcificările de tip Monckeberg, leziuni care sunt mărturia unui risc cardio-vascular crescut : disecție arterială subintimală postoperatorie; iscemie coronariană prin scăderea umplerii diastolice etc. Principalii factori de risc pentru dezvoltarea leziunilor arteriale periferice la pacienții diabetici dializați sunt HTA de lungă durată, necorectată terapeutic și hiperfosfatemia. Funcția cardiacă este cel mai important factor care influențează decizia includerii unui pacient dializat pe lista de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de o valoare etalon. Valoare medie are aceleași dimensiuni concrete cu ale variabilei a cărei repartiție de frecvență o caracterizează. Valorile medii pot fi exprimate prin cifre absolute sau prin indici. De exemplu, în cazul cunoașterii tensiunii arteriale sistolice sau diastolice la un grup de populație, valorile medii se exprimă prin cifre absolute (mmHg, cm, Kg). În cazul mortalității sau morbidității generale sau specifice pe vârste sau sexe, cauze de boală, valorile medii se exprimă prin cifre relative (la 100 sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
infundibulară ori valvulară. Astfel, bradicardia sinusală a sportivilor sau care survine în timpul somnului la persoanele sănătoase poate coborî la valori de 35-40 bătăi cardiace/minut fără a genera simptome, datorită conservării unui debit cardiac adecvat, ca urmare a creșterii umplerii diastolice ventriculare și debitului sistolic prin intermediul mecanismului Starling. Dimpotrivă, reducerea frecvenței cardiace prin bradicardie sinusală sau prin bloc atrioventricular, precum și disociația atrioventriculară din blocul atrioventricular total, la un bolnav cu dilatare cardiacă majoră sau cu hipertrofie ventriculară stângă importantă, are drept
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
i determină modificări structurale și funcționale cardiace care fac cordul susceptibil de a dezvolta IC. La vârstnici, manifestările clinice de IC se datorează în egală măsură scăderii funcției de pompă ventriculară evaluată prin FE (IC cu FE scăzută) sau disfuncției diastolice care afectează umplerea ventriculară, cu menținerea FE ventriculare în limite normale (IC cu FE păstrată). Această formă de IC a apărut ca o entitate distinctă în ultimele două decenii, iar mecanismele fiziopatologice implicate sunt multiple și incomplet elucidate. La nivel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
complianța arterelor mari prin modificări structurale la nivelul pereților arteriali, iar disfuncția endotelială reduce vasodilatația dependentă de endoteliu. Rigiditatea arterelor mari se asociază cu creșterea vitezei undei pulsului care are drept consecință creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice și scăderea TA diastolice. Vârstnicii au frecvent HTA sistolică izolată și creșterea presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
pulsului care are drept consecință creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice și scăderea TA diastolice. Vârstnicii au frecvent HTA sistolică izolată și creșterea presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală ventriculară, prin afectarea fibrelor musculare subendocardice, deși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
sistolice și scăderea TA diastolice. Vârstnicii au frecvent HTA sistolică izolată și creșterea presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală ventriculară, prin afectarea fibrelor musculare subendocardice, deși FE ventriculară rămâne în limite normale. Pentru menținerea unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală ventriculară, prin afectarea fibrelor musculare subendocardice, deși FE ventriculară rămâne în limite normale. Pentru menținerea unui debit cardiac adecvat în repaus și mai ales la efort, umplerea ventriculului rigid și nedilatabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
umplerea ventriculului rigid și nedilatabil, cu o capacitate de sucțiune a sângelui scăzută, trebuie să se facă prin presiuni de umplere crescute. Dilatarea atriului stâng (AS) cu scăderea progresivă a funcției atriale și apariția FA reprezintă una dintre consecințele disfuncției diastolice ventriculare. Rigiditatea crescută ventriculară și arterială afectează cuplajul ventriculo-arterial, care este normal în repaus, dar devine anormal la efort. Rigiditatea arterială (RA) și dimi - nuarea răspunsului vasodilatator la efort determină creșterea marcată, inadecvată, a presiunii arteriale sistolice. Creșterea postsarcinii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
tip dihidropiridinic. La vârstnici, boala cardiacă ischemică se însoțește mai rar de durere anginoasă și debu tează frecvent prin insuficiență ventriculară stângă acută (13-15). Majoritatea vârstnicilor au în antecedente HTA, iar asocierea ischemiei miocardice cu hipertrofia ventriculară stângă determină disfuncție diastolică severă cu creșterea presiunilor de umplere și dispnee, în condițiile în care FE rămâne păstrată. Bărbații vârstnici cu boală cardiacă ischemică și sechele de infarct miocardic dezvoltă mai frecvent IC cu FE scăzută. În concluzie, lipsa de specificitate a simptomelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
prezența IC, în special a formei de IC cu FE păstrată. Pentru diagnosticul IC cu FE păstrată sunt necesare trei criterii:simptome și semne de IC;funcția sistolică ventriculară normală sau ușor scăzută (FE > 50%) și VS nedilatat;prezența disfuncției diastolice a VS (evaluată cel mai adesea neinvaziv, prin ecocardiografie Doppler) (25). Diagnosticul de IC cu FE păstrată este un diagnostic de excludere a altor cauze de IC ( figura 26.1). Această formă de IC are o prevalență crescută la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
ani, cu un raport masculin/ feminin de 2,19. 25.2.Valvulopatii mitrale 25.2.1. Stenoza mitrală 25.2.1.1. Date generale Modificarea sistemului valvular mitral cu reducerea diametrului orificiului mitral determină incompetența valvulară cu alterarea fluxului atrioventricular diastolic și hipertensiune pulmonară (HTP) consecutivă. Pacienții cu vârste peste 65 de ani care prezintă stenoză mitrală (SM) asociază un risc crescut postoperator în condițiile prezenței comorbidităților. Anatomie Complexul atrioventricular stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului mitral determină apariția simptomelor de SM, suflu diastolic caracteristic, dispnee de repaus, ortopnee, astenie, palpitații (tabelul 25.4) (13). 25.2.1.4. Strategii terapeutice în stenoza mitrală Tratament medical SM asimptomatică nu necesită tratament în condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
situațiile în care procedeele reconstructive nu sunt considerate fezabile. 25.3. Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Valvulopatii tricuspidiene 25.3.1. Stenoza tricuspidiană 25.3.1.1. Date generale Stenoza tricuspidiană (ST) se definește prin reducerea orificiului tricuspidian cu generarea unui obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul diastolic dintre AD și VD, fluxul transvalvular diminuează și apare congestia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul diastolic dintre AD și VD, fluxul transvalvular diminuează și apare congestia venoasă sistemică, iar în caz de gradient transvalvular > 5 mmHg, stenoza severă (8). Un gradient diastolic de 2 mmHg este suficient pentru afirmarea diagnosticului. În absența restricției hidrosaline și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul diastolic dintre AD și VD, fluxul transvalvular diminuează și apare congestia venoasă sistemică, iar în caz de gradient transvalvular > 5 mmHg, stenoza severă (8). Un gradient diastolic de 2 mmHg este suficient pentru afirmarea diagnosticului. În absența restricției hidrosaline și a tratamentului diuretic apar fatigabilitatea extremă, turges- cența jugularelor, stază hepatică, edeme periferice și ascită. 25.3.1.3. Strategii terapeutice în stenoza tricuspidiană Tratamentul medicamentos Este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
tineri. Rejetul la vârstnici este mai puțin frecvent, dar morbiditatea poate fi crescută. Fiziologia cordului transplanat este similară cordului normal, dar nu identiică. Cordul este denervat, iar inervarea se restabilește în timp și nu complet încă (tabelul 18.7). Disfuncția diastolică este frecventă, dar reversibilă. Rezerva cardiacă este similară cordului normal, dar nu identică. URMĂRIREA POSTOPERATORIE - Clinic simptome, calitatea vieții - Ecg constant - Hemodinamic - Swan Ganz - Biologic-Biochimic - Laborator - Serologic inițial, apoi la intercurențe - Bacteriologic, virusologic, fungic - Nivel seric medicație imunosupresivă - Radiologic - imagistic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
a presarcinii, hipertrofia VS este mai pregnantă la femei comparativ cu bărbații, dar cu menținerea funcției sistolice (FE normală). Astfel, femeia vârstnică cu HTA sau stenoză aortică (SA) are un risc mai crescut de a dezvolta hipertrofie VS și IC diastolică (16 -18). Un aspect particular este pattern-ul circulației coronariene, considerat specific pentru femei. Studiul WISE, bazat pe angiografie coronariană, sugerează că femeile au mai frecvent leziuni non-obstructive și mai reduse numeric, deși prognosticul este mai rezervat comparativ cu bărbații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]