1,449 matches
-
discuție "savantă" și pare amintit în treacăt, doar pentru că s-a întâmplat să intre în cancelarie tocmai atunci Ivan Denisovici, care venise să-i aducă lui Cezar porția de cașă. Dar, deși nu insistă asupra acestei dispute, scriitorul reușește să disocieze net cele două atitudini referitoare la problema compromisului în artă, iar acesta este încă un exemplu de concentrare extremă a ideilor. Abia în a doua parte a zilei deținuții încep să zidească. Ca și episodul discutat anterior, scena zidirii este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trei procedee: compromisul, apelul la afiliere, pseudo compromisul. Compromisul e riscant; poate fi un precedent, fiind considerat de cele mai multe ori de către elevi ca o dovadă de slăbiciune. Apelul la afiliere Înseamnă să se ceară elevilor neutri la conflict să se disocieze de turbulenți. Acesta se recomandă numai În ultimă instanță, pentru că afectează relațiile ulterioare dintre elevi. Cercetătorii Saunders, Watkins și Wagner dau și câteva sfaturi generale, În privința unor situații conflictuale la clasă: ¾ Evitarea confruntării cu elevii În fața clasei, căci ei pot
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ori neglijate, aflate în relație cu oameni, cu alte obiecte, cu fluctuații valorice și date istorice, cu atitudini politice sau religioase, cu paternuri culturale, cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul uman pentru dans, sau disponibilitățile vocale pentru muzică, de suporturile elaborate prin mijloace tehnologice. Ea disociază de asemenea, tehnologiile de reproducere pură cum ar fi înregistrările sonore sau copierea xerox, de tehnologiile care creează obiecte media noi care oferă noi posibilități expresive și care prezintă interes pentru naratologia transmedială. Nu toate tehnologiile oferă însă diversitate expresivă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ori neglijate, aflate în relație cu oameni, cu alte obiecte, cu fluctuații valorice și date istorice, cu atitudini politice sau religioase, cu paternuri culturale, cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul uman pentru dans, sau disponibilitățile vocale pentru muzică, de suporturile elaborate prin mijloace tehnologice. Ea disociază de asemenea, tehnologiile de reproducere pură cum ar fi înregistrările sonore sau copierea xerox, de tehnologiile care creează obiecte media noi care oferă noi posibilități expresive și care prezintă interes pentru naratologia transmedială. Nu toate tehnologiile oferă însă diversitate expresivă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
este liber și are dreptul de a-și crea propriile legi. Nu este creat, ci este rezultatul unei evoluții, deci este per-fectibil; ocupându-se de drumul său pe pământ, poate să elimine însingurarea și toate suferințele. Dumnezeu și omul sunt disociați. Omul are din ce în ce mai puțină nevoie de Dincolo pentru a explica universul, pentru a trăi în univers, pentru a-și găsi fericirea. Societatea devine seculară: religia îi reglează din ce în ce mai puțin ritmurile, obișnuințele, sărbătorile, spațiul public. Pe al doilea loc menționăm autoritatea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ori neglijate, aflate în relație cu oameni, cu alte obiecte, cu fluctuații valorice și date istorice, cu atitudini politice sau religioase, cu paternuri culturale, cu spațiul, timpul și limbajele lumii. Descoperim în imagini repetarea sau ruptura elementelor vizuale, asociem sau disociem nuanțe și figuri, observăm continuități sau discontinuități, căutăm linia narativă asiguratoare, clișeele lineare știute din lectura romanului și fluxul coerent al realității. Trăim vizualitatea ca și cum scrisul, lectura sau existența, construcția vieții sau a istoriei ar putea fi gândite asemenea trasării
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul uman pentru dans, sau disponibilitățile vocale pentru muzică, de suporturile elaborate prin mijloace tehnologice. Ea disociază de asemenea, tehnologiile de reproducere pură cum ar fi înregistrările sonore sau copierea xerox, de tehnologiile care creează obiecte media noi care oferă noi posibilități expresive și care prezintă interes pentru naratologia transmedială. Nu toate tehnologiile oferă însă diversitate expresivă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
realizeze o fuziune cu teritoriul corupt, astfel (re)modelând corpul spațiului românesc. ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală Genèvieve Calbris (1990: 204) menționează faptul că gesturile au un rol important în geneză limbajului. "Comportamentul descriptiv nu poate fi disociat de limbaj. Ține de aptitudinea omului de a concepe realitatea în termenii unor simboluri verbale, simboluri gestuale sau imagini concrete" (Leroi-Gourhan, apud Calbris 1990: 204). Transferul dintre concret și abstract/ figurativ din înțelesul gesturilor impune o interpretare a mâinii că
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
din prima categorie cu cei din a doua" [Bihr, Pfefferkorn, 1999, p. 153-154]. Acești doi autori au încercat totuși să construiască un prag de bogăție luând în considerare dubla dimensiune a venitului și a patrimoniului de profit. "Nu putem așadar disocia aceste două aspecte ale dimensiunii economice a bogăției, venit și patrimoniu", scriu ei, cu multă pertinență. A fi bogat înseamnă, până la urmă, a dispune în același timp de venituri substanțiale și de un patrimoniu important. Cu atât mai mult, cu
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
mod anacronic: nu îl blamez pentru atașamentele sale de tinerețe din perspectiva unei posterități care știe că Holocaustul s-a petrecut, ci încerc să-l judec întotdeauna pe Eliade în epoca sa. Dar, pe de altă parte, e imposibil să disociezi total prezența lui Eliade în apropierea Mișcării Legion-are de consecințele funeste ale legionarismului, de trendul istoric în care legionarismul era înscris. Pe de altă parte, al doilea tip de refuz al istoriei este încercarea de a importa cu totul democrația
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei organizații. De reținut că „materiile prime” pe care se fundamentează fazele și funcțiile manageriale sunt informația și oamenii. Ponderea deosebită a factorului uman în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
fază; îi corespunde managementul postoperativ, cu un puternic caracter constatativ, prin care se încheie un ciclu managerial și se pregătesc condițiile pentru reluarea următorului ciclu. Între cele trei faze ale managementului organizației există o strânsă interdependență, acestea fiind dificil de disociat, ca urmare a unității și complexității procesului de conducere și a caracterului sistemic al activităților oricărei organizații. De reținut că „materiile prime” pe care se fundamentează fazele și funcțiile manageriale sunt informația și oamenii. Ponderea deosebită a factorului uman în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
circumstanțele și referentul). Acestea au caracteristicile următoare. 1) EMIȚĂTORUL, actant în procesul comunicării, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informații. De obicei, emițătorul este și sursa mesajului, dar, în anumite situații, cele două poziționări față de informația transmisă se disociază (situația purtă torului de cuvânt, de exemplu, sau, în opera literară, a personajului narator de tip mesa ger, ori situația actorului - emițător al replicilor dramatice a căror sursă este autorul dramatic). În situația comunicării uzuale/instrumentale (nonartistice), emițătorul joacă rolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
numească pe cel care se identifică a fi unul dintre cei mai mari teologi daco-romani. Se pare că și-a dorit tot timpul să-și ascundă personalitatea sa aureolată de genialitate și sfințenie, numindu-se „Exiguus”. Mai târziu, teologii moderni, nedisociindu-l de optica occidentală, au redat acest nume prin traduceri de tipul „cel Mic”, „cel Scund”. Pentru un teolog ortodox însetat de trăirea monahală cea mai înaltă, această denumire avea un sens duhovnicesc. Cu toate acestea, la Dionisie apare ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
În acest context, introducerea adaptărilor după piesele clasicismului francez a fost menită nu doar să asigure o calitate mai mare a reprezentărilor, ci și să impulsioneze dezvoltarea unui spirit critic în rândul publicului, care, treptat, ar fi devenit capabil să disocieze valoarea de nonvaloare. Încercări cu privire la o artă poetică critică se subsumează acelorași intenții, având însă ca țintă creatorul și creația. Astfel, tratatul conține o serie de noțiuni și concepții privind arta literară, concepții care, deși sunt filtrate prin prisma subiectivității
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a fost destul de pașnică. Aceasta și datorită faptului că scriitorii epocii au fost, în marea lor majoritate, implicați politic, fiind însuflețiți de ideea emancipării naționale, a emancipării prin literatură decât de angrenarea în polemici literare. De altfel, deși pașoptiștii puteau disocia teoretic între cele două noțiuni, practic operele lor le-au topit, această îmbinare corespunzând influențelor estetice multiple sau pur și simplu unei dimensiuni ontologice mai aparte care a permis manifestarea destul de evidentă a atracției pentru echilibru și ordine într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ani" accentuează ideea unei reveniri la formula pe care au întărit-o clasicii francezi. Interesantă este, însă, afirmația privitoare la fantezie, concept ce a fost asociat mai mult cu romantismul. În fapt, se face o subtilă diferențiere de termeni, Hulme disociind între fantezie și imaginație și adăugând precizarea că "va trebui deci să demonstrez două lucruri: în primul rând că se anunță o renaștere clasică, și, în al doilea rând, că, din punctul de vedere al acesteia, fantezia va fi superioară
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
nu doar o unealtă socială, așa cum se consideră că a fost pentru Maurras după cum o sugerează și condamnarea papală , iar viziunea sa clasică nu are accentele naționaliste pe care le-a preluat Acțiunea franceză, din acest punct de vedere Eliot disociindu-se de orice direcție extremistă. Pe de altă parte, așa cum Maurras a reușit să-și impună idealurile politice, și Eliot a devenit la rândul său un mentor al generației sale, un mentor literar, desigur, statut pe care nu și l-
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
se neagă despre ele. Aristotel, căruia îi datorăm prima formulare a teoriei, se exprimă în mod cu totul concludent în cartea a noua a Metafizicii scriind că „spune adevărul cel care gândește disociate un subiect și un predicat care sunt disociate în realitate sau cel care le gândește asociate pe cele care sunt asociate“13. Există multe folosiri ale expresiilor adevăr și adevărat ce concordă cu intuiția pe care se sprijină această teorie; dar și multe folosiri care nu concordă cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Adler n-au parvenit să legifereze raporturile dintre inconștient, conștient și subconștient, proces exclusiv al aproximărilor. Ca atare, luciditate și vis, acestea sunt inevitabil în disjuncție. În fond, onirismul dimovian, cum e cel din Cartea de vise, nu poate fi disociat de experimentele suprarealiste, deși se încearcă departajarea de acestea. Că oniricul constituie o componentă de bază a suprarealismului nu încape îndoială. Sub pulsiunile oniricului dezlănțuit, Dimov ajunge uneori la acel envol incontrolabil caracteristic visului; nu o dată frapează însă artificiul, manierismul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tehnicilor aplicate, efectele lor transmițându-se obligatoriu prin intermediul acestor structuri. Relațiile funcționale care există ̀ ntre învelișul de suprafață și organele interne justifică efectele obținute prin aplicarea masajului ̀ n scopul tratării unor disfuncții organice. Examinarea pielii nu poate fi disociată de cea a țesutului subcutanat, deoarece (chiar dacă acest lucru este posibil ̀ n unele regiuni), cel mai frecvent palparea nu permite diferențierea clară a acestor două structuri, în afara raporturilor lor foarte apropiate din punct de vedere anatomic, ele având și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
unui program de acționare în funcție de scopul propus, este vorba de fapt de selectarea acelor metode, procedee și tehnici care au posibilitatea de a se completa și a-și întări efectele reciproc. Cunoscându-se faptul că efectele masajului nu se pot disocia complet, este de la sine înțeles că programele vor fi alcătuite din dominante sau metode, procedee și tehnici de masaj cu efecte predominant asupra aparatelor sau sistemelor interesate, orientate în sensul atingerii scopului principal. în general, principalele scopuri urmărite în timpul aplicării
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
respective pentru elaborarea răspunsului). Ca o dovadă a efectelor mecanice, produse prin aplicarea masajului abdominal asupra organelor din cavitatea abdominală, este apariția zgomotelor de tranzit care indică o creștere a peristaltismului. B. Efectele reflexe sau indirecte Nu pot fi net disociate de cele mecanice, ele transmițându-se prin intermediul pielii care se interpune în permanență, chiar și atunci când se urmărește obținerea doar a unui efect pe cale mecanică. Obținerea unor efecte reflexe se urmărește, mai ales, în intervențiile efectuate ̀ n scopul tratării
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]