1,683 matches
-
m-a întrebat, nici mai mult nici mai puțin: "Cu ce ocazie vă aflați aici la aeroport?". Deși surprins și nedumerit, am răspuns totuși că salut plecarea delegației coreene care va participa la Congresul de la București. Arătându-se oarecum "nedumerit", diplomatul sovietic a venit cu o nouă întrebare " Și chiar, delegația pleacă la București ?". Am mimat o nedumerire și nu am mai continuat discuția. Ulterior, am aflat că, la Moscova, delegația coreeană era așteptată într-o vizită oficială și că avea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
doar de noi doi cunoscători ai acestei limbi; mă aflam alături de ambasadorul României la Tel-Aviv, domnul Gheorghe Popescu, în audiență de înmânare a scrisorilor sale de acreditare; pe mine ambasadorul român m-a prezentat ca vorbitor de limba arabă și diplomatul român acreditat pe lângă Autoritatea Națională Palestiniană condusă de președintele Yasser Arafat. Domnul președinte Ezer Weissman și-a permis și a doua oară să discute cu mine în arabă, timp de cca alt minut, cu ocazia primirii în audiență a ministrului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
românești, care să rețină mărturii înregistrate de cei care au servit-o. Un ministru fără har, ca manager al diplomației, a omorât însă, în fașă, Academia Diplomatică, odată cu ea murind și proiectul. Am salutat, de aceea, inițiativa Asociației Ambasadorilor și Diplomaților privind volumul de față, dedicat istoriei recente postbelice a diplomației românești, poate una dintre perioadele cele mai vitrege din existența neamului românesc. În climatul superpolitizat care domină astăzi societatea românească, se discută mult despre diplomație și diplomați. Din păcate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
senzație și spectacol. Am avut și noi, ca toate profesiile, "faliții" noștri. Nu mulți, dar care, cu o structură morală labilă, au compromis breasla în diverse feluri și situații. Dar nu aceștia au fost reprezentativi în epocă pentru diplomația românească. Diplomatul autentic, stăpân pe profesie și legat de ceea ce diplomația a fost totdeauna, în România ca și în alte țări o instituție de elită își făcea cu onestitate datoria, urmărind constant binele țării, cu conștiința trează asupra a ceea ce se cerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
totdeauna, în România ca și în alte țări o instituție de elită își făcea cu onestitate datoria, urmărind constant binele țării, cu conștiința trează asupra a ceea ce se cerea făcut în interesul ei. Acest lucru derivă din înseși condițiile profesiei. Diplomatul este, prin definiție, în contact direct cu realitățile internaționale. Întâlnind și lucrând, cot la cot, cu reprezentanți ai celorlalte națiuni, fiecare, purtător al istoriei țării sale, al intereselor ei și al modului în care guvernul său vede lumea, diplomatul are
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
profesiei. Diplomatul este, prin definiție, în contact direct cu realitățile internaționale. Întâlnind și lucrând, cot la cot, cu reprezentanți ai celorlalte națiuni, fiecare, purtător al istoriei țării sale, al intereselor ei și al modului în care guvernul său vede lumea, diplomatul are posibilitatea să constate pe viu și să evalueze cu luciditate ce este mai bine, în concertul națiunilor, pentru țara sa. Activitatea pe care o desfășoară are, de aceea, și o puternică încărcătură subiectivă. Sunt trist, de câte ori văd cum o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cea română. Caracterul întemeiat al acestei concluzii avea să fie confirmat la 8 mai 1968 când, la inițiativa ambasadorului A. A. Roșcin, a avut loc o discuție de circa două ore între el și autorul prezentului studiu. De reținut că diplomatul sovietic a propus ca, din rațiuni de evitare a unor posibile scurgeri imprevizibile de informații (aluzie la posibilitatea înregistrării convorbirii), întâlnirea să aibă loc în parcul de mici dimensiuni din jurul clădirii care adăpostește sediul ONU. Propunere acceptată. A. A. Roșcin
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
A. Roșcin. Cât de mult s-a încins atmosfera după primirea acestui răspuns, nu cred că este cazul să fie oferite acum detalii.] A doua întâlnire dintre ambasadorii N. Ecobescu și A. A. Roșcin a avut loc la 14 mai, diplomatul sovietic propunând același loc de desfășurare. A. A. Roșcin a început discuția prin a-mi reproșa "nerespectarea" înțelegerii convenite la prima întâlnire ca, în această etapă, discuția să se poarte la nivelul nostru. El și-a exprimat chiar surprinderea că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
participant, acțiunea pentru rezolvarea prin mijloace pașnice a oricărui diferend între ele. Împreună cu textul referitor la examinarea la o reuniune ulterioară de experți a propunerii elvețiene privind reglementarea pașnică a diferendelor, textul elaborat pe baza propunerilor românești a format ceea ce diplomatul elvețian, care va juca un rol important în continuare în reuniunile CSCE, Edouard Brunner, a numit "zona bleu", zonă a speranței. Viitorul a arătat că au fost adoptate noi documente privind nerecurgerea la forță și în Europa (la Stockholm, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
meu, adjunctul lui S. Bock, m-a invitat, după ce îi mărturisisem că mă aflu pentru prima oară în Berlin, să îmi arate de la înălțimea restaurantului rotativ orașul, cu comentarii interesante privind istoria capitalei Germaniei. Când am ajuns în dreptul "Porții Brandenburg", diplomatul est-german a insistat pe imaginea tristă a zidului, exprimând speranța că după Conferință acesta ar putea să dispară și pe monumentul de dincolo de Poartă, din Berlinul Occidental pe care l-a prezentat drept: "Mărturia ultimului război pe care Germania l-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
activ al diplomației române, au creat, desigur, unele anxietăți celor obișnuiți să dicteze, dar și ușoare umbre de speranță celor mici și năpăstuiți. 9. Trecând la fondul, conținutul Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, avem reflectări distinse ale contribuției diplomaților români în apropierea preocupărilor diplomației de realitățile vieții cotidiene. Spre exemplu, insistența părții române pentru includerea în Actul Final a principiului nerecurgerii la folosirea forței sau amenințării cu forța ar putea fi considerată ca perimată astăzi de unele minți neafectate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
precum și punctaje orientative pentru convorbiri cu reprezentanți ai țărilor nealiniate. În "Revista de Studii" a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, au fost publicate primele materiale despre istoricul Mișcării de Nealiniere, despre doctrina ei și obiectivele urmărite. Inițial, demersurile diplomaților români au fost privite cu suspiciune și neîncredere, mergând până la opoziție deschisă, din partea unor țări care interpretau în mod rigid criteriile de admitere în Mișcarea de Nealiniere. Alte țări nealiniate, mult mai numeroase, se pronunțau pentru o abordare flexibilă, avertizând
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care îl conduceți. După încheierea convorbirii, am telefonat imediat șefului de misiune, ambasador Constantin Ene. El încă nu venise acasă, fiind la o întâlnire cu delegația SUA la Conferința Comitetului de Dezarmare de la Geneva. Am telefonat la Misiunea Permanentă, dar diplomatul de serviciu nu avea nicio informație. Situația nu era deloc clară. Am continuat demersurile, telefonând la București. Niciun fel de legătură nu era posibilă, ceea ce părea să justifice informația primită de la Farouk Berkol. Intre timp, telejurnalul de seară al Televiziunii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
limitarea efectelor sale negative; Este necesară o bună guvernare globală, denumire folosită în documentele sistemului Națiunilor Unite, care nu înseamnă guvern global, ci organizare și conducere a vieții internaționale prin mecanisme și instituții internaționale. Dacă denumim "corp diplomatic global" ansamblul diplomaților din toate țările lumii, aș spune că am făcut parte peste trei decenii din acest corp. Acțiunile corpului, în diversitatea componentelor lor, le numesc diplomație globală. În capitolele acestei lucrări, pe care doresc să le prezint în continuare, nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
instituții internaționale, la forumurile organizate de UNIDO, unde am avut contracte de consultație, în multiplele negocieri de tratate, comunicate și alte documente, în discuțiile cu administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Arthur Brown, la care am fost însoțit de diplomatul român Ion C. Popescu, pe atunci director la PNUD, pentru definitivarea programului multianual de asistență pentru România și alte momente din activitatea mea diplomatică dacă nu aș fi avut cunoașterea necesară și nu mi-aș fi făcut o gândire proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în Centrala MAE (director), iar în exterior, ca ambasador; la Consiliul Legislativ (1996-2008) consilier pe probleme de drept internațional. Este doctor honoris causa și i s-a conferit Premiul Internațional "Nicolae Titulescu" pe anul 2007; este Președintele Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. 1 Relațiile externe ale unui stat se caracterizează prin diversitatea lor (politică, consulară, militară, comercială etc.) și se realizează prin forme adecvate (misiunii diplomatice, oficii consulare, reprezentanțe comerciale ș. a.). România (și nu numai ea) a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
20 de ani au fost consacrați misiunilor îndeplinite la oficiile diplomatice române de la Moscova, Beijing, Haga, Cairo și Alexandria, Damasc și Atena. * Doctor în istorie Lucian D. Petrescu, Ambasador, membru fondator și al Consiliului de conducere al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR), membru fondator al Asociației Române de Politică Externă (ARPE), fost director al Direcției țări socialiste, Tratatul de la Varșovia și CAER (1982-1990) din MAE, membru de onoare al Institutului Român de Studii Euro-Asiatice (IRSEA). Autorul este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Externe a C.C. al P.C.R.; a participat la conferințe și reuniuni internaționale; a publicat articole și studii pe teme de politică externă. * Doctor în istorie, Lucian D. Petrescu, ambasador, membru fondator și al Consiliului de conducere a Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR), membru fondator al Asociației Române de Politică Externă (ARPE), fost director al Direcției țări socialiste, Tratatul de la Varșovia și CAER (1982-1990) din MAE, membru de onoare al Institutului Român de Studii Euro Asiatice (IRSEA). * Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai multe articole și studii având ca teme aspecte politice, istorice și social-culturale din zona Peninsulei Coreene. * Director în MAE al Direcției Asia și Orientul Mijlociu (1971-1973) și al Direcției Asia, Africa și America Latină (1973-1974); membru fondator al Asociației Ambasadorilor si Diplomaților de Carieră din România (AA D C R); membru fondator al Asociației Române pentru Politica Externă (ARPE). * Născut la 2 septembrie 1935, în comuna Baia de Fier-Gorj. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie Universitatea Baghdad-Irak și al Institutului de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de regele Hussein Ibn Talal al Regatului Hașemit al Iordaniei și de șeful Statului Qatar, emirul Hamad bin Khalifa Al Thani, pentru contribuția la dezvoltarea relațiilor bilaterale între România și cele trei state arabe. Membru fondator al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră, al Fundației Europene Titulescu și al Asociației Române de Politică Externă, membru al Societății de prietenie România Africa și al Ligii Culturale Fiii Gorjului, cetățean de onoare al comunei Baia de Fier. A publicat cartea Întâlnire cu trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sunt reproduse integral în United States Arms Contral and Disarmament Agency. Documents on Disarmament. 1968, Washington, D.C., 1969, pp.1-193. * Autorul s-a aflat în misiune diplomatică la Paris, în calitate de Ministru-consilier, în anii 1985-1989. Ambasador, membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră, membru al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale. * În anii 1973-1980, autorul, în calitate de Consilier diplomatic, s-a aflat în post la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul european al Națiunilor Unite și Instituțiile specializate ale ONU de la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
m...rturiile unuia care se Întorsese de «acolo». Ca si cum simplul fapt de a ni se povești putea s... ne transmit... ciumă”. Deși nu a existat o rebeliune masiv... Împotriva regimului titoist, s-au Înregistrat În schimb numeroase dezert...ri ale diplomaților aflați la post În ț...rile comuniste și s-au creat grupuri de rezistent... În Croația (grupul lui Dusan Brkic) și mai ales In Muntenegru (grupul lui Ilia Bulatovici), unde popularitatea Rusiei și a lui Stalin atingea cele mai ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
folosită de B., care își situează eroul sub zodia focului, element ce pare să-i acompanieze ca un laitmotiv viața și apoi chiar moartea (se prăbușește cu un avion în flăcări). Reconstituirea ambianței este făcută, însă, într-o manieră realistă. Diplomatul englez aparține totodată și timpului său, fiind implicat în relațiile complexe ale primului război mondial. O altă reușită portretistică ce vădește putere de introspecție este legată de figura lui Marcel Proust (Au bal avec Marcel Proust, 1928). Scriitorul evocat pare
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
latină și greacă la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1939), lucrează în Ministerul Propagandei Naționale (1940-1942), apoi la Ministerul Culturii (1943), de unde este trimisă la Institutul Român din Madrid. Din 1946, rămâne definitiv în Spania, căsătorindu-se cu diplomatul lituanian Bodisco, autoexilat și el în Occident. Din când în când, vocea ei se face auzită la Radio Madrid, iar numele îi apare în presa spaniolă. După dispariția soțului ei, B. se instalează, în 1962, la München ca angajată la
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
Și oprește-l de-a mai calca în casă... Eu am vorbit geaba. TIMON E cinstit băiat. ATENIAN[UL] Bine. Să fie-atuncea Timon, Onestitatea lui să se mulțumească în sine însăși, Nu trebuie să-i aducă fiica mea. {EminescuOpVIII 482} DIPLOMATUL 2254 Comedie-n 2 acte de Eugène Scribe și [G. ] Delavigne P E R S O A N E L E MARELE DUCE PRINȚUL RUDOLPH nepotul său MARCHIZA DE SURVILLE CONTELE DE MORENO trimisul Spaniei ISABELLA fiica sa BARONUL DE
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]