KorAP: Find »[drukola/base=diluare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...137 >

3,419 matches

Corola-website/Law/149784_a_151113

coeficientului de diluare Sistemul de prelevare a particulelor trebuie să fie pornit și cuplat cu un dispozitiv de derivare pentru metoda cu filtru unic (opțional pentru metoda cu filtre multiple). Se poate determina nivelul existent de particule, din aerul de diluare, prin trecerea acestui aer prin filtrele de particule. Dacă se folosește aer de diluare filtrat se poate face o măsurătoare înainte, în timpul sau după încercare. Dacă aerul de diluare nu este filtrat, trebuie făcute cel puțin 3 măsurători, la începutul

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
cu un dispozitiv de derivare pentru metoda cu filtru unic (opțional pentru metoda cu filtre multiple). Se poate determina nivelul existent de particule, din aerul de diluare, prin trecerea acestui aer prin filtrele de particule. Dacă se folosește aer de diluare filtrat se poate face o măsurătoare înainte, în timpul sau după încercare. Dacă aerul de diluare nu este filtrat, trebuie făcute cel puțin 3 măsurători, la începutul, la sfârșitul sau spre mijlocul ciclului, iar valorile care se iau în considerare sunt

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
multiple). Se poate determina nivelul existent de particule, din aerul de diluare, prin trecerea acestui aer prin filtrele de particule. Dacă se folosește aer de diluare filtrat se poate face o măsurătoare înainte, în timpul sau după încercare. Dacă aerul de diluare nu este filtrat, trebuie făcute cel puțin 3 măsurători, la începutul, la sfârșitul sau spre mijlocul ciclului, iar valorile care se iau în considerare sunt cele medii (se face medierea valorilor respective) Temperatura aerului de diluare la intrarea în filtru

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
încercare. Dacă aerul de diluare nu este filtrat, trebuie făcute cel puțin 3 măsurători, la începutul, la sfârșitul sau spre mijlocul ciclului, iar valorile care se iau în considerare sunt cele medii (se face medierea valorilor respective) Temperatura aerului de diluare la intrarea în filtru nu trebuie să depășească 325 K (52 grade C) în fiecare mod. Coeficientul total de diluție trebuie să fie mai mic de patru. Pentru sistemele de diluare în circuit direct, în cazul metodei cu filtru unic

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
medii (se face medierea valorilor respective) Temperatura aerului de diluare la intrarea în filtru nu trebuie să depășească 325 K (52 grade C) în fiecare mod. Coeficientul total de diluție trebuie să fie mai mic de patru. Pentru sistemele de diluare în circuit direct, în cazul metodei cu filtru unic, debitul masic al probei care trece prin filtru trebuie să reprezinte o fracțiune constantă din debitul masic al gazelor de evacuare diluate, pentru toate modurile. Aceasta fracțiune a debitului masic trebuie

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
al gazelor de evacuare diluate, pentru toate modurile. Aceasta fracțiune a debitului masic trebuie să fie menținută cu o precizie de +/-5%, cu excepția primelor 10 sec. pentru fiecare mod, pentru sistemele care nu au sistem de derivație. Pentru sistemele de diluare cu circuit derivat, debitul masic care traversează filtrul trebuie să fie menținut constant între limitele de +/-5% cu excepția primelor 10 sec. ale fiecărui mod în cazul sistemelor fără circuit de derivație. Pentru sistemele cu măsurarea concentrațiilor de CO(2) sau

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
constant între limitele de +/-5% cu excepția primelor 10 sec. ale fiecărui mod în cazul sistemelor fără circuit de derivație. Pentru sistemele cu măsurarea concentrațiilor de CO(2) sau NO(x), conținutul în CO(2) și NO(x) al aerului de diluare trebuie măsurat la începutul și la sfârșitul fiecărei încercări. Măsurările dinainte și după încercare privind concentrația de fond a CO(2) și NO(x) în aerul de diluare, nu trebuie să depășească limitele 100 ppm, respectiv 5 ppm fiecare. Când

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
NO(x), conținutul în CO(2) și NO(x) al aerului de diluare trebuie măsurat la începutul și la sfârșitul fiecărei încercări. Măsurările dinainte și după încercare privind concentrația de fond a CO(2) și NO(x) în aerul de diluare, nu trebuie să depășească limitele 100 ppm, respectiv 5 ppm fiecare. Când se folosește un sistem de analiza a gazului de evacuare diluat, concentrațiile de fond, în cauza, sunt determinate prin trecerea aerului de diluare pritr-un filtru cu sac pe

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
NO(x) în aerul de diluare, nu trebuie să depășească limitele 100 ppm, respectiv 5 ppm fiecare. Când se folosește un sistem de analiza a gazului de evacuare diluat, concentrațiile de fond, în cauza, sunt determinate prin trecerea aerului de diluare pritr-un filtru cu sac pe toată durata încercării. Măsurarea concentrației de fond, în continuu (fără filtru cu sac) poate fi efectuată de cel puțin trei ori la începutul, la sfârșitul și spre mijlocul ciclului; cu acestea se calculează o valoare

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
METODE DE MĂSURA ȘI PRELEVARE Gazele și particulele emise de motorul prezentat la standul de încercări sunt măsurate prin metodele descrise în anexa 5. Acestea definesc sistemele de analiza recomandate pentru emisiile gazoase (pct. 1.1) și sistemele recunoscute pentru diluarea și prelevarea probelor (pct. 1.2). 1.1. Specificații privind frână Motorul va fi instalat pe un stand echipat cu o frână ale carei caracteristici să permită execuția ciclului de încercări prevăzute în anexa 3, pct. 3.6.1. Aparatele

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
gazelor de evacuare după consumul de combustibil și ținând cont de concentrațiile componentelor gazelor de evacuare prin Metoda Carbonului Echivalent (vezi anexa 3, subanexa 3) 1.2.4. Debitul de gaze de evacuare diluate Dacă se utilizează un sistem de diluare în circuitul principal, trebuie măsurat debitul total de gaze de evacuare diluate [G(TOTW), V(TOTW)] cu ajutorul unui PDP sau a unui CFV (vezi anexa 5, pct. 1.2.1.2.) a cărui precizie trebuie să fie conformă prevederilor din

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
de post tratament, proba de gaze de evacuare va trebui să fie luată în amonte de acest dispozitiv pentru încercarea de la etapa I și în aval de acest dispozitiv pentru încercarea de la etapa II. Dacă se utilizează un sistem de diluare în circuitul principal pentru determinarea particulelor, se pot de asemenea determina emisiile din gazele de evacuare diluate. Sondele de prelevare a probelor de gaze trebuie să fie în imediata vecinătate a sondelor de prelevare a particulelor, în tunelul de diluare

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
diluare în circuitul principal pentru determinarea particulelor, se pot de asemenea determina emisiile din gazele de evacuare diluate. Sondele de prelevare a probelor de gaze trebuie să fie în imediata vecinătate a sondelor de prelevare a particulelor, în tunelul de diluare (anexa 5, pct. 1.2.1.2 pentru DT și pct. 1.2.2 pentru PSP). Conținutul în CO și în CO(2) poate fi, opțional, determinat prin prelevare într-un sac și apoi prin măsurarea concentrației conținutului sacului prelevat

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
pct. 1.2.2 pentru PSP). Conținutul în CO și în CO(2) poate fi, opțional, determinat prin prelevare într-un sac și apoi prin măsurarea concentrației conținutului sacului prelevat. 1.5. Determinarea particulelor Determinarea particulelor necesita un sistem de diluare. Diluarea poate fi obținută cu un sistem în circuit derivat sau cu un sistem în circuitul principal. Debitul la sistemul de diluare trebuie să fie suficient pentru a elimina complet condensarea apei în sistem și pentru menținerea temperaturii gazului de

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
1.2.2 pentru PSP). Conținutul în CO și în CO(2) poate fi, opțional, determinat prin prelevare într-un sac și apoi prin măsurarea concentrației conținutului sacului prelevat. 1.5. Determinarea particulelor Determinarea particulelor necesita un sistem de diluare. Diluarea poate fi obținută cu un sistem în circuit derivat sau cu un sistem în circuitul principal. Debitul la sistemul de diluare trebuie să fie suficient pentru a elimina complet condensarea apei în sistem și pentru menținerea temperaturii gazului de evacuare

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
și apoi prin măsurarea concentrației conținutului sacului prelevat. 1.5. Determinarea particulelor Determinarea particulelor necesita un sistem de diluare. Diluarea poate fi obținută cu un sistem în circuit derivat sau cu un sistem în circuitul principal. Debitul la sistemul de diluare trebuie să fie suficient pentru a elimina complet condensarea apei în sistem și pentru menținerea temperaturii gazului de evacuare diluat la valoarea de 325 K (52 grade C) sau mai mica, imediat în amonte de intrarea în filtre. Dezumidificarea aerului

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
să fie suficient pentru a elimina complet condensarea apei în sistem și pentru menținerea temperaturii gazului de evacuare diluat la valoarea de 325 K (52 grade C) sau mai mica, imediat în amonte de intrarea în filtre. Dezumidificarea aerului de diluare înainte de intrarea în sistem este autorizata dacă umiditatea aerului este ridicată. Preîncălzirea aerului de diluare peste temperatura limita de 303 K (30 grade C) este recomandată dacă temperatura ambiantă este inferioară lui 293 K (20 grade C). Temperatura aerului de

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
gazului de evacuare diluat la valoarea de 325 K (52 grade C) sau mai mica, imediat în amonte de intrarea în filtre. Dezumidificarea aerului de diluare înainte de intrarea în sistem este autorizata dacă umiditatea aerului este ridicată. Preîncălzirea aerului de diluare peste temperatura limita de 303 K (30 grade C) este recomandată dacă temperatura ambiantă este inferioară lui 293 K (20 grade C). Temperatura aerului de diluare nu trebuie să depășească, în nici un caz, 325 K (52 grade C) înainte de punctul

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
înainte de intrarea în sistem este autorizata dacă umiditatea aerului este ridicată. Preîncălzirea aerului de diluare peste temperatura limita de 303 K (30 grade C) este recomandată dacă temperatura ambiantă este inferioară lui 293 K (20 grade C). Temperatura aerului de diluare nu trebuie să depășească, în nici un caz, 325 K (52 grade C) înainte de punctul de intrare al țevii de evacuare în tunelul de diluare. Într-un sistem de diluare în circuit derivat, sonda de prelevare pentru particule trebuie să fie

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
este recomandată dacă temperatura ambiantă este inferioară lui 293 K (20 grade C). Temperatura aerului de diluare nu trebuie să depășească, în nici un caz, 325 K (52 grade C) înainte de punctul de intrare al țevii de evacuare în tunelul de diluare. Într-un sistem de diluare în circuit derivat, sonda de prelevare pentru particule trebuie să fie montată în imediata vecinătate și în amonte de sonda pentru gaze definită la pct. 4.4 și conform anexei 5, pct. 1.2.1

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
este inferioară lui 293 K (20 grade C). Temperatura aerului de diluare nu trebuie să depășească, în nici un caz, 325 K (52 grade C) înainte de punctul de intrare al țevii de evacuare în tunelul de diluare. Într-un sistem de diluare în circuit derivat, sonda de prelevare pentru particule trebuie să fie montată în imediata vecinătate și în amonte de sonda pentru gaze definită la pct. 4.4 și conform anexei 5, pct. 1.2.1.1, fig. 4 - fig. 12

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
prelevare pentru particule trebuie să fie montată în imediata vecinătate și în amonte de sonda pentru gaze definită la pct. 4.4 și conform anexei 5, pct. 1.2.1.1, fig. 4 - fig. 12, EP și SP. Sistemul de diluare în circuit derivat trebuie să fie proiectat astfel încât să separe debitul de gaz de evacuare în doua fracțiuni, din care cea mai mică va fi diluată cu aer și utilizata în continuare pentru măsurarea particulelor. Este deci esențial ca raportul

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
Pentru a elimina efectele electricității statice, filtrele trebuie să fie neutralizate înainte de cântărire, de exemplu printr-un neutralizant cu poloniu sau cu un dispozitiv având același efect. 1.5.3. Prescripții adiționale pentru determinarea particulelor poluante Toate elementele sistemului de diluare și ale sistemului de prelevare care sunt în contact cu gazele de evacuare brute și diluate, tubulatura de evacuare până la intrarea în filtre, trebuie să fie cunoscute pentru a minimaliza depunerile sau modificarea materialelor specifice. Toate trebuie să fie executate

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
fie conformă cu valorile nominale cu o toleranta de +/- 2%. Toate concentrațiile gazelor de etalonare sunt date în volume (procent de volum sau ppm de volum). Gazele servind pentru etalonare pot fi obținute cu ajutorul unui amestecător dozator de gaz, prin diluare cu N(2) purificat sau cu aer de sinteza purificat. Precizia aparatelor de amestec trebuie să fie la același nivel cu concentrația gazului de etalonare diluat pentru a putea fi determinata cu o precizie de +/- 2%. 1.3. Modul de

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]
concentrația de NO nediluat, măsurat cu CLD (ppm) 1.9.2.2. Verificarea efectului de atenuare al apei Aceasta verificare se aplica numai la măsurarea concentrației de gaze umede. La calcularea efectului de atenuare a apei trebuie ținut cont de diluarea gazului de etalonare NO cu vaporii de apa și de stabilirea unui raport între concentrația vaporilor de apa în amestec și a celui prevăzut în timpul încercării. Gazul de etalonare NO având o concentrație de 80 până la 100% din întreaga scala

ANEXA nr. 3 din 11 iulie 2002 privind metoda de încercare*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/149784_a_151113]