877 matches
-
un bun control metabolic. Putem observa, la cei ce au ajuns în acestă ultimă fază, că apare „un indicator verbal” specific, în comunicarea sa despre diabet el va spune: „Sunt diabetic de 6 luni”, fără sa mai aibă tendințe la disimulare a condiției sale ca pînă acum, cînd răspundea vădit frustrat „Am diabet de 2 luni”, ceea ce indică că diabetul său a fost acceptat, devenind o realitate internă. Numai pacienții cu imaturitate afectivă își neagă a la longue condiția lor de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
origine predominant socio-culturală și mai puțin instinctuală. Cel mai adesea la adolescentele și femeile tinere, diabetul este perceput ca o rană narcisică, ca „ceva” care le frustrează în nevoia lor de a fi admirate și iubite; de aici tentativa de disimulare a bolii. Apare un conflict narcisic între Eul real, afectat de diabet, și Eul ideal, care poate conduce la stări depresive grave. O adolescentă diabetică declara că nu-și poate accepta boala care „este absurdă”, astfel, ea nu respecta nici
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
angelic-demonică pune În evidență prin Întâlnirea sfântului cu Lăpușneanul, e o pagină rară: „Spun că În minutul acela el era foarte galben la față și că racla sfântului ar fi tresărit”. Urmează o cuvântare deșănțată, unde cinismul atinge cote inalte. Disimularea Întrece măsura, Însuși personajul o suportă cu dificultate. Capcana Întinsă e mascată cu o extraordinară dibacie și e puțin probabil că Lăpușneanul nu cunoștea starea boierimii căreia i se adresa. Masa reacționează potrivit voinței domnitorului, pare convingător, promite că nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atâtă nedumnezeire, Îi pârâia că și-au răscumpărat inima”. În nuvela lui Negruzzi Întâmplarea căpăta proporții prin tehnica detaliului. Faptele și Întâmplările au dimensiuni apocaliptice. Întâlnirea de la Mitropolie, Închinatul pe la icoane, cuvântarea deșantată a lui Lăpușneanul, starea psihologică a personajului, disimularea, cinismul, contrastul dintre falsa cucernicie și gândul diavolesc pus la cale, desfășurarea ospățului, Încleștarea propriu zisă, imaginea finală, de o cruzime rar Întâlnită, norodul debusolat, moartea lui Moțoc sunt determinante În crearea atmosfere Întunecate. Ce s-a Întâmplat În trecutul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
depinde de bunăvoința autorităților ungare. Învățătorul se consideră un om Înțelept și prudent, deși În cea mai mare parte a vieții sale s-a lovit de Înfrângeri, până la pensionare. Învățătorul caută o cale de mijloc Între realitate și aparență, o disimulare specific rurală, realizată prin diferite procedee impuse de nesiguranța zilei de mâine. În familia Învățătorului au loc evenimente conflictuale printre ele, drama Laurei, părăsită de cel care pretinde că o iubește, dar nu se căsătorește cu ea din motive materiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dialog aparent banal Între el și Tudor Bălosu, chiar din paginile de Început ale primului volum, pe tema unui salcâm pe care voia să-l cumpere setosul de avere de la indiferentul față de aceasta, dezvăluie una din trăsăturile morale ale personajului, disimularea. Poate nici nu ar trebui s-o considerăm ca trăsătură individuală, ci una absolut tipică, disimularea este armă de apărare În foarte multe situații, ea se constituie ca trăsătură comună a tuturor indivizilor, mai ales a acelor conștienți de valoarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe tema unui salcâm pe care voia să-l cumpere setosul de avere de la indiferentul față de aceasta, dezvăluie una din trăsăturile morale ale personajului, disimularea. Poate nici nu ar trebui s-o considerăm ca trăsătură individuală, ci una absolut tipică, disimularea este armă de apărare În foarte multe situații, ea se constituie ca trăsătură comună a tuturor indivizilor, mai ales a acelor conștienți de valoarea lor. Disimularea nu poate fi decât mijlocul prin care Moromete se apără de lumea din jur
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici nu ar trebui s-o considerăm ca trăsătură individuală, ci una absolut tipică, disimularea este armă de apărare În foarte multe situații, ea se constituie ca trăsătură comună a tuturor indivizilor, mai ales a acelor conștienți de valoarea lor. Disimularea nu poate fi decât mijlocul prin care Moromete se apără de lumea din jur, ori Tudor Bălosu și alții ca el reprezentau pentru eroul cărții un fel de amenințare ascunsă la adresa proprietății lui, stare după care a râvnit atât de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales a ținutei, mersului, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de jos nu pot spune adevărul celor de sus de teama consecințelor; mai mult, cei aflați sus, de teamă să nu-și piardă poziția, nu vor să se afle adevărul. Astfel, adevărul și sinceritatea pierd poziții importante în raport cu ipocrizia și disimularea. • Dubletul pedepse/recompense administrează mai degrabă imaginea decât realitatea: a părea bun este mult mai important decât a fi bun. • Mecanismul pedepselor și recompenselor presupune observare, supraveghere (la limită, Panopticonul de care vorbea Bentham); oamenii trebuie să fie văzuți atunci când
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Michailov Eduard al III-lea (Teatrul Național București) este un manifest politic și un statement deontologic. Într-o Românie care relativizează haotic principii etice, care deconstruiește public semnificații morale prestabilite, care branșează justiția la eroare și investește enorm În retorica disimulărilor și camuflărilor, opțiunea regizorală are valoarea unei atitudini politice ferm afirmate și inteligent susținute. Tocilescu toacă tipuri de coduri etice Într-o estetică cu implicații politice și nu uită nici o secundă de unde a pornit: din contextul periculos de fragil al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
dezonorant fac parte dintr-o familie lexicală tare În care fiecare particulă derivativă aduce un nou conținut semantic moral. Onoarea Își are corespondentul retoric În respect, pentru că cei care nu abdică de la respectarea cuvântului, cei care nu devin instrumente ale disimulării flagrante Își câștigă dreptul la respectabilitate. Eduard al III-lea instituie un cerc virtuos spart din când În când de tentații și provocări. Tocilescu reușește să nu priveze textul de o poeticitate faptică, adică de un nivel doi care dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
1.5. Marketingul educațional-concept și funcții / 20 1.5.1. Caracteristicile marketingului educațional / 21 1.5.2. Funcțiile marketingului educațional / 25 Capitolul 2 Piața educațională componentă fundamentală a mediului de marketing / 27 2.1. Învățământul sistem reproducător, de legitimare și disimulare / 28 2.2. Consumatorul de servicii educaționale / 29 2.2.1.Beneficiarii direcți ai serviciilor educaționale / 30 2.2.2. Părinții și tutorii-beneficiari secundari ai serviciilor educaționale / 31 2.3. Calitatea măsură a satisfacției consumatorilor de servicii educaționale / 34 2
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
cât și notorietatea serviciilor educaționale prestate. Printre tehnicile de studiere a pieței educaționale se regăsesc studiile documentare, studiile calitative, sondajele și panelurile, detaliate pe larg în capitolul 4 al lucrări de față. 2.1. Învățământul sistem reproducător, de legitimare și disimulare Într-o societate în care putem determina capitalul cultural încorporat în agenți, pe baza unor date și informații specifice (inclusiv statistice), vom observa că sistemul are ca funcție reproducerea acestui capital și realizarea agenților destinați în principal pentru producere, adică
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
situație, iar în alta intervenția sa comunicativă poate fi autoritară, normativă etc. Practic, fiecare persoană se caracterizează printr-un cumul de manifestări posibile în n situații de comunicare și relaționare interpersonală, manifestări pe care le actualizează contextualizat; rolurile nu implică disimulare, ci doar asumarea unei ipostaze; sunt eu-profesoară, sunt tot eu-soție, eu-prietenă, eu-mătușă, eu-colegă etc., însă de fiecare dată percepția interlocutorului este, firesc, diferită, prin raportare la elementele pe care eu le asociez fiecărui rol pe care mi-l asum. Astfel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
coordonate ale Eul-ului pe care alege să nu le exteriorizeze), cu trimitere însă și către ideea de "mască" asociată cu ceea ce locutorul consideră că se așteaptă de la el într-o situație dată (cf. Rogers, 2008, p. 165) și cu disimularea în condițiile în care, pentru a-și atinge scopul, un locutor alege să interpreteze (versus să-și asume, să intre într-) un anumit rol, să poarte o anumită mască (de exemplu, se comportă ca un prieten/confident al interlocutorului, însă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care-l are în vedere). Așadar, chiar dacă "rolul" și "masca" sunt asociate, în general, în literatura de specialitate, "spectacolului comunicării" (și vieții 37/lumii ca teatru 38), realitatea relațională și comunicativă diferențiază aceste două ipostaze prin prezența sau absența disimulării, a "jocului": rolul este parte din noi, masca este o aparență. Rolul presupune actualizarea, în context, a tehnicilor discursive, masca actualizarea celor teatrale (care pot fi, însă, valorificate și pentru a potența unele dintre caracteristicile tehnicilor discursive, prin exersare vezi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
răspunsurile sunt relative și contextualizate în cazul fiecăreia dintre întrebările de mai sus... Dacă "lumea e o scenă", atunci noi suntem actorii, însă, pe de altă parte, ca ființe sociale, diferențiem rolul asumat în varii contexte de masca ce presupune disimulare (vezi și supra, I.1.4.). Profesorul își asumă acest rol și, în plus, își regizează propriul "spectacol" didactic; pe de altă parte, nu puțini profesori pun pe primul loc caracterul profund uman al relaționării lor cu elevii, dincolo de caracterul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu evenimentele interesează aici, ci înfruntarea în sine, devenită “coliziune” de principii și de argumente. Declarațiile de principii se dovedesc repede a nu fi decât o “rapsodie de vorbe”, menită să disimuleze adevăratele gânduri și intenții ale personajelor. Acest fapt - disimularea gândului în dosul cuvântului, acoperirea faptelor reprobabile sub stindardele eticii - creează o atmosferă generală de suspiciune ce instituie minciuna ca variantă preferabilă a adevărului. într-o astfel de atmosferă și de societate în care anormalul, nefirescul, tinde să copleșească normalul
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
urmărit până în ziua în care am părăsit România. Până în ultima clipă, am fost supusă sau aliată cu cei care ne oprimau. Le vorbeam normal, le zâmbeam, făceam ce trebuia făcut pentru a mă încadra în schema destinată să ne insufle disimularea ca o a doua natură. Și, făcând toate acestea, nu mă mai priveam, nu mă mai vedeam, mă ștergeam în mod instinctiv din propriii mei ochi. Toți cei care au trăit pe viu, în propria lor ființă, efectele dictaturii totalitare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
istorice determinate, ideologia promovează valorile și credințele proprii acesteia, ocultând atitudinile și convingerile diferite. Spre deosebire de știință, ideologia se impune nu doar prin argumente și dovezi, ci și printr-o serie de constrângeri, de la seducție până la violență, trecând prin cenzură și disimularea faptelor. O a doua trăsătură se referă la caracterul colectiv al gândirii ideologice: ideologia este o gândire anonimă, colectivă, care nu poate fi atribuită unui singur individ. Ideologia este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care este rațională, și conținutul său, care nu este rațional"60. Dintre formele de manifestare ale ideologiei (instituții, acte, practici, simboluri ș.a.), limbajul constituie un domeniu privilegiat, fiind locul predilect de exersare a funcției de legitimare a puterii politice, de disimulare a actelor de violență la care recurge aceasta: "prin limbaj ideologia legitimează violența când puterea recurge la aceasta, făcând-o să apară ca dreaptă, necesitate de stat, pe scurt, disimulând caracterul ei de violență"61. În strânsă legătură cu specificul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin suprimarea altor discursuri și impunerea prin forță a discursului ideologic oficial, individualizându-se prin accentuarea negativă a trăsăturilor specifice limbajului politic în general: schematism, conținut referențial vid, eufemizare și ocultarea maximelor conversaționale 73. Reprezentând prin excelență un instrument de disimulare, de mascare, de dedublare, de uzurpare, limba de lemn se impune în toate domeniile de comunicare, așezând sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de limbajul publicistic sau de cel juridic, limbajul politic se definește prin trăsături specifice, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul expresiei. Spre deosebire de alte tipuri de comunicare, în care funcția informativă este prioritară, comunicarea politică se caracterizează prin disimulare și persuasiune. Limbajul politic are un caracter conflictual 107, raportându-se în permanență la manifestările discursive ale adversarilor politici sau la manifestările discursive anterioare ale aceluiași emitent. Natura conflictuală a limbajului politic determină integrarea altor manifestări discursive în structura acestuia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amatori”, D. O. Magdin, Flacăra Iașului, 24 nov. 1989; - “La o aniversare”, Radu Costin, Flacăra Iașului, 4 nov. 1989; - “După douăzeci și cinci de ani”, D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 0ct. 1995; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor Plastici
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]