2,325 matches
-
aici. Dar v-am convocat astăzi pentru a vă semnala că s-au produs deja unele incidente, care se vor înmulți cu timpul. De exemplu, de șaptesprezece ori nu am putut similariza navele noastre pe baze ale căror indicative de distorsiune au fost aduse la cunoștința șefului nostru de către sistemul de spionaj cel mai perfect organizat de până acum. Este clar că guvernatorii unor planete au bănuit ceva și înspăimântați, au modificat indicativele. În cazurile despre care ni s-a raportat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
incidență. Gosseyn scrută rapid câteva fețe, dar erau toate serioase. Dacă era cineva care găsea ceva bizar în calificarea lui Enro drept campion al păcii, o ținea pentru el. Așadar, un sistem de spionaj îi dezvăluise lui Enro schemele de distorsiune a mii de baze aparținând Ligii. Gosseyn avea impresia că o fatală combinație de forțe juca acum de partea lui Enro. În câțiva ani, se ridicase de la guvernul ereditar al unui grup de planete mici, pe culmile puterii galactice. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și două femei timp de un milion de ani și mai bine. Aceste nave, minunat construite, și-au luat zborul în umbră cu o viteză de trei sferturi din cea a luminii. Fiindcă nu era vorba de transporturi rapide precum distorsiunea, nu erau matrice stabilite, nu erau zone memorizate spre care oamenii și mașinile să se lanseze iute ca gândul. Aceasta rămânea să fie elaborat puțin câte puțin. * Încă o dată, visul se schimbă. Mai destins, mai personal. Însă gândurile care apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
datorită compulsiunilor nevrotice. Ei nu percep lumea distorsionat (așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în gândirea și comportamentul lor; cei mai mulți comit infracțiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei. Comportamentul infracțional al acestor nevrotici se datorează distorsiunilor personalității sau distorsiunii asupra lumii din jur; * Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității, care au o percepție complet distorsionată a mediului social. Deși nu-și deliberează crimele, ei pot comite acte infracționale grave ca urmare a perceperii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Ei nu percep lumea distorsionat (așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în gândirea și comportamentul lor; cei mai mulți comit infracțiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei. Comportamentul infracțional al acestor nevrotici se datorează distorsiunilor personalității sau distorsiunii asupra lumii din jur; * Criminali psihotici sunt indivizi cu dezordini severe ale personalității, care au o percepție complet distorsionată a mediului social. Deși nu-și deliberează crimele, ei pot comite acte infracționale grave ca urmare a perceperii denaturate, izolării socialului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
povestit cum au vrut. După un timp, îl iau ajutor pe Petre Popovăț, cercetător la Muzeul Țăranului Român, spre a-mi scoate interviurile de pe casete. Notațiile lui sunt despre mine, cel de pe Rahova lui octombrie 2002: Casetele, răsfolosite și cu distorsiuni de sunet. Fragmente ce nu se aud, suprapuneri cu înregistrări mai vechi, baterii slabe. Un profesionist își asigură scule bune. Reporterul insistă prea mult pe un subiect delicat, tabu, cel cu evadările; nu se poate aștepta la confidențe. Uite, Babuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
despre lucrurile divine», decât ca «semn» al unei noi umanități fraterne - mântuită întru iubire și pace - ce s-ar fi cuvenit să fie. Ezitările, neînțelegerile, incertitudinile în ceea ce privește «diferența» creștină și Cuvântul întrupat și proclamat de Isus din Nazaret, dar și distorsiunile pe latura instituțională, ne-au determinat să ne amintim că ecclesia semper reformanda. În ultimii ani, această stare de lucruri i-a scandalizat pur și simplu pe credincioși și i-a dezamăgit profund pe cei ce se așteptau să primească
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
46 Standardul de viață: explozia sărăcirii pe fondul creșterii rapide a inegalităților 47 Dezagregarea socială 51 Capitolul 3 - Rezultatele tranziției: sistemul politic și instituțiile publice 52 Criza morală a sistemului politic 52 A debutat noua democrație cu stângul? 54 Opt distorsiuni ale procesului politic 59 Criza instituțiilor statului 63 Cazul justiției 65 Partea a II-a Prolegomene epistemologice ale unei teorii a tranziției Capitolul 4 - Câteva condiții epistemologice ale constituirii unei teorii științifice a societăților în tranziție 69 Sociologia tranziției: un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
perioadă scurtă de timp componentele cele mai importante ale reformei politice au fost realizate: introducerea unei democrații reprezentative, pluripartite, cu toate instituțiile sale, parlament, partide politice; schimbări în întreaga administrație publică, centrală și locală. La acestea se adaugă însă profundele distorsiuni în funcționarea normală a sistemului: disputele politice violente, ducând până la confruntări departe de spiritul democrației, presiuni de stradă pentru obținerea puterii, fenomenul mineriadelor etc.; dezvoltarea unor relații „ciudate”, în raport cu principiile democrației, între statul român, pe de o parte, și organismele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
că numărul mare de partide va fi curățat prin eșecul politic predictibil. Ceea ce nu s-a luat în considerare era, pe lângă costul economic plătit de colectivitate pentru un asemenea gest demonstrativ, costul psihologic de lehamite față de începuturile noii democrații. Opt distorsiuni ale procesului politictc "Opt distorsiuni ale procesului politic" Evenimentele politice descrise mai sus și-au pus pecetea asupra procesului politic postrevoluționar, producând numeroase deturnări structurale. Forma generală a procesului politic nu poate fi explicată însă prin aceste evenimente, ea fiind
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
va fi curățat prin eșecul politic predictibil. Ceea ce nu s-a luat în considerare era, pe lângă costul economic plătit de colectivitate pentru un asemenea gest demonstrativ, costul psihologic de lehamite față de începuturile noii democrații. Opt distorsiuni ale procesului politictc "Opt distorsiuni ale procesului politic" Evenimentele politice descrise mai sus și-au pus pecetea asupra procesului politic postrevoluționar, producând numeroase deturnări structurale. Forma generală a procesului politic nu poate fi explicată însă prin aceste evenimente, ea fiind generată de însăși strategia tranziției
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu eticheta de „antireformă”. Acest joc al inovațiilor frenetice pare a se fi fundat pe următoarea rațiune: nu e foarte importantă calitatea reformei; orice schimbare este pozitivă, reprezentând o depărtare de pericolul rămânerii în structurile comuniste. Ca rezultat al multiplelor distorsiuni în relațiile politice, mediul comunicării politice, suprasaturat de conflicte și acuzații partizane, cu o uimitoare inapetență pentru discuția direcțiilor și strategiilor de schimbare, a dat comunității impresia de înlocuire a „minciunii comuniste” cu un fel de „minciună anticomunistă”. 6. Solicitarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
față de societățile occidentale prin mecanismele lor de schimbare/funcționare, analiza acestora presupunând în consecință dispozitive teoretice și metodologice distincte. Din acest motiv, ne putem aștepta ca analiza unor astfel de societăți pe baza paradigmei sociologiei occidentale să prezinte riscul unor distorsiuni importante. Diferențele de problematică socială, generatoare de tematici sociologice distincte, se plasează, în principal, pe trei dimensiuni: realitatea cercetată, atitudinea comunității față de realitatea socială și direcțiile și mecanismele de schimbare a realității, pe care comunitatea le explorează. Sociologia în societățile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
exclus dezvoltarea unei sociologii loiale proiectului comunist. Ea a mai subzistat o perioadă în iluziile unui grup redus de susținători sinceri ai programului comunist. Pentru sociologia reformistă, programul comunist de construcție impusese o structurare a realității sociale cu foarte importante distorsiuni și stări negative. Această realitate urma să fie schimbată, din aproape în aproape, într-o direcție puțin specificată structural, dar caracterizată prin modernizare, infuzie de raționalitate și știință, asimilare a tehnologiei moderne și a inovațiilor sociale ale Occidentului, democratizare și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sociale suplimentare în societatea românească greu încercată de dificultățile tranziției. O asemenea orientare ideologică și politică a încurajat comportamente extremiste din partea unor grupuri etnice, complementar cu tendințele de autodenigrare a etniei române majoritare, fapt care a generat puternice dezechilibre și distorsiuni în relațiile sociale. k) Complementar cu reforma sistemului politic, au fost stabilite ca priorități reforme în toate sectoarele politicii, în vederea schimbării concepției de organizare comunistă cu una occidentală. Și aici, încă de la început, metoda de abordare a fost cea a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
față de actele de corupție. Se poate estima că cea mai eficace monitorizare a actului guvernării a fost realizată de mass-media. Pe de altă parte nu putem să ignorăm faptul că mass-media reprezintă o parte a societății în tranziție, suferind de distorsiunile globale ale acesteia, împărtășind iluziile ei și, la rândul lor, inducând distorsiuni în celelalte componente ale societății. Imaginea publică a mass-media este predominant pozitivă, dar există totodată și rezerve din partea unui segment important al populației. În 2003, 55% din populație
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a actului guvernării a fost realizată de mass-media. Pe de altă parte nu putem să ignorăm faptul că mass-media reprezintă o parte a societății în tranziție, suferind de distorsiunile globale ale acesteia, împărtășind iluziile ei și, la rândul lor, inducând distorsiuni în celelalte componente ale societății. Imaginea publică a mass-media este predominant pozitivă, dar există totodată și rezerve din partea unui segment important al populației. În 2003, 55% din populație avea încredere mare/destul de mare în mass-media, în scădere față de 2000, când
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu putea intra pe o cale de dezvoltare eficientă și durabilă. Dacă vrem să explicăm societatea românească în tranziție, este deci necesar să considerăm ambele tendințe structurante, una care să asigure o creștere durabilă pe termen lung, cealaltă, caracterizată de distorsiuni și crize puternice, care a explodat în această cută a istoriei și care, probabil, se va diminua în timp prin avansul mecanismelor sănătoase ale economiei de piață și prin creșterea capacității reglementative a statului. Paradigma dublei tendințe structurale deschide perspective
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Privind lucid și necrutățor cele ce se întîmplau pe scena vremii lui, pe care evoluau atîția șefi de națiuni și atîtea mulțimi, el percepe în același timp și agitația, dar și fragilitatea lor. Ajungînd la rădăcinile psihologiei lor și a distorsiunilor acesteia în realitatea istorică, Freud face să apară, în toată strălucirea ei, figura ideală în fața căreia contemporanii lui erau doar niște ratați și niște falși profeți. Și le-o propune ca pildă. El nu adoptă deloc poziția profesorului de morală
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
medii ale celor doi indicatori se situează în jurul valorii de 0,5. Acest rezultat esențial ne-a permis să elaborăm sistemul de evaluare a gradului de distorsionare a concurenței prin construirea unei matrici cu zone care identifică cinci niveluri de distorsiune a concurenței: foarte redus; redus; moderat; mare; foarte mare. A doua fază a cercetării a permis generalizarea conceptului de „companienod” de la piețe cu N≥100 la piețe cu N≥30, permițând astfel încadrarea riguroasă a rezultatelor în ceea ce statistica înțelege
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
5d are coeficientul M cu valori reduse și foarte reduse și coeficientul Gdl cu valori medii. Din punct de vedere strategic, semnificația zonelor matricei este următoarea: zona 1 corespunde competiției cvasiperfecte, neimpunând clauze speciale de supraveghere; zona 3 corespunde unor distorsiuni grave ale competiției, impunându-se o supraveghere continuă; zonele 2 și 4 prezintă discrepanțe majore între valorile coeficienților M și Gdl, fiind necesară analiza cauzelor generării acestor situații; zona 5 este cea a valorilor medii, care trebuie ținută în atenție
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
pe toate tipurile de piețe clasificate ale coeficienților M și Gdl sunt aproape de valoarea 0,5, ceea ce permite alegerea a două scale simetrice de concentrare între 0 și 1. Această proprietate a celor doi coeficienți a permis elaborarea claselor de distorsiune a concurenței printr-o reprezentare matricială universală. c. Dependența valorilor indicilor Herfindahl de cele ale cotei liderului și de numărul de companii cu o determinație de 97% este de o importanță capitală pentru că presupune o regularitate statistică intrinsecă a repar
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
competitivității. Astfel, competitivitatea poate fi privită drept rezultatul interacțiunii mai multor factori de influență, care pot fi grupați în:<footnote D. Voiculescu, Competitivitatea - note de curs, Editura Economică, București, 2000, p. 45. footnote> factori ascunși: - de preț (facilități de plată, distorsiuni la conversia valutei); - de calitate (accesibilitatea produsului, calitatea livrării, a serviciilor postvânzare, specificitatea produsului); - de imagine (publicitatea, prestigiul, țara de origine, ambalajul, elemente de finisare); - de relație (lobby); factori vizibili: - productivitatea; - informația cu privire la mediul competitiv (consumatori, competitori, produs, piață) și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
op. cit., p. 505. footnote> unitățile de observare trebuie să fie clar definite, distincte, dar similare în privința caracteristicilor și prezente o singură dată în structura eșantionului; unitățile de observare trebuie să fie selectate obiectiv și sistematic, evitând-se erorile, influențele sau distorsiunile. Există două mari categorii de metode de eșantionare: a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]