7,805 matches
-
se găsesc importante rezerve petroliere exploatabile, iar miza insulei Umm al Maradim este una strategică, întrucât în proximitatea sa apele Golfului Persic sunt foarte adânci în ciuda apropierii de țărm, ceea ce facilitează ancorarea navelor de mari dimensiuni, inclusiv a portavioanelor militare. Diferendul nu este de natură a crea un conflict iminent între cele două state, în contextul prezenței militare americane în regiune, dar memoria istorică nu trebuie să uite revendicarea inițială de după 1918 și apoi din 1960 a întregului teritoriu kuwaitian de către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bune existente între familiile conducătoare ale celor două monarhii (ambele aderente la curentul islamic conservator wahhabit), în septembrie 1992 s-a înregistrat un miniconflict frontalier pe granița comună (imprecis marcată la acel moment) soldat cu moartea a doi grăniceri saudiți, diferend soluționat ulterior prin semnarea unui acord de jalonare a frontierei. Arabia Saudită - Irak - relațiile bilaterale au fost marcate încă din anii ’60 de unele suspiciuni ale regatului saudit cu privire la intențiile reale ale vecinului său din nord, dar ulterior guvernul de la Riyad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
altă parte, fiecare din cele două grupuri înregistrând predominarea unor tipuri conflictuale diferite. De remarcat locurile “fruntașe” la acest capitol a două dintre statele arabe cele mai stabile și mai bine poziționate pe arena internațională, în speță Egiptul (20 de diferende bilaterale în ultimele decenii) și Arabia Saudită (11 conflicte), fapt explicabil prin raporturile pacifiste stabilite cu Israelul (cazul Egiptului) sau prin apetența de dominație în lumea arabă (cazul regatului saudit), ceea ce a determinat reacții ostile ale altor țări arabe și de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în divergențe cu vecinii au s-au dovedit a fi tocmai statele cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Niger - o dyadă de numai 354 km. în plin deșert, dar care a suscitat aprinse controverse, ca urmare a revendicării după 1970 de către regimul de la Tripoli a unei suprafețe de cca. 25.000 kmp. în regiunea Tommo din nordul Nigerului, diferend frontalier încă nesoluționat. De asemenea, Nigerul acuză autoritățile libiene că sprijină grupările insurgente ale tuaregilor nigerieni pentru a destabiliza guvernul de la Niamey. Algeria - Niger și Algeria - Mali - reprezintă două dyade frontaliere între state care nu au diferende oficiale, dar care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din nordul Nigerului, diferend frontalier încă nesoluționat. De asemenea, Nigerul acuză autoritățile libiene că sprijină grupările insurgente ale tuaregilor nigerieni pentru a destabiliza guvernul de la Niamey. Algeria - Niger și Algeria - Mali - reprezintă două dyade frontaliere între state care nu au diferende oficiale, dar care sunt nesigure datorită acțiunilor diferitelor grupări criminale locale. Astfel, Algeria este preocupată de securizarea frontierelor sale sudice cu Niger și Mali (imprecis jalonate), pentru contracararea atacurilor bandelor înarmate din deșert asupra localităților din sudul Algeriei. Mauritania - Mali
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
-și găsi complet rezolvarea. Mauritania - Senegal - raporturile conflictuale declanșate în 1989, generate inițial de divergențe privind trasarea frontierei comune în lungul râului Senegal, au fost potențate și de efectele disensiunilor etno-rasiale din Mauritania, într-un mod similar cu cel al diferendelor dintre Mauritania și Mali. Guvernul de la Nouachott a hotărât expulzarea a 35.000 de cetățeni de etnie wolof din sudul țării în Senegal (populația wolof este majoritară în Senegal), iar în replică Senegalul a izgonit către Mauritania un număr de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de la Nouachott a hotărât expulzarea a 35.000 de cetățeni de etnie wolof din sudul țării în Senegal (populația wolof este majoritară în Senegal), iar în replică Senegalul a izgonit către Mauritania un număr de 40.000 “mauri” arabofoni. Acestor diferende nemijlocit legate de frontiera comună li se mai adaugă două stări tensionale în aria Golfului arabo-persan, nelegate însă de existența unei frontiere directe: Emiratele Arabe Unite - Iran - cele două state nu au o frontieră terestră comună, dar își dispută încă de la crearea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
încoace Israelul este proclamat zgomotos principalul dușman al arabității, conferă imaginea reală a lipsei de coeziune și de unitate a lumii arabe, precum și absența unui program proiectiv coerent la nivelul spațiului arab cu privire la declarata cauză comună. Procentul aproape dublu al diferendelor interarabe (29,1%) față de cel al conflictelor arabo-israeliene (16,4%) și triplu față de volumul tensiunilor arabo-limitrofe cu vecinii nearabofoni (9,1%), dă măsura rivalității de orgolii și contradicției intereselor de putere dintre liderii arabi, pentru care menținerea fiefului propriu de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și a diplomației, care însă în ultimele două deceniiși-a ameliorat mult starea de instabilitate din trecut, după anul 2000 înregistrând doar două situații conflictuale. La polul opus, se evidențiază patru state cu un volum conflictual minimal de câte doar patru diferende fiecare: emiratele liliputane Bahrain și Kuwait - cele mai stabile din lumea arabă; Djibouti, a cărui securitate este asigurată de trupele franceze și mai nou și de cele americane și germane staționate în micul stat din estul Africii; teritoriile palestiniene, care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
creatoare și destinatare ale normelor și regulilor sale. Dreptul internațional clasic, existent până la Primul Război Mondial, era considerat “dreptul războiului și al păcii, întrucât recunoștea dreptul statelor de a recurge la război ca mijloc legal pentru soluționarea lit igiilor și diferendelor dintre ele. Forța reprezenta mijlocul folosit de ce mai multe ori pentru impunerea voinței statului celui mai puternic. Dreptul internațional fiind un “produs al contractului încheiat între voințe libere și egale “ trebuia să aibă ca scop - în concepția lui Nicolae Titulescu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în urma votului unanim al membrilor săi. Toate aceste prevederi erau incluse în cuprinsul articolelor 12, 13, 14, 15, 16, 17, reprezentând principii fundamentale ale diplomației internaționale: principiul respectării tratatelor internaționale (“Pacta sunt servanda”); principiul cu privire la rezolvarea prin mijloace pașnice a diferendelor dintre state; principiul suveranității naționale; principiul neagresiunii etc. Principiul securității generale și europene se regăsește în articolul 11 din Pactul Ligii Națiunilor, formulat în felul următor: “Se declară în mod expres că orice război sau amenințare cu război care afectează
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
că până la desemnarea acestora de către Adunare, reprezentanții Belgiei, Braziliei, Spaniei și Greciei erau membri ai Consiliului. Competența Consiliului era definită în Pact în mod identic cu cea a Adunării. El avea și unele atribuții proprii, care priveau rezolvarea pașnică a diferendelor, luarea unor măsuri corespunzătoare în cazul unei agresiuni precum și repartizarea mandatelor. Hotărârile Consiliului trebuiau luate cu unanimitate de voturi (nu se calculau voturile statelor care se abțineau). Nu se luau în considerare nici voturile părților implicate în diferendul supus rezolvării
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
pașnică a diferendelor, luarea unor măsuri corespunzătoare în cazul unei agresiuni precum și repartizarea mandatelor. Hotărârile Consiliului trebuiau luate cu unanimitate de voturi (nu se calculau voturile statelor care se abțineau). Nu se luau în considerare nici voturile părților implicate în diferendul supus rezolvării. Consiliul se întrunea în sesiuni de trei-patru ori pe an. Sesiunile puteau fi publice sau secrete . Secretariatul era alcătuit din secretarul general, numit de Consiliu cu aprobarea majorității membrilor Adunării, dintre persoanele competente și cu asigurarea unei reprezentări
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de forță majoră. Lacunele principale ale Pactului Ligii Națiunilor au fost sintetizate de Nicolae Titulescu astfel: “Pactul făcea ca războiul să izbucnească mai grav, dar nu excludea războiul legal în condițiile dreptului ginților; Pactul nu conținea o soluție obligatorie pentru diferendele internaționale și nici soluții pentru toate diferendele fără excepție.” . Trebuie subliniat însă că Liga Națiunilor crea și posibilitatea unor acțiuni care aveau în vedere apărarea păcii, în primul rând a acelora care vizau împiedicarea revizuirii clauzelor teritoriale ale tratatelor de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Ligii Națiunilor au fost sintetizate de Nicolae Titulescu astfel: “Pactul făcea ca războiul să izbucnească mai grav, dar nu excludea războiul legal în condițiile dreptului ginților; Pactul nu conținea o soluție obligatorie pentru diferendele internaționale și nici soluții pentru toate diferendele fără excepție.” . Trebuie subliniat însă că Liga Națiunilor crea și posibilitatea unor acțiuni care aveau în vedere apărarea păcii, în primul rând a acelora care vizau împiedicarea revizuirii clauzelor teritoriale ale tratatelor de pace. Prin aceasta Liga Națiunilor constituia un
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
discuta fondul problemei. Luând în considerare situația creată, Consiliul Ligii Națiunilor a însărcinat pe Chamberlain și câte un delegat japonez și chilian din Consiliu, să încerce să definitiveze problema optanților unguri . Raportul celor trei membri ai Consiliului demonstra faptul că diferendul având un caracter pur politic nu poate fi dezbătut și rezolvat decât de Consiliul Ligii Națiunilor, fapt pe care contele Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care are dreptul să interpreteze legislația internațională este Curtea internațională de arbitraj
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de lichidare a datoriei, nu admitea nici principiul compensației între sumele reclamate pentu optanți și sumele pe care Ungaria le datora României în contul reparațiilor de război. Nicolae Titulescu criticând atitudinea Ungariei arăta că nu este vorba de “un simplu diferend, ci de ceva mai grav, de întreaga națiune română răscolită de tentativa Ungariei de a se servi în aparență, de interesele a două-trei sute de supuși unguri, pentru a stabili jurisdicția că România nu este independentă, că are să sufere și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
civilizației generale binefacerile creatoare ale geniului național” . Conferința dezarmării a fost precedată de o serie de inițiative care aveau ca scop menținerea păcii. “Protocolul de la Geneva” adoptat de Adunarea Generală a Ligii Națiunilor, la octombrie 1924 prevedea reglementarea pașnică a diferendelor internaționale. Toate diferendele trebuiau soluționate printr-o decizie a Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga, a Consiliului Societății Națiunilor (în unanimitate) sau a unui comitet de arbitri. “Protocolul de la Geneva” a fost semnat de 14 state printre care Franța
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
creatoare ale geniului național” . Conferința dezarmării a fost precedată de o serie de inițiative care aveau ca scop menținerea păcii. “Protocolul de la Geneva” adoptat de Adunarea Generală a Ligii Națiunilor, la octombrie 1924 prevedea reglementarea pașnică a diferendelor internaționale. Toate diferendele trebuiau soluționate printr-o decizie a Curții Permanente de Justiție Internațională de la Haga, a Consiliului Societății Națiunilor (în unanimitate) sau a unui comitet de arbitri. “Protocolul de la Geneva” a fost semnat de 14 state printre care Franța, din rândul marilor
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Kogălniceanu proclamă independența de stat a României. În această atmosferă, Mihail Kogălniceanu aduce la cunoștința cabinetelor europene că România, după ce și-a proclamat independența a luat parte activă, la războiul împotriva Turciei, nu numai pentru a rezolva pe calea armelor diferendele cu Imperiul Otoman, ci și pentru a dovedi lumii întregi că aspirațiile ei sunt pe deplin justificate. Lupta diplomatică clarvăzătoare desfășurată sub conducerea ministrului de externe român, a avut menirea să susțină efortul militar, eroii al armatei române în bătăliile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
însă, în nici un caz, răspunderea unității medicale pentru fapta proprie sau, de la caz la caz, pentru contribuția proprie la producerea rezultatului prejudiciabil, cu luarea în considerare a tuturor condițiilor de fapt. CAPITOLUL V Alternative Statisticile occidentale arată că cele mai multe dintre diferende nu ajung în instanță. Dincolo de varianta clasică a clarificării litigiilor - prin înaintare spre soluționare către instanța competentă, tot mai mule voci insistă în favoarea modalităților de rezolvare pe cale pașnică a problemelor care pot să apară la un moment dat, chiar și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
chiar și în acordarea îngrijirilor medicale. Doctrina americană arată că, pe parcursul pregătirii probelor necesare pentru o eventuală acțiune în instanță, părțile conștientizează, de regulă, atât punctele forte, cât și punctele slabe ale dosarului, ajungând să înțeleagă mai bine mecanismul soluționării diferendului și să ia, de multe ori, decizia de a renunța la instanță și de a apela, pe cale de consecință, la o variantă mai puțin brutală, îndelungată și costisitoare. Între acestea: concilierea, medierea, arbitrajul și, deseori, cel puțin ca etapă premergătoare
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
costisitoare, greoaie și obositoare pentru toate părțile implicate. Mai mult, este criticat accesul excesiv la instanța penală, întrucât cea administrativă nu oferă suficiente avantaje cât privește recuperarea prejudiciului, iar cea civilă presupune costuri suplimentare. Modalitățile alternative extrajudiciare de soluționare a diferendelor în materie par a garanta atât protecția pe plan social a imaginii profesionistului, fără a-l expune unor injurii și umilințe incompatibile cu exercițiul medicinii, cât și o compensare mai rapidă, echilibrată și eficientă a părții prejudiciate; în plus, părțile
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
conflictelor medicale ocazionate pe fondul raporturilor medic-pacient; fiind și cea mai puțin reglementată, în general, de normele de drept pozitiv, ALTERNATIVE 205 permite și cea mai relaxată abordare doctrinară, precum și variante multiple de eficientizare în practică. Părțile supun neînțelegerile sau diferendul intervenției unui terț neutru - mediatorul, pentru ca acesta să le ajute să găsească o soluție optimă, sau măcar cât mai puțin prejudiciabilă pentru fiecare. Mediatorul nu are autoritatea de a impune propriile criterii sau soluții și nici părțile nu îi recunosc
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]