14,979 matches
-
țară, prăbușirea în serie a băncilor înseamnă începutul sfârșitului - dispariția iremediabilă a unui sistem și a unei puteri. Numai la noi uriașele escrocherii financiare sunt semnul sărbătoresc al unui nou și optimist început! Arestările de carnaval ale mega-escrocilor, aparițiile și disparițiile miraculoase ale suspecților sunt evenimente mai banale decât buletinul meteorologic. Mediatizați până la sufocare, marii hoți ai României au devenit adevărate vedete naționale. Unul dintre ei, întrebat de un reporter cum de-l întâlnește iarăși la Parchetul General a răspuns nonșalant
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e consemnată și o aspirație spre umilința "dispariției", a dematerializării. Sînt punctele de foc - relativ puține - ale unui misticism real, mistuitor al carnației lumii, deschis larg spre spirit: "Doamne/ rămîn la pămînt/ E seară/ Tărîmul apune/ Nu sînt cu mine/ Nu sînt în lume/ Nu m-a ajuns
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
deși despre acest concept sau curent de opinii, chiar după ce i-ai citit pe Hasan și Lyotard, știm puțin ce înseamnă și ce forme se cuprind în el. Este, negreșit, un act de curaj bărbătesc din partea autorului nostru să recunoască dispariția metodologiilor în care investise întreaga speranță și convingere. Și-a irosit, astfel, cîteva decenii bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
1918-1921, creînd ceea ce economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a recunoscut, loial, dispariția idealului social poporanist, din care reținea, pe plan estetic, numai teorema specificului național și dragostea pentru țăran. Stere, dimpotrivă, a încercat să reanime poporanismul, după război, în doctrina țărănistă (Mihalache, dr. N. Lupu, chiar Madgearu i-au stat aproape), bine
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
și apoi la ziarul Munca; a fost redactor colaborator o vreme la revista Argeș, iar din numărul al cincilea, la recent înființata Românie literară, în 1968; numele ei se regăsește în paginile revistei până în septembrie 1987, cu câteva zile înainte de dispariția ei. Autoarea a debutat în beletristică în 1971, cu volumul de nuvele Migrații, care îi surprinde deopotrivă pe critici și pe cititorii obișnuiți prin siguranța stilului, maturitatea textului și talentul incontestabil. A publicat romanele Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
autorului, care depășesc sensibil nivelul strict lingvistic. Glosând pe marginea Dicționarului Eminescu deja amintit, în afara istoricului, a relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, de asemenea colaboratori, sub coordonarea lui Tudor Vianu, comentatorul regretă că după dispariția acestuia din urmă "s-au eliminat elemente importante ale limbajului poetic eminescian, încât au prevalat criteriile lexicografice, nu cele stilistice." Profesorul Gh. Bulgăr, fost lector de limba și literatura română, lungi perioade, la Paris, a ținut să marcheze împlinirea frumoasei
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
bibliotecile publice. Imaginea lui ca profesor era radical diferită de aceea a ideologului al cărui rol îl juca în critica literară a epocii, rol de care începuse să se dezică, de altfel." Și generațiile ulterioare de la Filologia bucureșteană, pînă la dispariția lui Savin Bratu în cutremurul din 1977, îi datorează mult admirabilului profesor și ar fi nedrept ca numele lui să fie legat doar de scrierile proletcultiste ce se păstrează în biblioteci, fiindcă din anii '60 el începuse să gîndească altfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
cititorilor, a publicului, tot într-un fel angajant. Dacă prin intermediul cărții este realizat un atare angajament, depinde doar de felul în care cartea este scrisă... R.B.: În același eseu în care vă refereați la angajamentul scriitorului ați afirmat că după dispariția Cortinei de fier arta și literatura stau din nou în centrul atenției, o afirmație demnă de... atenție. Și totuși, se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs.
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
nebăgate de seamă. Ici-colo, în cîte un ziar sau hebdomadar, o notă, un scurt articol, și cam atît. Am recitit, cu acest prilej, Dosarul Marin Preda, (Editura Amarcord, 1999) cartea pe care d-na Mariana Sipoș a consacrat-o împrejurărilor dispariției scriitorului, după ce a dat de urma proceselor verbale, declarațiilor și celorlalte din Dosarul nr. 1595/II/ 1980 de la Procuratura București și după ce a strîns numeroase alte informații, documente, interviuri etc., unele din arhiva SRI, pe care le-a prezentat într-
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
închis în turnul său de fildeș? - se întreabă Dosse. Numai că în locul unui răspuns aflăm altceva, o ipoteză interesantă privitoare la dinamica lumii intelectuale contemporane: convingerea autorului este că această scindare la care mă refeream mai sus are drept urmare o dispariție a autorității, a conducătorilor de direcție, care, la rîndul său duce la o creștere a nevoii de interdisciplinaritate, de colaborare între domenii și specialiști, ca efort de aflare a unei agende comune de cercetare, a unui set împărtășit de probleme
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
domenii și specialiști, ca efort de aflare a unei agende comune de cercetare, a unui set împărtășit de probleme și soluții. Ipoteza lui Dosse nu mi se pare că ar decurge logic din constatarea sa privitoare la schisma intelectuală. Dimpotrivă, dispariția unor lideri recunoscuți, cuplată cu tehnicizarea mărită a vocabularelor și metodelor garantează rețata sigură pentru segregaționism total. Dar ideea lui Dosse se leagă de ipoteza formulată de Rorty în discursul rostit la aniversarea lui Gadamer. Pornind de la o celebră frază
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
frenetic cu prezentul (surogat de trecut, viitorul e refuzat de trecutul dilatat, devenit prezent morbid). O horbotă de cuvinte alese împodobește această stare de spirit paradoxal voluptuoasă în maceranta-i desfășurare. Căci Val Gheorghiu e un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului. Amprenta mateină e astfel mărturisită: "Pentru ce, descoperind acum implacabilul, m-ar bucura vestea că Ana va rămîne aceeași ființă tînără și gracilă, mișcîndu-se ca o zeitate trufașă, că aceste întîlniri ale noastre, bărbătesc mateine, o să continue
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
în noaptea ce se anunță, perdelele groase, afumate, cu franjuri lipsă, nu ne pot ascunde acest amurg pe care nimeni, niciodată, n-o să-l mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița cernită, orgolioșii martori ai dispariției unui veac nobil". Precum un nou alai al Crailor nocturni, insomniaci, încununați de florile unei primăveri toxice, ca din alte sfere, aspirînd aromele echivoce, biblic-demoniace, personajele lui Val Gheorghiu întrupează reveria artistului care nu poate evada decît în straturile propriei
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
să-și permită nici ziariștii de la CURENTUL să-i atribuie un mesaj care nu-i aparține. în cotidianul independent AZI, Ion Cristoiu se întreabă din stânga paginii, în aceeași zi de marți - PDSR: începutul declinului? Sub acest titlu, Ion Cristoiu deplânge dispariția unității din PDSR, furnizând acestui partid o sumedenie de sfaturi, și încheind astfel: "Să nu uităm că, deocamdată, în materie de diversiuni, Emil Constantinescu a folosit împotriva PDSR și a lui Ion Iliescu doar armamentul de infanterie. Ce se va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
la Petersburg în 1871 și retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește desfacerea Imperiului Habsburgic și a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus preconizează constituirea unei confederații în fruntea căreia se va afla Rusia. Confederația va cuprinde Europa centrală și răsăriteană, Balcanii cu strîmtorile, insulele Mării Egee. După ce expune pe larg ideile propovăduite de politologul rus, Eminescu conchide: Constatat
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
televiziune care mai știu că rolul esențial al celei mai influente verigi a mass-media este acela de formator al gustului public, creator al unui tip de rafinament fundamental pentru o societate civilizată și europeană, rafinament care este, deocamdată, pe cale de dispariție. Se pare că s-a optat ca drumul României să fie îndreptat spre Europa. Deci, spre normalitate. Cei care se ocupă de destinele culturii noastre sînt obligați, moral și profesional, să fie călăuzele unor itinerarii pe care le descoperim, din
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
Sindromul mineresc a plutit mereu în aerul primei jumătăți a deceniului zece. Nu faptul că unii erau pro și alții contra a fost esențial în ruperea în două a intelectualității românești postcomuniste, ci suspiciunea ori certitudinea celor mai mulți că se urmărește dispariția lor. Am citit în Jurnalul lui Sebastian pagina celebră despre felul în care un comunist ca Belu Silber și un legionar ca Mihail Polihroniade se întîlneau în aceleași medii din Bucureștii anilor '30, spre marea surprindere a lui Léon Pierre-Quint
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
a devenit foarte atent la felul în care va rămâne în istoria României. Masca zâmbitor-contondentă de la începutul anilor '90 are tendința să devină o mască zâmbitoare pur și simplu. E drept, condițiile politice interne sunt altele. Jalnica evaporare a opoziției, dispariția motivelor majore de conflict politic imediat, transferul discuțiilor și polemicilor mai ales în domeniul economiei îi lasă d-lui Iliescu suficient timp pentru filozofică, tihnită contemplare a destinului său. Spaima de moarte a omului de la Cotroceni este să nu rămână
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
retragerii în Nevădit, se perindă făpturi prin zariștea iluminării; necontenit își împrumută elementele unul altuia moartea. Reînturnate la timp în fruntariile Absenței din care au purces" (Vina de nespus). Logica omului al cărui exponent ni se înfățișează poetul e, așadar, dispariția. De-a dreptul sau pe ocolite, prin intermediul discursului înfiorat de sensuri "ultime", ținta sa o reprezintă sinuciderea, "singura problemă filosofică serioasă", în optica lui Albert Camus: "Te simți aidoma celui care și-a împrumutat otrava unui sinucigaș" (Turnul febrelor). Dacă
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
le citi ca pe un întreg e un exercițiu extrem de util în măsura în care scoate la lumină o serie de teme recurente, de leit-motive ce se pot transforma într-un index de adevăruri general-admise despre Europa de Mijloc. Intrat în desuetudine după dispariția Imperiului habsburgic și decăderea Vienei din drepturile sale de metropolă, conceptul de "a treia Europă" a reintrat în actualitate ca alternativă la dualitatea Est-Vest, țările comuniste din această zonă revendicând un specific regional care le îndepărta de Estul sovietic apropriindu-le
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
cărții, autorul dezvăluie, bine, ce urmărește cu cartea sa. Să-l cităm pentru că merită: "În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția în timp, răspîndirea în spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar". Cu alte cuvinte, urmăresc modul în care s-a născut și evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cum preciza Dan Petrașincu, în prezentarea textului scrisorii care l-a făcut pe aristocratul condeiului, care a fost Lovinescu, aflat în sanatoriu, să le răspundă melancolic: "ochii mei s-ar închide bucuroși peste aceste zări fericite". În scurt timp însă dispariția lui Lovinescu a îndoliat pentru multă vreme literatura română, iar "zorii fericiți" au rămas timp încremenit. Pe de o parte, cerchiștii au încercat să se înscrie, oarecum, în orientarea preponderent filosofică a revistei, iar pe de altă parte, Blaga face
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară, anonimă, colectivă, dependentă "de o anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură. Ultima e în curs de ireversibilă dispariție. "Ea nu reprezintă nici un act de afirmare în istorie, și nici un factor educativ pentru poporul român". Zăbovind la nivelul "afirmărilor țărănești", n-am putea rămîne decît în rîndul, defel onorabil, al "întîrziaților istoriei". "La ce ne servește să știm, se
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
o invazie a lumii fizice. E adevărat că libertatea rămîne obsesia creatorilor de tip avangardist. O libertate care se manifestă prin apelul la asociațiile cele mai diverse, prin recursul la un limbaj insolit, răspunzînd iluziei unei asimilări a realului grație dispariției normelor ce prevedeau abordarea lui doar pe anumite secțiuni și în temeiul unui discurs canonic, ceea ce duce la conștiința tot mai accentuată a depoetizării, recte a îndepărtării de o tradiție anchilozantă. E o libertate meditată, elaborată. O libertate ce constă
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
al unor asemenea întîmplări este suficient să aruncăm o privire ceva mai zglobie în jurul nostru. Cum cineva a îndrăznit să tulbure tihna somnolentă a unui anumit loc, așa cum s-a întîmplat cu regretatul Ștefan Drăghici la Călărași, de a cărui dispariție PDSR-ul este responsabil moral din pricina panicii pe care a creat-o în rîndul celor din afara cercului clientelar, sau cu Gavrilă Țărmure din Bistrița, cum apologeții Cîntării României și-au mijit privirea și au început să-și ascută dinții pentru că
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]