2,868 matches
-
de sodiu), rășini schimbătoare de ioni (sulfonat polistiren de sodiu). 52.4.2. Restricția aportului de lichide Retenția lichidiană se traduce clinic prin: edeme, creștere ponderală, distensie abdominală, grețuri, sațietate precoce, tuse, dispnee de efort sau de repaus, ortopnee, uneori dispnee paroxistică nocturnă. De multe ori, vârstnicii cu IC prezintă un exces lichidian de peste 5 kg. Aportul crescut de lichide ar putea fi o cauză a „rezistenței” la tratamentul diuretic (pe lângă consumul în exces al sodiului) și a diselectrolitemiilor. Recomandarea standard
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
element de debut în demențele vasculare sau Alzheimer);simptomele bolilor pot diferi față de cele descrise de pacienții mai tineri (de exemplu, durerile anginoase sunt mult mai rare ca urmare a reducerii efortului fizic și pot fi înlocuite de „echivalențe anginoase”: dispnee, tahicardie etc.);anamneza se va face discutând numai cu pacientul, care poate relata evenimente de care se jenează; prezența familiei este necesară numai dacă vârstnicul prezintă tulburări cognitive care fac dificil istoricul bolii. Istoricul bolii:- în cazul unui vârstnic cooperant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
afecțiunilor cardiace la pacienții renali Pacientul hemodializat, în special după un interval interdialitic mare, poate prezenta semne și simptome înșelătoare, care pot masca o veritabilă dramă cardiovasculară. Astfel, un pacient care, după un sfârșit de săptămână lung, se prezintă cu dispnee pe fondul unui spor interdialitic mare în greutate, va fi catalogat cu mare probabilitate drept nedisciplinat în ceea ce privește restricția hidrosalină. Ca urmare, va fi supus unui tratament hemodialitic cu ultrafiltrare intensivă. Pe altă parte, la un asemenea pacient, dispneea poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
prezintă cu dispnee pe fondul unui spor interdialitic mare în greutate, va fi catalogat cu mare probabilitate drept nedisciplinat în ceea ce privește restricția hidrosalină. Ca urmare, va fi supus unui tratament hemodialitic cu ultrafiltrare intensivă. Pe altă parte, la un asemenea pacient, dispneea poate fi un simptom cardinal, de altfel unicul (în contextul neuropatiei uremice, eventual diabetice) a infarctului miocardic acut (IMA), caz în care ședința intempestivă de hemodializă poate avea consecințe fatale, prin instabilitatea hemodinamică și cea electrolitică implicite. Practica medicală curentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
respiratorii frecvente, toleranță redusă la efort, chiar la efortul de alimentație, treptat putându-se instala fenomene de insuficiență cardiacă congestivă. DSV largi, nerestrictive pot să determine simptome de la naștere sau în primele 4-6 săptămâni, cu apariția semnelor de ICC: tahipnee, dispnee, oboseală la alimentație, retard ponderal, transpirații profuze, tahicardie, hepatomegalie, infecții respiratorii frecvente [7]. Examenul clinic - în cazul defectelor mici, este prezent un suflu holosistolic grad II-III/6 parasternal stâng inferior. În primele zile după naștere chiar dacă defectul este larg, datorită
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
venoase pulmonare în AS, creșterea presarcinii VS și implicit semne de insuficiență ventriculară stângă, chiar edem pulmonar acut. MANIFESTĂRI CLINICE Copiii sunt asimptomatici în cazul CAP mic. În cazul CAP mari, semnele sunt de insuficiență ventriculară stângă, pacienții prezentând tahipnee, dispnee, oboseală la alimentație, retard ponderal, transpirații profuze, tahicardie, infecții respiratorii frecvente, mai accentuate când există leziuni asociate cu „shunt” stânga dreapta cum sunt DSV sau DSA [6]. Există situații particulare in perioada neonatală, când manifestările clinice sunt atipice, cum este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
rezistențele pulmonare sunt relativ ridicate, chiar și formele clinice cu DSV mare pot să fie asimptomatice sau discret simptomatice. Imediat după scăderea rezistențelor pulmonare după naștere apar semne de ICC, retard în creșterea ponderală, infecții respiratorii frecvente, sindrom funcțional respirator (dispnee, tahipnee), oboseală la alimentație. În prezența insuficienței mitrale semnificative, simptomatologia este mai accentuată, mai rapid instalată și rezistentă la tratamentul medicamentos. Agravarea semnelor clinice este determinată și de prezența stenozei subvalvulare aortice. Regiunea precordială este hiperactivă, zg. II accentuat la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
dar odată cu închiderea CAP se instalează hipoxia tisulară, insuficiența renală, acidoza și decesul. MANIFESTĂRI CLINICE Există un spectru larg de manifestări clinice în funcție de vârsta la momentul prezentării [4]. Examenul fizic decelează la nou-născut (NN) cu CoAo severă semne de IC: dispnee, tahipnee, tahicardie, paloare, hepatomegalie, transpirații, tulburări de alimentație care netratată imediat conduce la șoc, acidoză și deces. Clinic se constată diminuarea pulsului și TA la membrele inferioare comparativ cu cele superioare. Măsurarea TA la ambele membre superioare evidențiază scăderea TA
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
insuficiență cardiacă congestivă si retard staturo-ponderal accentuat [8]. Totuși, la această vârstă, prognosticul este mai bun, în special dupa vârsta de 6 luni. Forma moderată de Ebstein se manifestă de obicei în perioada de copil și adolescent, cu fenomene de dispnee de efort și/sau palpitații. La această vârstă, prognosticul este favorabil, Watson și colab. afirmând într-un studiu că în timp ce 72% din copiii cu vârsta sub 1 an s-au prezentat cu fenomene de insuficiență cardiacă, 71% din copiii peste
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
convulsii, accident vascular cerebral, simptome vertebro-bazilare, durere toracică atipică nonischemică, dureri lombare, semne de afectare a arcului aortic cu anizosfigmie brahiobrahială, semne de compresie mediastinală cu disfagie, paralizie recurentială stângă cu disfonie, tracțiune pulsatilă pe „mărul lui Adam” (semnul Cardarelli), dispnee, hemoptizii. Se pot ausculta sufluri sistolice cu caracter de organicitate la baza cordului, de asemeni suflu diastolic de insuficiență aortică prin dilatația rădăcinii aortice. Pot apare semne de ischemie miocardică sau chiar infarct miocardic prin compresia coronarelor de un anevrism
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
are o importantă valoare predictivă asupra viitoarelor complicații postoperatorii [65]. Orice examen paraclinic trebuie recomandat abia după un minuțios examen clinic. Istoricul bolii respiratorii, numărul de pachete/an fumate, expunerea la noxe, cantitatea și caracteristicile sputei, tipul și gradul de dispnee, durerile toracice, cianoza, degetele hipocratice sau colorate de nicotină, wheezing-ul etc. sunt doar câteva dintre cele mai importante simptome cu care se poate prezenta un pacient cu o afecțiune respiratorie. Examenul fizic general este o altă etapă în care auscultația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cazuri, majoritatea fiind stenoze laringo-traheo-bronșice de diferite etiologii, investigațiile sunt complexe și oarecum specifice (tabelul 2.25). Istoricul afecțiunii și examenul fizic poate releva caracterul benign sau malign al afecțiunii, dar și gradul de obstrucție sau stenoză. Insuficiența respiratorie cu dispnee stridor sau wheezing apare atunci când lumenul traheei este îngustat la un diametru sub 5-8 mm. Date suplimentare asupra dificultății intubației se pot obține din dosarul medical al pacienților care au suferit intubații prelungite sau intervenții bronhoscopice sau chirurgicale anterioare (dilatații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv la sediul de iradiere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nu au efectul scontat; 7. nu este declanșată de factori evidenți și constanți, fiind totuși asociată cu efortul fizic deosebit, stres psihic sau intervenții chirurgicale. Durerea se asociază cu: anxietate constantă (uneori extremă), paliditate, transpirații profuze, hipotensiune, greață, vărsături, diaree, dispnee sau palpitații; uneori, o embolie cerebrală sau o altă embolie sistemică sunt primele semne ale IMA cu supradenivelare de segment ST. Simptomele menționate anterior pot să nu fie însoțite de durere (Atenție la diagnosticul diferențial al IMA!). Frecvent, în IMA
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
antecedente. Fenomenele digestive întâlnite în IMA sunt: greață, vărsături (produse de reflexe vagale, întâlnite în IM inferior), diaree sau sughiț persistent (IM inferior cu afectare frenică prin edem perilezional). Alte simptome întâlnite în IMA cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unui IMA. Condițiile de apariție ale durerii anginoase sunt reprezentate de efortul fizic, frigul, stresul psihic, deci condiții care cresc consumul miocardic de oxigen. Frecvența episoadelor anginoase ține de prezența condițiilor care declanșează durerea. Simptomele asociate durerii sunt reprezentate de: dispnee, transpirații, sincopă, oboseală fizică, grețuri. Încetarea crizei anginoase survine spontan la încetarea efortului fizic sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină. Diagnosticul diferențial al durerii anginoase se face cu alte sindroame algice toracice. Pacienții cu angină pectorală stabilă pot prezenta episoade
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la încetarea efortului fizic sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină. Diagnosticul diferențial al durerii anginoase se face cu alte sindroame algice toracice. Pacienții cu angină pectorală stabilă pot prezenta episoade de ischemie silențioasă (obiectivizate Holter) sau de insuficiență ventriculară stângă (dispnee de efort, fatigabilitate în efort sau după încetarea acestuia) [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Examinarea fizică a pacientului cu angină pectorală poate fi normală sau poate furniza informații despre prezența unor semne obiective pentru ateroscleroză: xantelasme, inel cornean Keyser, claudicație intermitentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee și dispnee paroxistică nocturnă cu debut brusc
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee și dispnee paroxistică nocturnă cu debut brusc; - tuse cu expectorație ușor spumoasă cu striuri sanguinolente, edem pulmonar acut; - polipnee; - poziție șezândă cu anxietate; - obiectiv: frecvență cardiacă crescută, TA scăzută, jugulare turgescente, raluri la bazele pulmonare. EXAMEN OBIECTIV
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee și dispnee paroxistică nocturnă cu debut brusc; - tuse cu expectorație ușor spumoasă cu striuri sanguinolente, edem pulmonar acut; - polipnee; - poziție șezândă cu anxietate; - obiectiv: frecvență cardiacă crescută, TA scăzută, jugulare turgescente, raluri la bazele pulmonare. EXAMEN OBIECTIV [10] 1. Inspecția - nu este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne și simptome: - palpitații; - oboseală, astenie; - hipotensiune arterială, amețeli; - anxietate; - precordialgii; - dispnee secundar insuficienței mitrale; - sincope prin tulburări de ritm ventriculare; - spasmofilie. Examenul obiectiv: - poate evidenția un aspect normal sau uneori modificări ale toracelui, care nu sunt specifice prolapsului de valvă mitrală. - auscultație: clic mezosistolic urmat de suflu telesistolic (Galavardin) apical, care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Afectarea valvelor aortice poate fi acută sau cronică [10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]