1,063 matches
-
bolile, s-a ales dintre ceilalți. Dumnealui o să trăiască o sută de ani, o să ne-ngroape pe toți. Nu vedeți dumneavoastră ce om e dumnealui? Uite, colo, față, ca de prunc (Stănică apucă de bărbie pe bătrânul, care se lăsă docil la demonstrație), uite, colo, fălci (Stănică arătă fălcile), uitați-vă, colea, dinți (Costache deschise gura), să spargi pietre-n ele, nu altceva (propriu-zis, bătrânul era cam știrb), ia priviți, mușchi (Stănică îl apucă de bicepșii slăbănogi), poftim, piept sănătos (îl
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
băiatul dă în brânci, progresează, și nu trudește deloc rău, din moment ce prin aceeași ușă prin care intră zilnic rupturi, documente betejite, arse, lipite sau molfăite de mucegai, ies a doua zi acte-pacienți cu înfățișări reîmprospătate, tefere și cu aerul acela docil ce le îngăduie hârtiilor să fie citite. Arestații care, în trecut, se mai dădeau de ceasul morții, distrugând, chiar în secundele în care erau ridicați de poliție, o poliță, o listă, vreun alt act compromițător, puteau de acum să nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-mă și aici... "Mi-am realizat toate profețiile politice", își făcu ea palmele pâlnie și-i răcni dureros în ureche. "Greve, sânge, nebunie. Foame. Plânsul mondial..." "Sculați, ai muncii proletari!" (Și deodată, întîiași oară în acea seară, deveni fierbinte, cuminte, docilă, prietenoasă, lipicioasă. Ca și cum i-ar fi stors Sinistratului un frunct zemos în ureche. Îi șopti.) - Haide, treci dincolo! Acuși să mi te arăți!... "Privește savant. Cu inima beată. De iubire." Și-l remorcă după ea. Dincolo însemna camera de baie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
viața sa interioară și viața exterioară. În ambele cazuri se observă o pierdere de contact cu realitatea și diminuarea încrederii în sine. În consecință, individul se grăbește să se supună autorității grupului sau conducătorului (care poate fi terapeutul) și urmează docil ordinele care-l sugestionează. Iată-l în război cu el însuși, un război în care eul lui individual se ridică împotriva eului social. Ceea ce face sub imperiul colectivității este în totală contradicție cu cea ce, o dată aflat față-n față
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiecăruia dintre noi somnolează un soi de făptură de turmă, un fel de oaie care evită suferințele și riscurile inventatorului și repetă, cu un minimum de efort, o invenție care a costat multă energie. Acum înțelegem de ce făpturi atît de docile se lasă duse de oricine pretinde că le poate conduce. Printre altele, le hipnotizează prin prestigiu. Societatea însăși constituie un mediu hipnotic, un spațiu al imaginilor și automatismelor eliberate. Ea se scaldă în atmosfera iluziilor pe care istoria le-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asupra celor citite, că înainte de toate el este cel care alege ce ziar anume să citească. În realitate, și el este supus unei excitații permanente; și pentru că ziaristul îi flatează patimile și prejudecățile, face din el un lector credul și docil, manipulîndu-l după bunul său plac. Astfel încît masa de lectori devine o masă de automate supuse, asemenea celor pe care le vedem în cabinetele hipnozatorilor, pe care le putem determina să facă și să creadă tot ce dorim. Tarde a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a fost și mai este încă trasă pornind de la premisele că: ea s-ar opune democrației și ar recomanda autoritatea unui singur om. O autoritate fără frîu pe care am văzut-o la lucru. Am văzut cum oamenii devin brute docile ucigînd la ordin, din frică, din devoțiune. În timp ce un popor întreg se scufunda în mutism, legea era pervertită și dispărea orice drept la adevăr, am văzut cum mii de nevinovați erau transformați în vinovați, oamenii liberi în prizonieri, din cauza etniei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Apoi mulțimea s-a repliat în centrul Bucureștiului, dar fără să existe lideri, iar la lăsarea întunericului a început să se tragă în protestatari, întrucât erau necesare victime. În 22 decembrie s-a înscenat sinuciderea generalului Vasile Milea: acesta ascultase docil ordinele dictatorului și acceptase ca armata să tragă în populație, așa încât Ceaușescu nu avea motiv să-l elimine; de aceea, Radu Portocală creditează ideea că generalul Milea a fost asasinat de facțiunea pucistă din Securitate, pentru a obține sprijinul armatei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Pur și simplu, ne organizam și plecam. I: și nu-ți amintești nici un fel de problemă din adolescență, probleme cu părinții? S: Nu. Chiar cred că ține de personalitatea omului. Aproape că nu aveam șconflicteț, pentru că am o natură foarte docilă. Nici nu eram genul care iese și dispare. Când mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată- când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o plimbare, fie mă duceam acasă. Aveau încredere
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mediul ei de acasă ar fi investit-o cu această putere. Încrederea pe care i-o acordau părinții și care, de altfel, a contribuit la înflorirea autonomiei Sarei este contrabalansată de comportamentul ei obedient și responsabil: „Am o natură foarte docilă. Nici nu eram genul care iese și dispare. Când mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată. Când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o plimbare, fie mă duceam acasă”. Sara s-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
aveau cu părinții în perioada adolescenței, povestea Sarei (vezi, de pildă, p. 41) pare să fie o excepție în această privință. Ea spune: Chiar cred că ține de personalitatea omului. Aproape că nu aveam șconflicteț, pentru că am o natură foarte docilă. Nici nu eram genul care iese și dispare. Când mergeam undeva cu mișcarea de tineret, aveau încredere în mine, nu exageram niciodată. Când se termina ședința, fie mai mergeam un pic într-o plimbare, fie mă duceam acasă. Aveau încredere
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
comportamente. David, de exemplu, descrie modul în care se comporta la școală: „Eram foarte ascultător, un copil bun, îmi făceam temele, dar nu depuneam prea mult efort. (...) Eram de nivel mediu”. Dacă ar fi spus doar că era un copil docil care își făcea temele fără prea mult efort, remarcile lui ar fi fost clasificate drept descrieri. Elementul evaluativ din „copil bun” și „eram de nivel mediu” este însă cel care marchează faptul că e vorba despre o evaluare. Distincțiile dintre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
principiului sinecdocii: fiecare ansamblu de detalii, al cărui mozaic reprezintă un sector sau o porțiune a „realității”, tinde a se recompune în chiar momentul când părea a se dezagrega; predomină forțele centripete; fiecare detaliu este literalmente pars pro toto, element docil față de totalitatea căreia îi aparține și de care nu se desparte niciodată. Din punct de vedere retoric, studium-ul este o sinecdocă. Dar tot din real țâșnește detaliul imprevizibil - das Ding, Lucrul - și acesta îmi zdrobește armura privirii. Confortul oferit de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
impunerii fiecăruia dintre contractele tranzacțiilor independente. În aceeași notă, H. Simon (1991) găsește avantajele relative ale organizațiilor față de piață, În ceea ce privește autoritatea: identificarea membrilor cu organizația se referă la un tip de socializare organizațională prin care membrii Învață să se comporte „docil” și devin motivați de performanța organizațională sau departamentală ca grup În plus față de motivații personale În special de ordin material. coordonarea: promulgarea și impunerea de convenții și standarde ce permit membrilor organizației să dezvolte așteptări stabile cu privire la mediu (incluzând comportamentele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
imagini de femei foarte sexy și foarte disponibile. Lupta pentru supraviețuire într-o lume în care locurile de muncă s-au prăbușit numeric îmbracă forme greu de anticipat. Multe femei migrează în diferite forme: pentru munci de menaj, în calitate de „neveste docile” pentru soți vestici 9, sătui de „femei emancipate”, sau migrează pentru pornografie și prostituțiexe "„prostituție" (voluntară sau forțată). Există însă și o ideologiexe "„ideologie" complementară și divergentă față de cea neoconservatoare, feminism născut prin influență occidentală. Este cel care a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
siluire, o luptă cu obiectele rebele, o spargere brutală a zidurilor. Elementele, chiar și cele mai fioroase, pătrund lin În poemul lui Alecsandri sub hainele unei melancolii luminoase. Fantezia străbate fără dificultate cețurile, pustiurile, natura În totalitate i se așterne, docilă, la picioare. Scrisul nu cunoaște, pe scurt, praguri, obstacole, literatura nu iese, la Alecsandri, dintr-o confruntare, ci dintr-o revărsare lentă și dulce (drăgălașă) a imaginației. O penetrație și o Întoarcere, o navetă ce se Încheie odată cu terminarea poemului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tommaso cu o violență nebănuită; închis în chilia lui, își amintise momentele de entuziasm pe care le trăise citindu-i opera, se cufundase din nou în adevărurile mărețului bătrân ce stătuse de vorba cu natura însăși. Era adevărat:natura e docilă, și dacă e împinsă să vorbească, spune de la sine, pașnic, care îi este substanța dezvăluindu-și-o prin experiență, prin simțuri. Așa e, natura trebuia citită prin ea însăși și, de altfel, primele semnale înrudite cu aceste argumente le găsim
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atrasă de un obiect inedit. De soba înaltă de teracotă era rezemat un violoncel. Ea întinse mâna în direcția lui. La ieșirea din cabinet, nu mai putu rezista ispitei și întrebă pe doctor ce este acel lucru de la sobă. Hergot, docil, îi răsuci instrumentul pe amândouă fețele, apoi, cu arcușul, făcu o probă. Fetița îl invită foarte simplu: "Cîntă!" Hergot se așeză pe unul din cele două scaune, sub globurile lămpii de gaz aerian, și făcu o gamă. Dar fetița, vrăjită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rog, reveni madam Ioanide la presupunereasa, să iei un medicament. Este minunat. Câteva picături în puțină apă zaharată. E astringent și răcoritor. Vrei? De ce nu? Ce strică? Încântată de a fi ghicit suferința lui Ioanide și de a-l găsi docil, merse la bufet și pregăti tizana. Însă gestul arhitectului însemna următoarele: "Cînd te gândești că sunt prins aici într-o rețea de nesinceritate! Zăpăcitul îmi amețește pe Pica, o dă în brațele acelui Mirabeau de Dunăre și-mi înstrăinează astfel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Suflețel juca chiar înaintea cunoscuților scena în care arhitectul ar fi cucerit violent pe Indolenta: - I-a pus mâna în păr, uite-așa ( Suflețel apuca aerul cu mâna dreaptă, crispată ca o gheară), a tras-o ca pe o victimă docilă. Faun cu ochi care fascinează! - Ha-ha-ha! râse Gaittany ascultând acest raport jucat. XI Bonifaciu Hagienuș, zis Regele Lear, era un om extraordinar de tabietliu, și denominația "epicureu" i se potrivea în sensul exact al cuvântului, fiindcă-și justifica temperamentul printr-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cădea ziua într-o apatie decentă și inexpresivă. Iui Pomponescu îi era frică de femeile petulante, de formulă instabilă și cu inițiativa brutală. Astfel, nu se adapta deplin decât femeilor care îl conduceau politicos sau celor care se lăsau conduse docil. Indolenta avea numai calmul, nu era însă nici stăpână, nici sclavă. Conflictul dintre Ioanide și ea se repeta cu Pomponescu într-o variantă surdă. Ioanide dorea să fie ocolit discret de femeie în clipele lui de abstracțiune, Pomponescu G. Călinescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu nu se mulțumi cu acest articol de sferă în-gustă, pe care-l credea apărut. Voia o campanie susținută, pornită din inițiativa altora și cu ecou în publicul mare. În felurite rânduri, făcu sugestii persoanelor pe care le socotea mai docile. Unul dintre aceștia, spre a adula, îi zise: . - Domnule ministru, biserica lui Ioanide e aproape ridicată.Cum se poate acest lucru? Nu se află un om de bine să împiedice această îndrăzneală? . - Pentru ce-mi spui mie, declară sumbru Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o matură deliberație, începu să frecventeze casele Hergot și Conțescu, renunțând la convorbiri de specialitate și întreținîndu-se mai mult cu femeile asupra vieții de familie. Văzu firește și pe nepoata în chestiune, care era un tip de învățătoare cu totul docilă direcției lui Conțescu, așteptând ordinele acestuia fără veleități de a le discuta. Lui Gonzalv nici nu-i plăcu, nici nu-i displăcu, energiile lui sufletești erau adunate în altă parte. Fapt este că Gonzalv aruncă discret sugestia că ar voi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
organizației constituie o familie, în care fiecare îl respectă, îl acceptă pe celălalt, cooperează cu și se îngrijește de ceilalți. Comportamentele încurajate și susținute sunt: autonomia, deschiderea, respectul individului. Cultura B, în schimb, se susține pe următoarele presupoziții: • indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali și conștiincioși; • adevărul aparține, prin excelență, celor mai vârstnici și celor cu vechime mai mare în organizație, având de partea lor experiența acumulată; • relațiile din organizație sunt de tip ierarhic
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
social sau avere să-i poată întări propria poziție. Nu vede niciun motiv pentru care să aibă considerație față de ceilalți" (ibidem). Fiecare să-și aibă grijă de sine. Comparând tipul iubitor, supus și cel agresiv, dur, autoarea scrie: "În timp ce tipul docil tinde la împăciuire, tipul agresiv face orice l-ar putea evidenția ca pe un bun luptător. El este ager și subtil în argumentare și nu va pregeta să facă totul de dragul de a dovedi că are dreptate" (1998, p. 54
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]