1,735 matches
-
demiterii acestuia din guvernul Gheorghe Tătărăscu. * Studiu publicat sub denumirea “29 august 1936: demiterea ministrului de externe, Nicolae Titulescu” în volumul România și sistemele de securitate în Europa (1919-1975), ( coordonatori : Ioan Ciupercă , Bogdan Alexandru - Schipor , Dan constantin Mâță ) În galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al doilea război mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și statele europene, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Duma), București, Editura Politică, 1982, p. 69. 56 51 funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în guvernul Tătărăscu, deoarece se contracara politica externă pe care o duceam... Pentru a nu-mi da demisia în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
dat copia actului de demisie președintelui Tătărăscu”71. Primul ministru, într un referat adresat regelui Carol al II-lea, se pronunța pentru acceptarea acestei demisii. Astfel, Tătărăscu declara că aceasta se datora situației internaționale dificile pe care și-o crease diplomatul român, iar în plan intern poziția lui Titulescu se clătina din cauza „unor exagerări ale domniei sale - în vorbă și în atitudine - în chestiunea raporturilor cu Uniunea Sovietică“. La 14 iulie 1936, regele primea o scrisoare din partea lui Octavian Goga, în care
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovietogermană în cazul în care nu se realiza o legatură francosovietică 77. Diplomatul român considera că o politică externă solidă trebuie să pornească de la bune relații cu statele vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social 78. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
puteri în afara sistemului de securitate colectivă 83. În 81 Dorin Teodorescu, Diplomația titulesciană și Rusia Sovietică, în Nicolae Titulescu. Eternitatea unui destin exemplar, (coord. Laurențiu Guțică Florescu, Dorin Teodorescu), Slatina, Editura Fundației „Universitatea pentru toți“, 2005, p. 122. această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
să-și micșoreze tendința de cucerire a teritoriilor românești. Acest fapt ar fi avut ca efect diminuarea acțiunilor revizioniste ale Ungariei și Bulgariei 86. Din cauza apropierii de Uniunea Sovietică, Titulescu a fost acuzat că ar fi comunist. Contracarând această acuzație, diplomatul român declara: „Politica noastră față de Uniunea Sovietică derivă din necesitatea de a trăi în bună armonie cu un vecin de 170.000.000 de oameni. Nu sunt comunist, n-am împărtășit niciodată această doctrină. Consider însă că o apropiere pe
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Franței. România dorea să aibă garanția Franței, în cazul în care prevederile 90 Em. Bold, I. Ciupercă, Europa în derivă (1918-1940 ). Din istoria relațiilor internaționale , p. 140. 66 61 tratatului ar fi fost puse în aplicare 91. Constatăm faptul că diplomatul român a rămas fidel sistemului de securitate colectivă promovat de Franța, în care Polonia într-o primă perioadă și Cehoslovacia reprezentau pilonii centrali. Titulescu nu dorea ca România să rămână singură alături de Uniunea Sovietică . Titulescu a fost acuzat de faptul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Națiunilor din iulie 1936, fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia 104. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II-lea. Diplomatul român afirma că momentul a fost unul controversat: „s-a pretins că se vede un plan care ar fi pregătit lovitura din 29 august 1936... Un plan? Sunt foarte slabi cei ce vorbesc astfel. Ar fi fost mult mai simplu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu. Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești 115. În perioada 1934-1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno-polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
retragerea lui Titulescu a produs consternare generală în cercurile politice bucureștene”. În continuare se expunea și reacția cercurilor de dreapta “în genere satisfăcute de retragerea fostului ministru de externe”224. La 1 septembrie 1936, “Ilustrowany Kurjer Codyienny“ sublinia faptul că diplomatul român fusese îndepărtat deoarece era “un adversar permanent al politicii externe poloneze“ și un obstacol în calea apropierii “și mai mare de Polonia“. Periodicul susținea că România se va îndepărta de sovietici , dar va încerca să îmbunătățească relațiile cu Italia
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și artificiile lui Titulescu” sublinia politica de apropiere de Uniunea Sovietică, promovată de acesta, nu ar fi corespuns “sentimentelor naționale ale poporului român” și că s-ar fi soldat cu “îndepărtarea sa din fruntea politicii externe românești”. În continuarea articolului, diplomatul român era acuzat că “prin sistemele sale politice reușise să închidă trei porți pe care nici un român nu le-ar putea închide fără să nu-și taie vinele de la mână“. Cele “trei porți” erau Roma, Berlinul și Varșovia. Concluzionând, ziarul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
demisionar de Interne , ambasadorul SUA s-a întâlnit, marți dimineața, la Palatul Victoria, cu premierul Victor Ponta. Ultima întâlnire dintre cei doi oficiali a avut loc la 2 iulie. Ambasada Statelor Unite a subliniat, după vizita lui Gitenstein la MAI, că diplomatul se întâlnește des cu oficialii români, iar vizita de luni, chiar dacă a avut loc în ziua demisiei lui Rus, "nu a fost cu nimic diferită" de celelalte efectuate până în prezent. Este cunoscut faptul că ambasadorul Mark Gitenstein este conectat, poate
Mark Gitenstein, vizită de o oră la Palatul Victoria () [Corola-journal/Journalistic/43078_a_44403]
-
Lucia Toa Surprinzător poate, pentru mulți dintre cei care nu îl cunosc, Neagu Djuvara este un vehement jovial. O privire aspră, necruțătoare te examinează agil și la fel de rapid poate să dea conturul unei expresii cordiale și calde. Diplomatul atent, istoricul cerebral, omul politic franc în opinii este un causeur de salon, plin de umor și vivacitate. Cu o carieră în diplomație de peste 40 de ani, începută în 1943 la Ministerul de Externe, continuată la Stockholm, iar mai apoi
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
la mănăstirea Secu și a urmat Academia Ortodoxă de la Kiev. S-a mutat la cele veșnice în anul 1800 și a fost inmormintat lîngă biserică mănăstirii Zagavia, în partea dreaptă a absidei Altarului, fiind apoi strămutat în incinta sfintului lăcaș. Diplomatul Ion I. Onu s-a născut la 1 septembrie 1868, în satul și comuna Badeni, de atunci, comuna Scobinti, județul Iași, urmează școală primară în satul natal cu nimeni altul decît cu renumitul învățător Mihai Busuioc (Domnul Trandafir), repartizat după
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
județului Ilfov, iar în anul 1898, este numit revizor școlar pentru județul Falciu, apoi pentru județul Tulcea. În 1911 pleacă la Geneva pentru a-și desavirsi pregătirea profesională la Institutul - Jean Jacques Rousseau - Animat de un înalt patriotism, în timpul Primului Război Mondial, diplomatul de Geneva, Ion I. Onu, se întoarce în țară și înființează în satul său natal, în Badeni, o Școală pregătitoare mixtă, de învățători și învățătoare, numită mai tîrziu Școală Normală Principele Mircea din Badeni, menită să pregătească dascăli și dăscălite
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
fost confirmată. Câteva ore mai tarziu, un oficial din cadrul misiunii ONU de menținere a păcii a declarat că 27 de cadavre au fost găsite în hotel, 12 în recepție și 15 la etajul al doilea. Printre persoanele ucise se numără diplomatul belgian Geoffrey Dieudonné și un național francez. Președintele statului Mâli, Ibrahim Boubacar Keïta, se află în Ciad la momentul producerii atacului, dar s-a întors în țară pentru a gestiona situația. Președinția a salutat asistența oferită forțelor locale de militari
Criza ostaticilor din Bamako (2015) () [Corola-website/Science/335121_a_336450]
-
mică-mare gafă” personală, prin aceea că oferă cu nonșalanță d-lui Băsescu un volum cu dedicație, precum și „Codul manierelor elegante” - după părerea mea și nu cred că e singulară, cu totul nepotrivită în situația dată. E clar că dl. Geoană, diplomatul de carieră și aspirantul la funcția supremă în stat, îl categorisește pe Președintele încă în funcție ca needucat, deci prost crescut, dar și aici, ca și mai înainte, comite această nouă gafă de a înjosi pe președinte - care oricum era
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ca un copil care primește un dar nesperat de mare”, sare, în sus, țopăie în văzul lumii strigând repetat - am învins, am câștigat - se bucură copilărește, fără a încerca o minimă reprimare a puternicelor emoții ce-l stăpâneau. Și aici, diplomatul experimentat n-a dat dovadă că e diplomat. Pe o lege dreaptă dl. Geoană, cu toată experiența diplomatică pe care a dovedit-o ca ambasador în Statele Unite, încă mai are de învățat, în timp ce dl. Băsescu, stăpânindu-și diplomatic emoțiile, era
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
lor pentru cucerirea lumii. În 1876, un pamflet rusesc relatează scena din Biarritz, dar ca și cum s-ar fi petrecut realmente. Și tot așa face În 1881, În Franța, Le Contemporain. Și se spune că știrea vine din sursă sigură, de la diplomatul englez sir John Readcliff. În 1896, un anume Bournand publică o carte, Les Juifs, nos contemporains, și relatează scena din cimitirul din Praga, susținând că spusele subversive aparțin marelui rabin John Readcliff. O tradiție ulterioară va spune, Însă, că adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Maiestate. Ei te-au adus unde ești și ne-au adus unde ne găsim. Este ultimul meu strigăt de alarmă, Maiestate.” Și de această dată generalul Ion Antonescu a fost socotit „un răzvrătit și lovit ca atare.” Salvat de intervenția diplomaților germani la București, Ion Antonescu a fost eliberat din arestul la domiciliu, la 11 iulie 1940, fixându-i-se domiciliul forțat la Mănăstirea Bistrița din Oltenia. Poziția generalului Ion Antonescu era susținută de multe cadre de conducere din fruntea armatei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Mă întrebam, dar nu găseam răspuns de ce nu sosește convocarea mea la minister. Eu eram însetat, plin de motivație să încep să lucrez, deși nu prea știam și nu aveam atunci de unde să știu în ce consta activitatea practică a diplomaților în minister. Dar prieteni care nu locuiau în Ierusalim îmi puneau în glumă, când ne întâlneam, întrebări de genul: Ia spune, băiatule, ce ne pregătești? Nu cumva te pregătești să devii prim- ministru?". Iar când replicam că nu înțeleg întrebarea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
zile de odihnă "legale". Nu este întâmplător faptul că diplomații suferă frecvent de boli de stomac și de afecțiuni ale șirei spinării. Nu am de gând să dedic rândurile ce urmează analizei diplomației ca profesie și evaluării performanțelor practice ale "diplomaților" privați de calificare profesională. Obiectivul meu este de a împărtăși cititorilor acestor rânduri momente din cariera mea, anecdotice, dacă nu chiar hazlii, ca dovadă că practica profesiei de diplomat cunoaște câteodată și clipe de destindere, pe lângă zile și nopți istovitoare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu și lui Ionescu, începând să discute încă înainte de a ne fi așezat pe canapeaua instalată în fața fotoliului său. De ce a procedat astfel ministrul, mă întrebasem? Și n-am găsit altă explicație decât aceea că Even a greșit crezând că diplomatul român sunt eu, iar Ionescu omul casei. În relații de familie se obișnuiește să se renunțe la anumite gesturi formale și de aceea Even a găsit că omul casei poate fi neglijat. În schimb, Ionescu a fost recompensat la plecare
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
România?". Cum nu vroiam să întind vorba cu detalii de biografie chiar de la prima noastră întâlnire, m-am mulțumit să spun că: "N-am fost în post în România însă, precum știți, cunoașterea mai multor limbi este un privilegiu al diplomaților". Apoi Apostol a continuat să vorbească înflăcărat despre prietenii săi evrei care au plecat în Israel, ca în cele din urmă să mă întrebe: "Prietenul meu cel mai bun, Abramovici, era tovarășul meu în mișcarea sindicală. Cred că trăiește la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de Conducere al Ministerului de Externe israelian mi-a oferit postul de ambasador la Budapesta, eu am refuzat oferta, nu fiindcă ideea de a-mi încredința reprezentarea țării în Ungaria ar fi fost lipsită de rațiune suficientă pe-atunci eram diplomatul disponibil cel mai indicat pentru îndeplinirea acestei misiuni, ținând seama de experiența mea profesională, stăpânirea limbii maghiare și o familizare considerată ca suficientă cu istoria și cultura acestui popor și nici din cauză că perspectiva dificultăților de trai în această capitală m-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]