818 matches
-
fost mulți anormali, erau condamnați la moarte: "Bărbatul ce se va împreuna cu dobitoc parte femeiască, sau mierea ce se va împreuna cu parte bărbătească (dobitoc) întâi li se taie capetele și dup'aceia se ard în foc cu acel dobitoc împreună, cu carele să va fi împreunat". Este, în această prevedere, un ecou străin amintind de procedee medievale occidentale. De altfel, nu am putut găsi vreo relatare concretă a aplicării acestei prevederi, cu excepția aceleia amintite mai sus, a execuției înaltului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alienat era socotit iresponsabil sau parțial responsabil. Femeia sau bărbatul care și omora copilul nou-născut monstru nu era pedepsit: Oricine își va ucide feciorul carele va fi născut cu niscare semne. groaznice ca acealie, cum ar fi capul ca de dobitoc sau cu tot trupul, sau de tot cu totul să fie lucru ca acela, nici de o treabă și cumu'i mai grozav, și cum să nu să poată socoti să fie om, ce'l va ucide să nu aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
băiat (3); corn (3); forță (3); iarbă (3); oaie (3); pajiște (3); prostie (3); puternic (3); roșu (3); urît (3); vaca (3); adjectiv (2); animale (2); bătrîn (2); bivol (2); căscat (2); cireadă (2); cîmp (2); cornorat (2); cornut (2); dobitoc (2); ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bufon; calitate; cu capul; la cap; caracteristică; carte; casă de nebuni; cască; cauză; cărți; căscat; certificat; după cineva; codru; coleg; colegul; complet; comportament; copil; Costești; Cotiujeni; cretin; criminal; criză; cumplit; cumsecade; cunoscut; curajos; dependent; dereglări; dezechilibru; dezinvolt; deliu; distractiv; distrat; dobitoc; domn; Dostoievski; de dragoste; Dragoș; după; dus cu capul; dușman; enervant; nu este în toate mințile; nu este cuminte; euforic; evita; evitare; excentric; fain; fals; fantezie; Fefe; Florescu; foarte; de forță; de frică; frumos; frumusețe; fură; gesturi; gînd; gîndire diferită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); actual; afacere; America; amoral; asociație; ban; bărbat; bătrîn; boier; boss; candidat; capul țării; carieră; carismă; căpetenie; chel; cine; cineva; cîrmuitor; cîrnaț; cocălar; comisie; conducător, coroană; consilier; de Constanța; constituție; corporație; corupere; cravată; criză; curaj; debil; democrație; deputat; devotament; diplomat; dobitoc; dușman; el; Elena Udrea; eu, într-o zi; falsitate; fecior; frăție; fundație; grație; hotărît; idiot; ieftin; iepure; Iliescu; imagine; impunător; incapabil; indiferent; influența; insignă; interese; ipocrizie; iscusit; iubit; încredere; îndrumător; înlocuit; înțelepciune; lege; mafie; manipulare; marinar; ministru; mită; mîna țării
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără minte (15); rău (14); tîmpit (14); incapabil (13); fudul (12); nebun (11); băiat (9); naiv (9); stupid (9); crescut (8); gust (8); bărbat (7); urît (7); debil (6); tare (6); bou (5); dobitoc (5); enervant (5); fraier (5); hîtru (5); nătîng (5); nepregătit (5); nimic (5); prost (5); slab (5); analfabet (4); copil (4); imbecil (4); inapt (4); incompetent (4); leneș (4); necunoscător (4); neghiob (4); neînvățat (4); netot (4); sărac(4); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bun; nu-i bun; bunătate; bune; caracter; cățel; ceartă; cerință; cînos; claustrofobie; climă; coarne; comportament; confruntare; consecință; contrar; fără credință; crimă; crocodil; crud; curat; a curge; cusur; dacă e necesar, e bine; de ce?; dement; devastator; dezamăgire; dezastru; diavolul; dispreț; divin; dobitoc; domol; Dosman; dracu; al dracului; droguri; duh; Dumnezeu; duri; duritate; dus; dușmănie; ei; elev; energie; enervant; ești; eu; eveniment; face; fain; faptă; febră; fire; foame; foc; frate; frică; frustrare; fumat; furculiță; gînd; gri; grosolan; hoț; iarbă; imprevizibil; inamic; indiferență; influențat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moment dat de urarea „De s-ar putea suporta”, care-i reactivează fascinația în fața limbii române. Așa încât precizează: „Cu cât ești mai primitiv, cu atât ești mai aproape de înțelepciunea originară, pe care civilizațiile au pierdut-o. Burghezul occidental e un dobitoc care nu se gândește decât la bani. Oricare cioban de la noi e mai filozof decât oricare intelectual de pe-aici” (6 aprilie 1972 Ă 181). În fine, să revenim la Dieppe și la avantajele muncii fizice. Tot lui Aurel Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu scopul găsirii unei persoane potrivite să se ocupe de aceste cărți. Un deținut, fost profesor, a spus că a absolvit Academia Comercială la Viena. Cum supraveghetorul nu știa ce este cu academia, i-a răspuns: Nu te-am întrebat dobitocule cu ce te ocupi ci câte clase ai!”. Profesorul a înțeles atunci și i-a spus că are 4 clase de gimnaziu. Plutonierul a fost mulțumit și a comentat totuși că profesorul se mai credea și “intelect”. Despre gradul de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vorbind ca surzii printre înțelepții filosofi ai zilei... Ce?! Ce ți-am spus! Ce mi-ai spus? Că e bou! Cine? Idiotul? Orbul! A, vorbești despre ce ți-am spus eu?! Ce mi-ai spus? Că e un bou! Cine... Dobitocul! Primul-secretar, Duca, care-i iubea pe surzi și mereu, în diverse ocazii, voia să vadă și el cu precizie ce năzuia să pună în scenă Alexa Visarion Fața nevăzută a lunii! a încheiat discuția, dând dreptate surzilor, păsării dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se calicească*, au să moară, au să-i ia graiul, fiindcă cel ce strigă este Necuratul; dacă însă strigă afară de trei ori, apoi se poate răspunde ori ieși afară, fiind el curat. Dracul se poate preface în orice fiară sau dobitoc, numai în oaie și-n albină ba. Necuratul nu se poate preface în oaie, pentru că oaia e blagoslovită, și cînd se culcă își face cruce cu piciorul. Cînd auzi în miezul nopții scîrțîind cumpăna de la fîntînă, să știi că dracul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu muncești duminecă, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-l duce la cea a doua. Cînd îți vin paseri sau vite străine în bătătură, ai semne de noroc. Se crede că dacă îi ies cuiva bine puii și-i cresc, acela nu va avea noroc. Cînd pleci cu dobitocul la tîrg, să iei din părul lui și să zici: „Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ai semne de noroc. Se crede că dacă îi ies cuiva bine puii și-i cresc, acela nu va avea noroc. Cînd pleci cu dobitocul la tîrg, să iei din părul lui și să zici: „Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc. întîiul gologan pe care un cerșitor îl capătă dimineața îl scuipă de trei ori, apoi îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă lapte ca din izvor. Nu trebuie să se dea la cîni, că se usucă vaca. Să legi cordeluță roșie la coada vacii sau a calului, sau a oricărui dobitoc frumos, dacă vrei să nu se deoache. Se zice că acea vacă care, afară de cele patru țîțe, mai are încă alte mici, aceea e bună de lapte. Cel care fierbe la foc o oală cu lapte dulce să nu lingă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e neînsurat și e sfînt. (Gh.F.C.) Vînzare Să nu cumperi nimic cînd cei care-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori moartea (odată în timpul Revoluției când am avut opt arme automate îndreptate spre pieptul meu, pe 21 decembrie 1989, orele 12:35), am ratat o carieră politică (ajunsesesem leader municipal la Cluj-Napoca, la P.D., și am fost distrus de un dobitoc care acum este, evident, în Senat), iar de altele nu-mi mai aduc aminte (ceva averi, femei și altele). Nu m-a cuprins niciodată disperarea, pentru că toate aceste căderi nu au fost din vina mea, așa că, mai degrabă, am fost
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
său genitor, "băiatul era voluntar ca și Ioanide, în forma inferioară a obstinației (credea arhitectul)..." Tocmai de aceea, succesul persuasiunii devine improbabil: "chestiunea depășea cu mult limitele pedagogiei paterne." "Junele", cum îl ghilimetează naratorul, urmînd indirect vorbirea interioară a tatălui ("dobitocul", mai simplu raportat la categoriile lui Ioanide) "făcea altă politică." Degradarea naturii idealității, cum și împrejurarea inacceptabilă că o a doua sacrificată este Pica, subjugată erotic de un "Mirabeau de Dunăre", verifică ereditatea eșuată, acoperită de ironie. Apărînd subit tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
l înapoia lui Alin care, prins în vijelia trecerii, l-a împins pe Cornel și i-a luat cuțitul, fără nici măcar să-i mulțumească sau să-i arunce o privire. Radu s-a răstit la Cornel: Uite ce-ai făcut, dobitocule! De ce trebuia să-i dai înapoi cuțitul? Ne-ai stricat jocul, pămpălăule! Considerînd că nu erau de ajuns cuvintele, a luat un papuc de la intrare, și l-a aruncat cu toată puterea furiei spre Cornel, dar papucul nu l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Însă bătrînul i-a văzut gestul, cînd felia mușcată de pîine tocmai se pierdea în întunericul sacului de bucătărie. Naiba știe cum de s-a întors așa rapid, cînd era beat și preocupat de vama aia. Idiotule, a răcnit el. Dobitocule. Prostăvanule. Așa te porți cu taică-tu? Arunci mîncarea de parcă s-ar găsi pe toate drumurile. Nu știi că-i scumpă și obținută cu trudă?, După ce m-am chinuit să le pregătesc... Tîmpitule. Și, cum a rămas fără vorbe, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de frizer". Pentru Fred Vasilescu: "un om atât de serios, un profesor ca înfățișare". În viziunea Emiliei Răchitaru era "puțin cam haloimăs, dar era simpatic". Cibănoiu îl consideră un om de o rară inteligență, pe când Penciulescu și-l imaginează un dobitoc; procurorul îl apreciază drept unul "din cei mai de seamă poeți ai noștri". Ladima este intelectualul de rasă, obligat de împrejurări să trăiască într-o lume insalubră. În plan social nu se poate realiza, iar gazetăria lui onestă deranjează. Între
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu datele paremiologiei de oriunde și nu mai puțin cu reflecția asupra trecutului. "De n-ar fi istoria, mare greșeală și întunerec tuturor oamenilor ar fi în lume și în veacul acesta și viața oamenilor puțin s-ar despărți de dobitocul cel mut", spunea N. Costin, cu gândul la Cicero, poate și la Lucian, cronicarul fiind convins, la începutul secolului XVIII, că istoria nu e doar un stimulent pentru diverse categorii socio-profesionale, ci un factor inhibant pentru "cei răi și făcători
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Noica spunea într-una din operele sale de tinerețe că trebuie să fim mulțumiți că suntem ființe mărginite în viziunea lui Kant, pentru ca, daca am înțelege totul, nu am mai avea știință, prin urmare nici metafizica. Numai că "(...) atunci cand un dobitoc de licean rămas repetent se sinucide, inimile noastre se-ntristează. Iar când un om se așează gol în fața vieții și morții, chinuindu-și sufletul cât pentru zece sinucideri, noi spunem că minte. Nu e nimic, Emil Cioran, tu minți. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Alain Leygonie Animalul este, oare, un dobitoc? ALAIN LEYGONIE, Les animaux sontils bêtes ? (c) KLINCKSIECK, PARIS, 2011 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alain Leygonie Animalul este, oare, un dobitoc? Traducere de Ioana Carmina Bostan Ediție îngrijită și Cuvânt înainte de Brîndușa Grigoriu EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2014 ANANTA. Studii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]