959 matches
-
să mă prefac c-o îngrijesc, căci, dacă n-aș face așa, s-ar lăsa cu adevărat pradă morții pentru a mă umili pe mine..."" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați trei enunțuri în care același verb să fie la diateze diferite. Alcătuiți enunțuri în care un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de atribut verbal, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp, respectiv complement circumstanțial concesiv. Ilustrați, în enunțuri, funcțiile sintactice diferite pe care le poate îndeplini
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent Termeni regenți regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a fost recitată de un actor. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă de tine este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil de orice specialist din domeniu. regent de tip verbal: * verb tranzitiv la diateza pasivă: Poezia a fost recitată/ de cine a fost invitat cu acest scop. * adjectiv provenit din verb la participiu, prin conversiune: Compunerea scrisă/ de cine trebuia/ este deosebită. * adjectiv derivat cu sufixul-bil: E un proiect lăudabil/ de oricine este specialist
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a gândi să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: "O veveriță mică, cu șorț pe sub bărbie, / Ca să nu-și murdărească blănița castanie, / Sta singură la masă în vârful unui nuc, / Când a trecut pe-acolo, pe-aproape, un bursuc. / Te-ndopi mereu, ce-ți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: ,, O să-mi adun provizii prin scorburi de copaci... Să ți le fure hoții? Să ia pădurea foc / Și să rămâi flămândă când hrană nu-i deloc? / În loc s-ascunzi comoara prin scorburi de copaci / Mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valori morfologice decât cea din text. (e) Scrieți valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: amândoi, ale văzduhului, două, îl, zbură. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o propoziție subiectivă și un verb la diateza reflexivă. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului urma, un enunț cu omofonul cuvântul cea și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
326. 108 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
108 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Gramatica I, 2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
2005, pp. 326-358; Dimitriu, 1999, p. 326 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, pp. 439-460 etc. 109 În literatura de specialitate (pentru o ilustrare sintetică, vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la unele verbe altfel tranzitive, ceea ce corespunde construcțiilor franceze (și din alte limbi, cum este româna) cu pronume reflexiv: engl. the stone rolled "piatra s-a rostogolit" față de Lucie rolled the stone "Lucie a rostogolit piatra". Alte asemenea verbe cu diateză bivalentă realizată prin absorbție sunt comb "a (se) pieptăna", dress "a (se) îmbrăca", shave "a (se) bărbieri", wash "a (se) spăla" etc. Pe lângă această accepție sintactică, termenul absorbție este folosit și în domeniul morfologic, cu un înțeles evident diferit: printre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau compusul de bază, prin atașarea la finală a lui -s: knickers "pantaloni scurți; chiloți (de damă)" < knicker[bocker]s; Ordinaries "certificate școlare de nivel inferior" < Ordinary [Level Certificate]s. Modificările relative la flexiune și la categoriile gramaticale (gen, număr, diateză, mod etc.) din limbile caracterizate prin acestea sunt mai frecvente în condensările de anumite tipuri și mai rare în altele. 1.3.2. Atunci când elementul reținut este regentul dintr-o sintagmă subordonatoare sau unul dintre termenii în raport de coordonare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
reflectă, în cazul comunicării politice, atitudini, credințe și opțiuni distincte. La rândul lor, aspectele de morfologie evidențiază predilecția pentru o modalitate sau alta de reprezentare a referențialului politic, iar modalitățile specifice de exprimare și organizare a categoriilor gramaticale (persoană, număr, diateză, timp, caz, mod) și particularitățile flexionare își pun amprenta asupra semanticii și pragmaticii textelor. La nivel frastic, publicistica eminesciană se individualizează prin varietatea și expresivitatea construcțiilor sintagmatice: expresii precum politica lingăilor, politica silei, politica paraponisiților, vizând oportunismul oamenilor politici, se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
boieri fără instituția militară aristocratică a boeriei"374. Sintaxa frastică a publicisticii eminesciene reflectă selecțiile pe care jurnalistul le operează la nivelul paradigmelor morfologice: în acest sens, preferința pentru modalități distincte de exprimare a categoriilor gramaticale (persoană, timp, număr, caz, diateză, mod, determinare), particularitățile de flexiune pe care le înregistrează lexicul eminescian ilustrează nu numai o etapă distinctă din evoluția limbii române, ci și atitudini distincte față de realitățile prezentate. 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale Grila semiotică articulează sistemul verbal, ca
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care pot interfera cu efectul anticoagulantelor sau pot crește riscul de sângerare (aspirina sau alt antiinflamator nesteroidian);prevalența crescută a afecțiunilor intercurente sau a comorbidităților crește riscul de sângerare (de exemplu, anemie severă, insuficiență renală, sângerare gastrointestinală, accident vascular hemoragic, diateze hemoragice);scăderea complianței pacientului sau chiar reducerea accesului la monitorizarea parametrilor coagulării poate, de asemenea, crește riscul de sângerare. La pacienții la care anticoagularea prezintă contraindicații absolute, filtrul de venă cavă inferioară (VCI) poate fi considerat o alternativă terapeutică. Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
by-pass-ului cardiopulmonar de trombină, adrenalină, vasopresină, tromboxan A2, serotonină, dar și heparina, hipotermia, trauma chirurgicală, respectiv interacțiunea sângelui cu suprafața circuitului extra-coporeal pot induce activarea plachetară. Trombocitele își pierd abilitatea lor de agregare, acesta fiind principala cauză a coagulopatiei și diatezei hemoragice post-by-pass cardiopulmonar. Trombocitele contribuie la răspunsul inflamator prin sinteza și eliberarea de eicosanoide, serotonină, citokine din granulațiile intracitoplasmatice. Interacțiunea dintre leucocitele și trombocitele activate permite plachetelor un rol activ în reacția inflamatorie post-by-pass și amplifică efectul leziunilor de reperfuzie
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
la pacientul anticoagulat. Ghidul european de management al FA (6) furnizează un instrument valoros în estimarea acestui risc, prin introducerea scorului HAS-BLED. Acesta ia în considerare prezența HTA necontrolate terapeutic, anomaliile de funcție renală sau hepatică, istoricul de AVC ischemic, diateza hemoragică, valorile labile ale INR, vârsta peste 65 de ani, respectiv utilizarea de medicamente sau alcool, fiecare dintre aceste condiții aducând 1 punct în calculul scorului de risc hemoragic, care astfel va avea valori cuprinse între 0 și 9. O
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
între paranteze, dar încercați să faceți uz minim și de explicațiile "între paranteze"; în cazul unui cuvânt nou, repetați-l în mai multe contexte, de mai multe ori, pentru a fi bine înțeles; anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ care, ce, despre care etc. trebuie să fie și el folosit, imediat după cuvântul pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
genul opus... Și el rămâne de râsul ștrengarilor care pândeau din culise marea scenă a dezvăluirilor... Așa cum de râs rămâne și în fața vărului său când acesta se dă mare cu cuceririle sale, folosind pentru prima dată un anume verb la diateză reflexivă. Cum adică m-am f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului verb, dar acesta îi era cu neputință a-l pătrunde... Bă, tu chiar nu știi? Nu, nu știa, nu i se spusese lui povestea cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înțelege îți rostogolește în întâmpinare un ghem de însuți atunci când te crezi pierdut în meandrele laocoonice ale neputinței de a fi, te cheamă cu o versiune a istoriei tale personale de-scrise din aval - scrise doar cu linie punctată la diateza expectativă, adică încă de scris. Prietenul te invită să te reiei dintr-un seif blindat al încrederii, unde ai fost păstrat așa cum, în prealabil, ai dat doar de bănuit că ai fi: mai bun decât ești. El îți e custodele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și două verbe pentru semnificația "a avea". Pentru a se reda o stare durativă, permanentă și esențială se folosește ser (soy enfermo "sînt invalid"), iar pentru a reda o stare trecătoare, accidentală se folosește estar (estoy enfermo "sînt momentan bolnav"). Diateza pasivă se poate forma cu oricare dintre aceste verbe. Pentru "a avea" se întrebuințează haber < lat. habere și tener < lat. tenere. Ca verb auxiliar temporal funcționează numai haber, căci prezența lui tener într-o structură asemănătoare are valoare emfatică. Spaniola
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în spaniolă, există două verbe pentru semnificația "a fi", ser și estar, dintre care primul exprimă stări sau însușiri permanente (o gelo é frio "gheața este rece"), iar celălalt stări și acțiuni trecătoare (a água está fria "apa este rece"). Diateza pasivă se realizează însă numai cu ser. La fel, există două verbe pentru "a avea": haver și ter, amîndouă cu posibilitatea de a fi întrebuințate pentru realizarea timpurilor compuse. Trăsătura morfologică cea mai caracteristică a limbii portugheze este existența a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de principiu, căci desinențele personale, de exemplu, nu s-au preluat ca atare, ci sistemul a fost refăcut de fiecare limbă romanică altfel. A apărut un nou mod, condiționalul, iar viitorul indicativ a devenit analitic. Tot analitică a devenit și diateza pasivă, care uzează întotdeauna de auxiliarul a fi, iar nu numai la timpurile perfecte ca în latină. De altfel, în limbile romanice s-au specializat pentru valori auxiliare și alte verbe (îndeosebi a avea). Desigur, studiul bazat pe metoda comparativ-istorică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în franceză: nous autres Français "noi, francezii". Pronumele reflexiv latinesc a avut o evoluție similară cu cea a pronumelui personal, iar dacă în latină avea forme numai pentru persoana a treia (aceleași la singular și la plural), o dată cu delimitarea unei diateze reflexive (pronominale), unele forme neaccentuate de la persoanele întîi și a doua de la pronumele personal au primit și valoare de pronume reflexive. Latina avea o formă compusă a lui se cu prepoziția cum, secum, din care au rezultat it. seco, sp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
escrever, vir. Din perspectiva conjugărilor, limbile neolatine realizează, prin urmare, două tipuri, unul cu patru conjugări (ca în latină) și altul cu trei conjugări, acesta cu două subtipuri, iberic și francez. O unitate accentuată dovedesc limbile romanice din perspectiva categoriei diatezei, în sensul că prezintă împreună alt tip decît latina, fără a cunoaște deosebiri marcante între ele. În latina clasică, existau două diateze, una activă și una medio-pasivă, cea activă caracterizîndu-se prin imposibilitatea de a exprima un raport între un predicat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]