540,079 matches
-
cu Octoihul lui Bojidar Vukovici, tipărit la Veneția, în 1537. Dar, cercetând cu minuțiozitate Octoihul din 1530, scris de Nicola din Păuliș și Octoihul Mare, tipărit de Coresi în 1574 și 1575, se constată o mare asemănare între cele două documente, reieșită, în primul rând, din identitatea conținutului lor. Apoi, manuscrisul a fost corectat ulterior de un copist din redacție, iar corectura e preluată și de Coresi în tipar. Elementele de grafie, ornamentare și folosire a literelor roșii sunt la fel
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
evenimentelor și a rolului lui Antonescu, de exemplu, în al doilea război mondial. Ca să mă documentez m-am dus la Muzeul Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Holocaustului de la Washington în anul 2000 și am stat acolo un an, pentru că nu am putut obține accesul la documentele care mă interesau în România. La Muzeu există o colecție foarte bogată de microfilme făcute după originalele românești. Astfel de documente originale abia acum, deci în anul 2003-2004, încep, unele din ele, să fie accesibile cercetătorilor români, un paradox pe care l-am semnalat de mai multe ori: de fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
fapt trebuie să te duci în străinătate, în cazul acesta, în Statele Unite, ca să consulți un material care există la București, ceea ce nu este o situație normală. Vorbind despre aventurile sale în arhivele române, mai ales în încercarea de a aduna documente pentru un volum care va fi editat de Woodrow Wilson Center din Washington și Institutul de Politică și Istorie al Ministerului Apărării, Profesorul Deletant mărturisește cu umor: Întotdeauna când am fost întrebat de ce m-am ocupat de studiile românești am
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
și inconfort sufletesc» care ar provoca-o lectura dosarului și implicit... a cărții mele. Încîlciți ca șerpii într-un sac... - De ce v-ați subintitulat volumul «Eseu»? Ce îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a rememorării în cadrul cărții. - Eseu, pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
ca șerpii într-un sac... - De ce v-ați subintitulat volumul «Eseu»? Ce îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a rememorării în cadrul cărții. - Eseu, pentru că nu m-am limitat numai la analiza documentelor găsite în dosar. Am încercat să fac un studiu asupra unor teme mai complexe, cum ar fi: «Istoria Securității» (unde și cînd s-a născut acest Rău care a marcat definitiv Secolul XX), sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
sistemul polițienesc instaurat timp de 50 de ani, unitățile militare și mijloacele tehnice, lista ofițerilor de securitate, activitatea Uniunii Scriitorilor, Cinematografiei, Editurile, Cenzura... răspunsurile la criticile aduse de Petre Roman, Pavel Câmpeanu și William Totok etc. M-am oprit la documentele din dosar (800 de pagini) pentru a înțelege mecanismul (organizarea) pus în funcțiune pentru urmărirea și oprimarea fiecărui cetățean. Nu a lipsit nici capitolul memorii care au fost provocate de paginile și «personajele» găsite în dosar. Tot timpul cît am
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
ale prezentului. Dar cei despre care încă nu am aflat nimic? Așa că, cine să-i mai acuze și să le facă un proces? - Aveți de gînd să continuați demersul din această carte într-un volum și, implicit, să aduceți noi documente în propriul proces al comunismului? - Nu! Mă opresc aici... Am renunțat să mai invit intelectuali francezi în România (în cadrul «Asociației Euro-Culture») pentru a dezbate probleme cum ar fi trecutul, memoria, justiția... Paul Ricoeur a vorbit despre Justiție și răzbunare și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
context (și ce context!) actele poetului, înfățișînd toată oroarea anchetelor și a lungii detențiuni. Dar faptul că poetul a cedat și a turnat nu e în nici un fel contrazis. În schimb, dna Sipoș se răfuiește cu aceia care au publicat documente incriminatoare. România literară se numără printre revistele care au găzduit un astfel de dosar. Dacă dna Sipoș e în drept să ne ceară să fim corecți în informațiile și comentariile noastre (și noi credem că am fost, iar cînd am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
cultele siriene și palmirene, cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de acord cu Juan Ramón Carbó García este tratarea figurilor divine Theos Hypsistos și Deus Aeternus la capitolul Culte siriene și palmirene, conform ipotezei greu de susținut azi a lui S. Sanie (pe urmele lui F. Cumont). Marea masă a documentelor dedicate lui Theos Hypsistos provine din Asia Minor (mai potrivită ar fi fost, deci, încadrarea printre cultele microasiatice). Gruparea dedicațiilor la Ulpia Traiana Sarmizegetusa indică existența unui grup de adoratori (theosebeis) aici, veniți, probabil, de pe coasta vestică a Asiei Mici
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
còpii ale elogiilor” pentru „còpii ale panegiricelor”; p. 10: „these documents /the edicts of Julian - n.n./ are a sure guide to the evolution of the emperor’s policies and the calculated caution with whitch he enunciated them.” - p. 39: „aceste documente sunt un ghid sigur al evoluției politicii împăratului și a (sic!) prudenței calculate cu care el le-a rostit /în loc de „emis” - n.n/”; p. 10: „in a way unknown to the rhetoric of eulogy or invective” - p. 39: „într-un
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe urmă, al României literare) putea tipări și literatură propriu-zisă. A existat chiar și o rubrică de Sport. Nu trebuie uitate paginile de informație sau polemică, intitulate Caleidoscop sau Alb și negru, nici interviurile (sau convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei noastre literare din regimul trecut. Lucrurile se cuvin luate așa cum sînt și rediscutate fără prejudecăți.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
Hurezeanu și H.-R. Patapievici în Arhivele Securității a furnizat un amănunt care, în aparență, constituie punctul forte al SRI în raport cu arhivele aflate în custodia sa. În realitate, el reprezintă descrierea unui sistem dubios, potrivit căruia, în anumite condiții, manipularea documentelor de arhivă nu e deloc imposibilă. Explicându-ne, gomos, că dosarele nu pot fi măsluite deoarece indivizii care pătrund în arhive trebuie să fie însoțiți, dl. Pintilie mi-a dovedit că logica sa nu e chiar atât de infailibilă. Însoțiți
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
spun că aceste lucruri se petrec de când dl. Pintilie apără cu ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și ascund legăturile cu fosta Securitate, darea în vileag a unor dosare în momente convenabile celor aflați la putere aruncă în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
parcurgi, își dezvăluie nebănuite zone de întuneric. Imbatabil în deslușirea complicatelor ițe care leagă personaje, evenimente, interese, frustrări și resentimente, Vladimir Tismăneanu este un veritabil maestru al suspense-ului bazat pe amestecul de ficțiune și realitate — ambele avându-și originea în documente. Strategia romanescă e vizibilă și în formula de expunere a subiectului: „istoria” propriu-zisă e o poveste narată progresiv, dar, în contrapondere, există un fabulos joc al notelor bibliografice și al comentariilor parantetice. Această dialectică a „nocturnuluiu” și a „diurnului”, a
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
din Madrid. Ei mulțumesc lui Dumnezeu nu că au pierdut trenul în dimineața de joi, ci că s-au aflat în el, că au fost răniți și mutilați. De ce? Pentru că autoritățile spaniole le-au pus la capul patului de suferință documentele de rezidență în Spania. Acești amărîți pot rămîne acum liniștiți să culeagă roșii și căpșuni, nu îi mai poate sili nimeni să se întoarcă la mizeria fără speranță din România. Faptul că ar putea fi uciși aiurea pe meleaguri străine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
de proprietăți ale acestora a crescut mai tare decît acela al economatelor. Un scurt popas în Predeal, pe strada Muncii (mă rog, soarta e ironică și în acest caz) ne scoate în față un adevărat «transatlantic» în care, potrivit unui document aflat pînă și la îndemîna copiilor, stau cîțiva dintre mai marii PSD-ului. Acolo sunt locatari și Ristea Priboi și Dana Barb (sora premierului) cu două apartamente (ca să facă nimeni nici o aluzie) și Daciana Sîrbu (tata fiind plecat la vînătoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
pedestră, zi cu zi, a evenimentelor din Parisul anilor 1789-1795 - totul povestit de un burghez oarecare, contemporan fără voie cu toate tulburările și asasinatele politice și care, mefient, ne înfățișează Istoria privită de la galerie, din modestul său punct de vedere. Documentul s-ar dovedi inestimabil, tot mai prețios pe măsura trecerii anilor. “Nu am intervenit în cursul evenimentelor, n-am fost nici măcar un martor ocular bine informat și nimeni nu e mai sceptic decît mine cu privire la importanța propriei mele persoane”, ne
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și se poate doar spera în soluții viitoare: e nevoie de cercetări aprofundate, de constituirea unei bănci de date, de formarea unor specialiști. Cum se știe, pentru limba română specializarea în acest domeniu nu e deloc ușoară
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
operei literare, scrisorile de dragoste ale tânărului Dimov sunt o adevărată mină de aur. Ediția lui Corin Braga, foarte atent îngrijită și adnotată, are marele merit de a relansa interesul pentru personalitatea labirintică a lui Leonid Dimov, alimentând interpretările cu documente noi și revelatoare. Fără îndoială că de acum încolo se va discuta altfel nu numai despre biografia lui Leonid Dimov, dar și despre poezia lui.
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
Alberto Moravia”, sub privirea atentă și mereu la fel de iubitoare a Daciei Maraini - muza de care scriitorul a fost legat poate prin cea mai constantă și mai profundă tandrețe. Asociația a adunat și a prezentat publicului o serie deosebit de bogată de documente și de mărturii: extracte din corespondența cu prietenii și cu rudele; edițiile princeps ale romanelor sale, unele însoțite și de cronici din presa vremii sau de pasaje din comentariile autorului; volume primite de Moravia de la diferiți scriitori, ale căror dedicații
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
să Înțeleagă modul cum s-a scris istoria acestui popor, În acea perioadă, și care au fost Împrejurările care i-au determinat pe români să rămână Închistați și retrași, să nu aibă acces la actul de creație. Romanul constituie un document viu a tot ceea ce a fost, creionându-se posibilitatea unui paralelism Între portretul moral al cetățeanului român, trăitor Între anii 1930 - 1950, cu cel din anii 1970 - 1980 și cu cel al anilor 1990 - 2010. Este un studiu succint al
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]