2,494 matches
-
au rămas În preajma PDS și s-au angajat (din nou) din punct de vedere politic. Dimpotrivă, cei care erau la Parteihochschule, cărora nu le cunoaștea nici macar numele, nu erau cunoscuți nici pe vremea RDG. Spuseseră Întotdeauna «da» și apoi se distanțaseră imediat de PDS, dar mulți dintre ei reveniseră Între timp. Pe scurt, «dacă nivelul de emancipare nu era nicăieri dezvoltat În RDG, era totuși puțin mai ridicat la fosta academie». (interviu cu André Brie) Totuși, unii sunt În direcțiile regionale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
religiei semnate de Lucian Grozea și Vasile Avram, precum și o pledoarie a lui Eugène van Itterbeek privind transgresarea frontierelor culturale. După cum arată editorialele revistei (scrise de Ion Dur), S. a urmărit să se impună ca o publicație de ținută academică, distanțându-se în egală măsură de cultura „de mase”, de vulgaritatea gazetărească și de exaltările provinciale. M.Ș.
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
niște barbari”, spuneau ei, „mănâncă cu săbiile lor”15. Furculița a fost introdusă În Evul Mediu târziu, Întâi În Veneția, iar apoi În Germania, Anglia și În alte părți 16. Furculița le permitea oamenilor, Într-un mod subtil, să se distanțeze de o asociere prea strânsă cu animalele pe care le consumau. De asemenea, o schimbare radicălă a avut loc În felul În care oamenii consumau mâncarea. În epoca medievală, oamenii sorbeau din castronul comun, adeseori scuipând Înapoi În el bucăți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
biosfera”, pe care a definit-o drept „porțiunea din crusta planetei ocupată de transformatorii care convertesc radiația cosmică În energie terestră propriu-zisă - electrică, chimică, mecanică, termică etc.”39. Într-o carte ulterioară, publicată În 1926, intitulată Biospheria, Vernadsky s-a distanțat de normele științifice ale vremii, argumentând că procesele geochimice și biologice pe Terra au evoluat Împreună, fiecare ajutandu-l pe celălalt. Ideea sa radicălă era În contradicție cu teoria darwiniană, care presupunea că procesele geochimice au evoluat separat, creînd atmosfera
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu un fenomen planetar: cu cât persoanele care locuiesc într-o comunitate sunt mai numeroase, cu atât se ajută mai puțin între ele. Respectiva legitate suferă însă, în funcție de condițiile locale, serioase amendamente. Alți factori sunt foarte importanți, cum ar fi distanța dintre gospodării, structura demografică a populației, cultura de orientare colectivistă sau individualistă. Dacă individul pus în situația de a ajuta este sau nu sub presiunea timpului are o mare semnificație în decizia de a acționa prosocial. Factorul de timp este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ioan 1, 1 îi oferă ocazia de a face lungi digresiuni pentru a demonstra că Tatăl și Fiul au fiecare în sine o existență personală proprie și că Fiul este Dumnezeu cu aceeași îndreptățire ca și Tatăl. Deși Chiril se distanțează în mod clar de cristologia antiohiană, nu apar aici nici numele lui Nestorie, nici terminologia referitoare la unirea dintre divin și uman în Cristos, teză pe care Chiril o adoptă în timpul controversei; considerăm deci că opera a fost compusă înainte de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și s-a răspîndit apoi în rîndul claselor cultivate, deși era combătură de învățămîntul tradițional. Acest învățămînt, fiind bazat și pe poezia clasică, trebuia în mod obligatoriu să se raporteze la un sistem lingvistic vechi, de care vorbirea cotidiană se distanțase. însă liturghia, ale cărei origini trebuie căutate, așa cum am spus deja în primul volum, chiar în epoca nașterii noii religii, avea nevoie de o poezie nouă. Firește, prin „poezie” înțelegem aici „conținutul” acelor „cîntări de laudă și duhovnicești” pe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care a fost implicat Arie, deoarece opera sa, fiindu-i dedicată lui Constantin, era în esență o scriere encomiastică și autorul era prea puțin preocupat de prezentarea exactă a faptelor. E limpede că, prezentîndu-și concepția teoretică, istoricul încearcă să se distanțeze de predecesorul său și să-și declare propria independență. Iar întrucît - caz unic, poate, în istoria literaturii - Socrate scrie în bună măsură despre aceleași lucruri ca și contemporanul său Sozomen, care aproape întotdeauna este analizat împreună cu Socrate și de care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
am sunat-o pe mama, m-am bucurat să-mi văd prietenii pe Facebook îmbrăcați în straie populare, urandu-si “La mulți ani” și m-am gândit ce bine-i să fii român! Poate pare ciudat dar cu cât te distanțezi de un loc, lucru, om, perspectiva se schimbă! Când eram acasă nu prea ascultăm muzică populară, acum în schimb, mă încântă cântecele și jocurile populare. Ia noastră românească, în schimb, mi-a fost întotdeauna dragă, doar cu ea se îmbracă
LA MULTI ANI, ROMANIA! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381296_a_382625]
-
cu un punct. Jocul se reia în sens opus și continuă în același fel. Câștigă elevii care au cele mai puține puncte de penalizare după un timp dinainte stabilit. Indicații metodice: Se mărește numărul de elevi și astfel se micșorează distanța dintre ei, în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 4. La mijloc Vârsta elevilor: 7-9 ani; Obiective instructive: dezvoltarea coordonării segmentare, atenției, orientării spațiale și inițiere în lovirea mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Se formează cercuri de 6-8 elevi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu talpa (4) după care trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia traseul. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a mingii, dezvoltarea driblingului de pe loc, inițiere în driblingul din mișcare și dezvoltarea capacității de deplasare rapidă cu și fără minge. Organizarea ștafetei: Două patru echipe de câte 4-6 elevi, așezate în coloană. În fața liniei de start, la 1 metru distanță un adversar imaginar (un pion) și la patru metri de acesta un alt adversar imaginar (un pion). Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă execută un dribling
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a mingii, dezvoltarea capacității de pasare a mingii, dezvoltarea driblingului multiplu și dezvoltarea capacității de deplasare rapidă cu și fără minge. Organizarea ștafetei: Două patru echipe de câte 4 elevi, așezate în coloană. În fața liniei de start, la 1 metru distanță doi adversari semiactivi (elevi) la doi metri distanță unul față de celălalt, la 4 metri de al doilea, un alt adversar semiactiv (un elev) iar la 4 metri de acesta un alt elev. Primul elev din fiecare echipă are o minge
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
apreciere a distanței, educarea capacității de reacție rapidă, dezvoltarea coordonării segmentare și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Două echipe de câte 4 elevi. Echipele sunt așezate în coloană. Elevii din prima echipă sunt așezați la câte un pas distanță unul de celălalt în poziția stând depărtat, cu spatele la cealaltă echipă. Primul elev din echipa adversă are mingea la picior. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevul cu mingea o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima echipă (1), alergă urmărind
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
al ei. Se vor executa obligatoriu o lovitură cu piciorul stâng și o lovitură cu piciorul drept. Câștigă echipa care va lovi prima tricoul, sau care reușește să lovească cu cât mai multe mingi tricoul „țintă”. Indicații metodice: Se mărește distanța față de „țintă” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 4. Pasează după ocolire Vârsta elevilor: 9-11 ani; Obiective instructive: dezvoltarea orientării spațiale, dezvoltarea forței de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea vitezei de execuție și de deplasare, dezvoltarea preluării
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a mingii cu piciorul, dezvoltarea vitezei de execuție și de deplasare, dezvoltarea preluării. Organizarea jocului: Câte 6 elevi formează o grupă. Fiecare grupă are trei perechi. Două perechi (4 elevi) stau așezați câte doi față în față la 1 metru distanță unul față de celălalt. Aceste două perechi de câte doi stau așezați la o distanță de 8 metri una față de cealaltă. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, perechea formată din doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o minge la picior. Alte două echipe de câte 3 elevi așezați pe traseu, având rol de adversari pasivi. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul față de celălalt (1), până la un pion aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul îl ocolește cu mingea la picior (2), se întoarce cu mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei adversari semiactivi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și alta a traseului, având rol de pasatori. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă execută conducerea mingii cu piciorul printre trei jaloane așezate la un metru distanță unul față de altul (1) apoi execută o pasă cu primul pasator (2), continuă deplasarea (3), reprimește mingea (4), pasează din alergare cu al doilea pasator (5), continuă deplasarea (6), reprimește mingea (7), pasează din alergare cu ultimul pasator (8), continuă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
așezați pe traseu, având rol de adversari pasivi. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă execută conducerea mingii cu piciorul printre trei jaloane așezate la un metru distanță unul față de altul (1) apoi, prin dribling din deplasare depășește trei adversari semiactivi (nu au dreptul să intervină la minge) (2), execută o pasă dublă la zid (3), preia mingea revenită din zid (4), se întoarce cu mingea (5) și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
un pion aflat la 5 metri de linia de start (1), elevul ocolește de două ori cu mingea la picior acest pion (2), se întoarce cu mingea, pe care o conduce cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul de altul, la linia de start (3) unde o oprește cu talpa (4) după care trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia traseul. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
el, un roman-eseu, ca și Doctor Faustus și Iosif și frații săi. Antierou prin definiție, recomandat încă din titlul romanului Omul fără însușiri, este Ulrich al lui Robert Musil: personaj „existențialist prin excelență”, el reprezintă creația unui romancier ce se distanțează de obiectul narației, ca și de sine însuși, prin stilul de o „ironie diamantină” al unui „pasionat glacial”, al unui „ironist tragic”. Eseista consideră că viziunile lui Musil anticipează fenomene psihice care își vor găsi expresia romanescă în scrieri precum
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
acestea, există de asemenea o serie de opozanți ai curentului general, dintre care merită amintiți: W.A. Meeks, J. Ernst, A. Yarbro Collins și W.C. Weinrich. Viziunea lui Jenks ne pare puțin maniheică. Am remarcat deja că Charles însuși se distanțează categoric de teoria lui Bousset. Expresia „consensul Bousset‑Charles” indică mai mult registrul propagandistic. Fără îndoială, nu există, până la Jenks, o luare de poziție explicită și radical polemică referitoare la lucrarea cercetătorului german. Aceasta însă nu înseamnă că toate numele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
său subiect. Neliniștea metafizică este condiția eliberării Eului personal. Ea este un act interior, pe care oricine Îl poate resimți ca pe o separație, ca pe o desprindere. În acest moment gândirea clară poate contempla propria sa ființă În mod „distanțat”. Este oare aceasta o ruptură a Eului de propria sa persoană? O disociere? Nu. Persoana este una și indivizibilă, În stare de normalitate psihică. Nu trebuie să considerăm faptul că actul de autoreflectare mă desprinde, separându-mă de mine Însumi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă face să fiu, să mă simt propriul meu subiect. Dar În momentul În care Eu mă reflect și mă reprezint ca subiect pentru mine, În mod paradoxal, prin faptul că mă gândesc pe mine Însumi, eu de fapt mă distanțez de mine, devenind obiectul propriei mele reflecții. Ceea ce este În sine rămâne un dat al meu imanent. Eul care mă reflectă, distanțându-se prin aceasta de Sinele imanent, dobândește virtuți sau dimensiuni transcendente. Este de fapt o dispunere seriografică a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiect pentru mine, În mod paradoxal, prin faptul că mă gândesc pe mine Însumi, eu de fapt mă distanțez de mine, devenind obiectul propriei mele reflecții. Ceea ce este În sine rămâne un dat al meu imanent. Eul care mă reflectă, distanțându-se prin aceasta de Sinele imanent, dobândește virtuți sau dimensiuni transcendente. Este de fapt o dispunere seriografică a planurilor conștiinței autoreflexive care-mi dă iluzia unei separări interioare a persoanei mele. De fapt, nu persoana mea este cea care „se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]