15,628 matches
-
egale. Această atitudine este cea care a avut un rol deosebit de important în definirea studiilor zonale și a politicilor culturale așa cum sînt ele înțelese astăzi în lumea universitară occidentală. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, trad. Ana Andreescu, Doina Lică, Timișoara, Amarcord, 2001, 398 pag., 110 000 lei O singură zi Eginald Schlattner, preot evanghelic la Roșia (Sibiu) și, cum o dovedesc cele două cărți ale sale (Cocoșul decapitat și Mănuși roșii, încă netradus în românește), un scriitor foarte
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
Luminița Marcu Scriitoarele despre care va fi vorba în continuare nu sînt în nici un caz niște duduci în sensul peiorativ al cuvîntului, mai bine zis nu sînt cu adevărat așa ceva, pentru că undeva la suprafață atît Doina Ioanid, cît și Simona Tache mimează foarte bine rolul unor domnișoare de pension dedate la scrisul pentru oamenii mari. Amîndouă nu se feresc de o anumită ușurătate, nu se feresc de a ieși în lume cu niște cărți subțirele, de
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
oamenii mari. Amîndouă nu se feresc de o anumită ușurătate, nu se feresc de a ieși în lume cu niște cărți subțirele, de cîteva zeci de pagini care le pot descalifica în ochii literaților români obsedați de cantitate și construcție. Doina Ioanid este la a doua carte personală, prima dintre ele a fost lansată la tîrgul de carte Bookarest din vara anului 2000. Se numea Duduca de marțipan, un titlu savuros, dulce, poetic și feminin, un titlu pe care îl ții
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
care era (și este) în pas cu moda literară a unei părți a publicului tînăr, acea parte dedată la finețuri pe spații mici, la histrionisme retro și dulcegării bine condimentate cu umor și bun gust. Am văzut-o atunci pe Doina Ioanid perfect integrată într-o anumită direcție a scrisului românesc de azi, o direcție care nu e doar a beletristicii, ci invadează chiar și cele mai academicoase spații de manifestare. Gîndiți-vă doar la bucățica de doctorat care poartă titlul Alfabetul
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
unei femei frumoase, bunica autoarei și veți înțelege că această feminizare intelectualistă a scrisului nu e doar un reflex de scriitor neproductiv, ci e un foarte interesant filon cultural al momentului, unul dintre cele mai originale în ultimii zece ani. Doina Ioanid, pe care n-am cunoscut-o niciodată personal, dar o știu din poveștile colegilor ei de la revista Facultății de Litere, revistă la care a colaborat înainte ca eu să fiu studentă, a plecat de ceva timp din București și
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
Cecilia Ștefănescu), despre prostiuțele exuviale (vezi romanul Simonei Popescu), despre o foarte specială uimire în fața propriei sexualități care n-are nimic de-a face cu explozibilul dinamism, cu eruptivul dizgrațios și atît de cîntat din tradiția masculină a literaturii noastre. Doina Ioanid folosește din plin toate aceste ingrediente în textele ei de pînă acum. Subiectul mini-poemelor din E vremea să porți cercei se schimbă însă cu totul. Autoarea a împlinit 30 de ani, a depășit chiar această vîrstă grea și scrie
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
final e prea apăsată, prea transparentă. Dar toată această carte micuță, pe care îmi place s-o consider un manifest împotriva cantității și zorzoanelor cu care ies în lume scriitorii români, ascunde în ea mici bijuterii pentru degustătorii de elită. Doina Ioanid, E vremea să porți cercei, Editura Aula, 2001, 40 pag., f.p. Simona Tache, mai tînără decît Doina Ioanid, pare să fie plasată mult mai spre centrul vieții literare. E bine, e rău? Simona Tache a obținut anul acesta premiul
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
un manifest împotriva cantității și zorzoanelor cu care ies în lume scriitorii români, ascunde în ea mici bijuterii pentru degustătorii de elită. Doina Ioanid, E vremea să porți cercei, Editura Aula, 2001, 40 pag., f.p. Simona Tache, mai tînără decît Doina Ioanid, pare să fie plasată mult mai spre centrul vieții literare. E bine, e rău? Simona Tache a obținut anul acesta premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. Ar fi cu totul complicat și mult dincolo de puterile mele să încerc să
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
desigur), pentru reconsiderarea din perspectivă valorică a unor zone literare mai puțin frecventate de critici (jurnalul lui Tudor Mușatescu - o ,,efectivă revelație" - ori teatrul lui Blaga, de exemplu: aici, opiniile lui Z. Ornea au fost confirmate de Dan C. Mihăilescu, Doina Modola și Mircea Ghițulescu care consideră, și ei, drept o ,,falsă colaterală" dramaturgia marelui poet), pentru recuperări necesare (cum este ,,profilul" foarte instructiv al colecției ,,Biblioteca pentru toți" - ,,cea mai veche dintre cele similare care apar în Europa", de care
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
săraci cu duhul, mirodenii mirobolante, mult, mult piper, zgomote sunete, pași, Tescaniul tot, bucăți din America, cuvinte ciudate, case de negăsit azi în Iași, suferință, frînturi de romanță, priviri din mii și mii de ochi, hohote de rîs, lacrimi, doruri, doine și șoapte, cimitire și palate, vodcă și tutun, voluptăți și dezamăgiri, un jazz de toate zilele și nopțile, de sărbătoare, de vise și coșmaruri, de viață, de dumnezeire și de moarte. O zi petrecută cu Johnny înseamnă un acces la
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
și vorbea cam ca Liiceanu în astfel de pasaje. Ultima "declarație" este făcută unor oameni "aruncați în groapa comună a istoriei". Textul e scris cu ocazia unei lansări de carte (este vorba despre Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste de Doina Jela) în satul Lumina, unde s-a descoperit groapa comună cu 49 de morți aduși din lagărele de la Canal, într-un singur an (1950, probabil). Aici se vede clar că Liiceanu înțelege să scrie literatură (uneori foarte bună) ca un
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
europene fiind ,,contemporană" cu puseurile autohtoniste. * Cu numărul din noiembrie, Flacăra apare într-un format nou, mai modern și mai atrăgător. Lansarea a fost făcută joi, 22 noiembrie, în Sala Mare a Ateneului Român, în cadrul unui veritabil spectacol semnat de Doina Levintza. Flacăra împlinește 90 de ani de cînd a fost fondată de Constantin Banu, în 1911, acela care scria (citat de G. Arion, actualul director al revistei): Nu știu ce e mai de osîndit: îndrăzneala necinstiților sau pasivitatea celor cinstiți" Adăugînd patetic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama sprijinului acordat de Occident dictaturii lui Ceaușescu, teză susținută mai nou de Tony Judt, într-un articol din The New York Review of Books. Foarte interesantă e relatarea despre protestele Doinei Cornea și izolarea care i-a fost impusă (se strecoară aici ideea că inițiativa ei ar avea aceleași rădăcini tradiționaliste, de păstrare a identității naționale și religioase, ca și intrarea în opoziție a Bisericii catolice poloneze). Jessica Douglas-Home, A fost
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
dezbateri: una despre roman, alta, despre opoziția Masculin versus Feminin în literatură. La prima (fiind vorba de romanul secolului XX) iau parte Corin Braga, Ovidiu Pecican și Mircea Petean, la a doua, numai doamne (Marta Petreu, Simona Popescu, Aura Christi, Doina Jela, Sanda Cordoș, Irina Petraș, Saviana Stănescu, Irina Nechit, Magda Cârneci și, ca un fel de invitată de onoare, cu un text destinat unei alte ocazii, Ana Blandiana). S-ar fi cuvenit, crede Cronicarul, ca titlul dezbaterii să fie Feminin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
poate părea dur: poezii care au avut un impact mare asupra cititorului. Un soi de colecție de mari "hit"-uri ale literaturii române. Nu numai criteriul estetic își pierde din relevanță, ci un context literar întreg. Este evident că nu "Doina" este poezia cea mai valoroasă estetic a lui Eminescu. însă la fel de evident este faptul că ea nu prea mai are legătură cu literatura în sens restrîns. Receptarea ei oglindește o stare de spirit mult mai largă și o privire estetică
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
după '90 - pentru că înainte au fost interzise în întregime anumite teme sau paradigme poetice: religia, pornografia, subiectul social, politic. Acest reviriment tematic al poeziei se simte și în opțiunile poetului-antologator Petru Romoșan. Temele pot fi de natură social-politică: "Hora Unirii", "Doina" sau "Noi vrem pămînt". Figura părinților (mama sau tata) sînt iarăși decisive - este o temă foarte importantă, care face posibile vecinătăți dintre cele mai stranii: Vasile Militaru și Ioan Es. Pop, spre exemplu. Obiecțiile sînt destule. Ele trebuie făcute tocmai
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Ștefan Augustin Doinaș Două volume compacte (Timp scufundat și Un ceas de hârtie), apărute în Editurile Universalia (ediție îngrijită de Doina Uricariu, Mariana Vartic și Sorana Coroamă, 1999) prezintă întreaga operă literară a poetului, prozatorului și dramaturgului Dominic Stanca (Cluj, 1 ianuarie 1926 - 26 iulie 1976, București), stabilind ordinea - reală și editorială - a creației sale. Acceptarea acestui scriitor ca "al patrulea
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
lui sau a vremurilor, poate alege mai multe căi, dacă nu-i place să zacă în umilință sau sub disprețul altor neamuri cari știu a trăi, - adică munci, lupta și învinge. Ori îi trage sute de mii de ani o doină de jale. Atunci, cât ține cântecul, sufletul e slobod, dar trupul tot în lanțuri rămâne. Ori își pune rogojină aprinsă în cap și merge să se jeluiască oricui, și atunci puțini îl vor asculta în lumea aceasta, unde toți, oameni
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
Doina Condrea Derer Frapează și, mai ales, ar trebui să ne pună pe gînduri convergența opiniilor care ne privesc, opinii exprimate probabil total independent, în trei momente istorice diferite din secolul abia încheiat, datorate unor universitari italieni ce și-au desfășurat
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
și șantajat decît în închipuirea Ralucăi Petrulian; Vasile Paraschiv nu a fost de cîteva ori la un pas de moarte decît în închipuirea lui Virgil Ierunca; calvarul lui Gh. Calciu-Dumitreasa nu a avut loc decît în închipuirea lui Mircea Carp; Doina Cornea n-a fost supusă unor umilințe nesfîrșite decît în închipuirea Ioanei Măgură-Bernard; Dan Petrescu, Nicu Stăncescu, Mariana Celac, Vasile Gógea și atîția alții nu au fost hăituiți decît în închipuirea lui Gelu Ionescu; G.M. Tamás, William Totok și Geza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
de Opere, sub acest titlu generic urmînd să fie publicate și celelalte compartimente ale creației sale (teatrul, eseistica, tălmăcirile și corespondența). Și să nu uit încă un fapt. Prima ediție inaugurată, la Editura Eminescu, avea ca redactor pe d-na Doina Uricariu. Acum reluarea ei se produce la editura aceleiași stimate doamne, Du Style. Voi reveni mai tîrziu la comentarea ediției acum reluate cu titlul decis Opere anunțat din capul locului. Deocamdată, aș vrea să notez că Ion Pillat, nepot, prin
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Ara Șeptilici Dragă Doina Jela, după cunoștința mea, în familia ta nu a trecut nimeni printr-o închisoare comunistă sau pe la Canal. De unde atunci interesul tău pentru această suferință? Întîi că n-am avut posibilitatea să verific dacă toată lumea care scrie despre această suferință
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
să-l recunoști pe Dumnezeu, trebuie să-ți recunoști semenul, pe care tot tu l-ai ucis. Trebuie, cred, o uriașă credință în puterea lui Dumnezeu de a te ierta, ca să poți să dezlegi acest nod blestemat al singurătății. Dragă Doina Jela, societatea românească de după 1989 pare să vrea să uite tot ceea ce-a mărturisit Franț Țandără și tot ceea ce te strădui tu să spui în cărți. Crezi că ar putea fi acesta un tip de reacție de părinte care
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
trecut, cînd viitorul tău imediat înseamnă să supraviețuiești la limita cea mai de jos. Cred că în România este o asemenea îngrozitoare sărăcie, o asemenea îngrozitoare degradare fizică, încît apelurile noastre la analiză și la uitare agasează omul obișnuit. Dragă Doina Jela, cărțile tale demonstrează că, cel puțin în ultimii 60 de ani, ura s-a organziat. Ura se poate organiza. Se poate trăi într-un sistem care funcționează în baza unei scheme de ură organizată de sus pînă jos. Credeți
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
identică) constituie și ea o garanție a seriozității și profesionalismului. O transcriu pentru ca recunoștința cititorilor să aibă destinatari: Mircea Anghelescu, Georgeta Antonescu, Ștefan Borbély, Corin Braga, Ioan Buduca, Alexandru Călinescu, Alexandru Cistelecan, Paul Cornea, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Dan Culcer, Doina Curticăpeanu, Eugen Dorcescu, Dinu Flămând, Gheorghe Grigurcu, Gelu Ionescu, Mircea Iorgulescu, Liviu Malița, Florin Manolescu, Nicolae Manolescu, Ion Marcoș, Mircea Martin, Dumitru Micu, Călin A. Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Moldovan, Cornel Moraru, Mircea Muthu, Marian papahagi, Ioana Em. Petrescu
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]