4,260 matches
-
țeavă Și a ramas doar unu'. Un sas întru-n sac, A zăcut un pic... A băut un ceai de tei Și n-are nimic CELE ȘAPTE MUZE (Recitați poezia în șoaptă pe două respirații) Cele șapte muze Cu priviri difuze Scriu să se amuze Versuri andaluze. Băieții n-au scuze Când vor să acuze Fete fără bluze Că ar fi farfuze. Babele mofluze Fără dinți și buze Trag turte pe spuze Punându-și ventuze. Mii de buburuze, Roșii archebuze, Bâzâind
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
Acasa > Poeme > Antologie > POEZIE, FRESCĂ DE VORONEȚ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului se face amiază în ornicul toamnei și umbrele mari zidite-n nisip gâturi de raze difuze înalță. cuvintele, frunze uscate, vise de voroneț, rostogolite pe zodiacul bătrân. ochiul ce-aromește abisul a căzut în naufragii absurde, ooo, poezie, sfinte oseminte , religve trecute, zidite-ntr-un astru feeric, săpându-și rana, ești însăsi ana. Referință Bibliografică: poezie
POEZIE, FRESCĂ DE VORONEŢ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363163_a_364492]
-
pe țărm, pregătindu-se parcă de somn. Soarele începe să își piardă din strălucire, stâncile devin alb-gălbui. Dealurile din partea de vest încep să se lumineze. Cerul dobândește reflexe aurii cu slabe nuanțe roșietice. Soarele devine o pată aurie cu margini difuze și chip strălucitor. În preajma lui cerul se înseninează. Chipul luminos al soarelui se restrânge și se apropie din ce în ce de dealuri. Fâșia strălucitoare de pe mare se restrânge și ea. Soarele își pierde aura difuză ce îl înconjoară și
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pată aurie cu margini difuze și chip strălucitor. În preajma lui cerul se înseninează. Chipul luminos al soarelui se restrânge și se apropie din ce în ce de dealuri. Fâșia strălucitoare de pe mare se restrânge și ea. Soarele își pierde aura difuză ce îl înconjoară și ia forma unui disc strălucitor. Treptat se ascunde în spatele dealurilor, cu toate acestea lumina lui aurie persistă pe cer în locul unde s-a aflat el și în împrejurimi. Din punctul respectiv razele lui pleacă în evantai
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
pe cer, pe stânci și pe mare. Marea este foarte liniștită, de culoare albastră cu nuanțe de verde sau roșietice. Deasupra noastră cerul este bleu senin, acoperit spre orizont de nori albi. Valurile au strălucirea cioburilor de oglinzi. Orizontul pare difuz, contopindu-se în alburiul norilor. Dealul din spate, împădurit își pierde conturul. Pe marea strălucitoare și pe cer se reflectă chipul de un verde întunecat al dealului a cărui culoare albă de la poale nu se mai distinge. Dealul își pierde
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Artistic > EXODUL Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Trebuie să schimb trenul, exact în timpul orei de acalmie din Gara de nord. Razele provenind de la un sor muribund arunca o lumină difuză, multiformă, gălbejită, palidă peste chioșcuri și oamenii singuratici care bântuiau prin sălile de așteptare. O parte din raze cădeau moleșite pe cupola de sticlă a gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
din sat nu practica meșteșugul doar pentru câștig financiar. El era o personalitate în comunitate. Nu stătea la colțul străzii: “Bă Ioane hai la mine că eu fac porți și cumpară o poartă de la mine”. Constantin Noica îi spunea genialitate difuză și eu am trăit pe pielea mea asta. Adică: sunt mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
salar, chiar așa bun cum e, acum, greu îți faci o vilă... * Un chelner tinerel, îmbrăcat impecabil, i-a condus la un separeu luminat de o lampă cu ornamente din cupru patinat în forme de frunze ce împrăștia o lumină difuză galben-verzuie. Georgia a început comanda. − Eu și domnul... − Plecăciune, majestate! Prea umilul și prea însetatul vostru supus... recită judecătorul un fragment din timpuri demult apuse, aplecându-se într-o reverență care l-ar fi întrecut și pe cel mai vestit
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
nici măcar formele nu le poți anticipa, darmite dibui !) ... Dinspre San Mateo Bridge - care traversează golful în partea sa sudică (penultimul din cele cinci dispuse de la nord la sud) panorama orașului este ascunsă după o perdea cenușiu-albicioasă strecurând irizările unei lumini difuze a soarelui de dimineață și care se “rostogolește” alene dinspre colinele Berkeley-ului spre ocean iar noi ne trezim dintrodată cu un profil de “poveste” al downtown-ului civic, o “ofertă” pe care n-o așteptam chiar pe nepusă masă ... Abia acum
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
al vremelnicei noastre treceri prin viață.... De violența sau bagatelizarea limbajului n-a scăpat nici lumea monahală, în care puritatea mesajului christic este temeiul ce ne prezervă de-a pururi credința, moralitatea, acțiunile, gesturile și atitudinile diurne. Este drept, uneori difuze, nu de cele mai multe ori creștine, adesea păgâne și tot astfel, poate ateist și eretice. Ne șubrezește ce avem fundamental în noi, speranța întru împlinire și desăvârșire. Căci altfel, cu ce am mai rămas în vremuri de cumpănă ? O serie de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
scufundă urcând muntele în adâncul Infernului. Cel care pătrunde în flacăra, în zbor, în vânt și Mâna-Ce-a-Scris-Totul vă descifra hieroglifele sufletului tatuat, Există o cale de salvare - Voința prin care deții controlul! Privește spre sursă de lumină, fie ea palida, difuza, dar lumină, dacă există culoare există și lumina, chiar dacă nezărita! Renunța să mai caute, se trezi din mlaștină disperării, Uitase durerea amorțita de timp, trebuia să se întoarcă în el spre ieșire, în călătoria interdimensională prin labirint, Obstacole de trecut
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe. Mircea conduse fata spre marginea patului, prinzând-o cu o mână pe sub genunchi și cu cealaltă de după talie, o ridică cu ușurință și o așeză pe pat, lăsându
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
înfățișau nefiresc două hoteluri și casinouri cu nume împrumutate dintr-o realitate terestră, “Sahara”, și-un altul din învelișurile superioare ale scoarței pământului, “Stratosphera”, iar noi am coborât într-unul din cele opt ascensoare existente pe etaj tocmai în lumina difuză și amurgică bombardată de rafalele multicolore ale zecilor de mii de becuri mascate sau de-a dreptul orbindu-te ale tavanelor casinoului de la parter, parte a uriașei capele a circului de la care vine și numele hotelului de “Circus-Circus” ... După îmbăieri
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
umbră odihnitoare...cu fântâni arteziene și bănci comode, generoase. Bebelușii, în cărucioare, și pensionari, cu bastoane sau cadru, se deplasează hipnotizați, cu însoțitorii lor. E o liniște cuceritoare. Ca printr-un consemn, toți vorbesc șoptit. Doar huruitul tramvaiului se aude, difuz. Am găsit, chiar la intrarea în parc, o jucărie. Grăbesc pasul s-o întreb pe mămica din fața mea dacă e jucăria lor. Nu e. Mai întreb vreo două-trei...nimic! Miroase a lapte și-a piele de copil. Surâd dulce-amar. Pun
UN CEAS DE PROMENADĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367166_a_368495]
-
său, Jean Dumbravă, acesta vizionează o casetă cu o înregistrare de la unul din spectacolele artistei. „Cu răsuflarea tăiată, Marian se lăsă invadat de farmecul acelei femei. Îl surprindeau nu doar chipul și vocea aceea, ci mai cu seamă un aer difuz de inteligență, semeție și chiar orgoliu, notele unei personalități puternice, dar care, paradoxal, părea că nu voia cu niciun chip să iasă în evidență... Ar fi vrut, vai, Doamne Dumnezeule, să fie a lui, iubita lui. Ceea ce visase că ar
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
multe, ori poate va păstra doar frustrarea neîntâmplării tuturor acestor minunate lucruri. Pe acea treaptă te vei întâlni cu dragostea, care-ți va surâde prin frumusețea fiecărei flori ori te va înțepa cu fermitatea fiecărui spin. Dar, aici, în lumina difuză, uneori, a conștiinței noastre, vom găsi dorința de a ne transforma în copaci, pentru a putea înflori în tinere ramuri. Aici, viața ne-ar purta în beznă, dacă mlădițele noastre nu ar avea puterea de a ne transforma în lumină
SĂRBĂTOAREA IREPETABILEI VÂRSTE A INOCENŢEI: LA MULŢI ANI, TUTUROR COPIILOR LUMII! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367203_a_368532]
-
doar 100 de etaje! O farsă? Ușile s-au deschis. În fața ei se întindea o sală mare animată de lume pestriță. O muzică lentă de jazz adusese pe ringul de dans perechi înlănțuite ce se legănau in ritmuri senzuale. Lumini difuze divers colorate întregeau atmosfera glamour. Privea perplexă la chelnerii cu mănuși albe și fracuri ce serveau la mese. Nu iși revenea din mirare, nu înțelegea. O petrecere surpriză? Ea nu aflase nimic. Nici măcar nu era echipată adecvat. Căuta din priviri
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
insoțesc aici. - Ok, sper, că nu îmi ține prelegeri la ora asta.Sunt pe jumătate beată, nu recepționez probleme de afaceri! Casa era mare. A intrat șovăind. Menajera o invitâ în living. Înăuntru era aproape întuneric doar un lampadar lumina difuz încăperea intimă și confortabilă. O muzică discretă cu ritmuri lente întregea atmosfera. Nu era nimeni.Sau nu a observat la început. - Bună seara, domnișoară Carol, auzi vocea profundă. - Bună dimineața, este ora trei! își roti privirea și-l zări pe
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre cele două superbe picioare, zvelte ca de căprioară. Stăteau înlănțuiți în mijlocul camerei, sub lumina difuză a veiozei aprinsă în locul luminii puternice degajată de lustra cu trei brațe. Mircea conduse fata spre marginea patului, prinzând-o cu o mână pe sub genunchi și cu cealaltă de după talie, o ridică cu ușurință și o așeză pe pat, lăsându
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
Crăia Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tac Și plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz, Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz, Absorb luciul apei în ochiul deschis - Un ochi care-mi ține un soare închis. Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbii Așteaptă, o vreme, luna de
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
foto: The #Seasons - #Mia #Araujo #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii În crângul meu aspru de-atâtea sălciiSe-așază o lună pe marginea bărcii, Iar lacul privește la mine cum tacși plute de iarbă din mine desfac. Când păsări de noapte îmi cântă difuz,Cu ochii lor galbeni spre cerul ursuz,Absorb luciul apei în ochiul deschis -Un ochi care-mi ține un soare închis.Mă rabdă pădurea, mă rabdă și cerbii, Iar vântul mă-ntreabă de ce firul ierbiiAșteaptă, o vreme, luna de seară
GENE DE SMOALĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364764_a_366093]
-
spate, tocmai venea un tir gigantic, care călcă trupul aruncat, într-o secundă. Șoferul acestuia opri vehiculul speriat, coborâ rapid și veni la Iulian: - Was habe ich gemacht? War jemand auf der Strase? întrebă bărbatul german. - Meine.... meine Frau... îngăimă difuz Iulian. Poliția locală apăru cu repeziciune și după ea, mașina salvării. Alina a fost luată de brancardieri. Iar Iulian a rămas să explice cele întâmplate. Andrei, fiul lor, era însă cel mai șocat. Rămase privind fix tot ce se întâmplase
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
medievală, de trei ori lung tăcerea - o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și asfinte năvalnic ori timid destinul artistului cu rostul și cu vremelnicia lui cu tot. Lumina începe să își stingă încet propria-i ființă difuză. Ca prin farmec, viața din spatele cortinei prinde a-și forfoti instantaneu fragila existență de doar câteva ceasuri ale serii în efemeritatea decorului cu minuție construit... Probabil că mulți au parcurs, asemenea mie, în cadrul tipic al sanctuarului teatral, magia acelorași timpi
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
Acasă > Stihuri > Semne > CHAGALL Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Hai repede, în noaptea asta se formează drumuri din cele moi, ca niște fulare, luminate difuz prin pâcla lăptoasa de oglindă lunii spartă-n mii de fărâme. Ridică-te, nu mai trândavi în fotoliu împresurata de perne și motani rotitori - pune-ți pe cap pălăria de arlechin, încalță pantofii de cenușăreasa și vino să ne căutăm
CHAGALL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349127_a_350456]
-
ca în noaptea asta vei dormi cu mine? Patul este destul de lat. - Da, mamă, o să dorm cu matale! După ce am mai stat cu rudele mele de vorbă, într-un târziu, am intrat în dormitorul mamei. Lăsase veioza aprinsă iar lumina difuză îi lumina fața. Dormea ca un copil, abia i se auzea răsuflarea. Am stat și am privit-o câteva minute în șir. Fața ei mai păstrează urmele frumuseții de altă dată, nu are riduri pronunțate cum au alte femei de
REÎNTÂLNIREA- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348506_a_349835]