1,567 matches
-
spațiu determinat și într-un timp preprogramat, cum ar fi cultura nord-americană sau vest-europeană), E.T. Hall evidențiază o dominantă sintetică globală a utilizării spațiului și timpului în primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care o place este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă un rol minor (cuvîntul este redus la șoaptă sau tăcere în cazul îndragostiților), alte coduri fiind dominante: tactil, termal, olfactiv. Distanța intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți tineri (care merg îmbrățișați pe stradă etc.) ii) distanța personală este distanța salutului, a strîngerii de mînă, a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interlocutorului sau a celui lîngă care hazardul ne-a plasat. 9.5. Corelația proxemică/personalitate Dacă s-a vorbit mult de personalități apolinice și dionosiace, introvertiți și extravertiți, nu s-a subliniat îndeajuns faptul că fiecare per-sonalitate are și o dominantă spațială, o dimensiune care îi este proprie. Există indivizi care nu își dezvoltă distanța publică (sînt timizi, slabi vorbitori), după cum există persoane (în special psihopații) care au tulburări legate de spațiul intim și personal (nu suportă aproprierea, se simt atacați
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lumea pe dos care debutează în Antichitate pentru a-și dezvolta potențialul semantic în Evul Mediu vor fi înțelese de Bahtin drept o "parodie la viața obișnuită, necarnavalescă". O contrapondere a lucrurilor grave, serioase, din sfera dogmatismului religios și a dominantelor de putere. Această mentalitate, scrie el, a făcut posibile parodiile antice și medievale, iar nu ranchiuna personală a unor autori împotriva celorlalți, aspect rezervat modernității fiindcă acela va fi momentul afirmării individualităților orgolioase. Diferențele nu se opresc însă aici; de la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un plus considerabil de cunoștințe bine clarificate, repartizate și ordonate într-un sistem , unde se cunosc bine legăturile cauzăefect. În asemenea manieră, copilul nu numai că ajunge să aibă performanțe intelectuale apreciabile, dar el ajunge la un comportament a cărui dominantă va fi siguranța cunoștințelor, a acțiunilor. Jocul ocupă un loc însemnat în preocupările copilului de 6-7 ani. El se mai joacă cu jucării și jocuri, colorează cărți tot cu intenție și motivație de joc. Jocul are un aport destul de semnificativ
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
intitulat bahtinian Zona discursivă a personajului. Abordarea zonei discursive a personajului a fost pregătită, într-un fel sau altul, de capitolele anterioare prin câteva considerații cu privire la combinațiile spectaculoase în jocul percepțiilor, la tipurile de naratori și personaje, prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este greu de obținut. În cazul naratorului din romanul soljenițian în discuție, se remarcă aceeași atitudine față de Stalin pe care o manifestă autorul-narator din Arhipelagul GULAG, unde rezerva de supranume ironice pare fără sfârșit. Aceste supranume sunt construite pe diferite dominante ale personalității conducătorului URSS, reale sau atribuite în virtutea cultului personalității. Capacitatea de conducere mult glorificată este fixată în formule precum "Genialul Strateg al tuturor timpurilor și popoarelor", "Marele Cârmaci", "Generalissimul". Importanța lui în viața poporului reiese din supranume de genul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
minute, acest mitocan ar fi trebuit externat din spital și trimis la muncă! Din păcate, n-avea la dispoziție nici un fel de mijloace concrete de acțiune 329. În acest fragment de discurs, care transmite percepția lui Rusanov, se concentrează o dominantă esențială a personalității sale, și anume tendința de a lua atitudine în sensul denunțării și pedepsirii unui om doar pe baza antipatiei personale. Rememorarea unor episoade din viața lui Rusanov conduce la identificarea acestei trăsături. Mulți oameni fuseseră arestați și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cazul acestui personaj, o mască sau o modalitate de a se eschiva de abuzurile practicate în lagăr: Dar pentru ce, cetățene șef? întrebă Șuhov cu un glas mai abătut decât era el în realitate"407. Despre orientarea spre celălalt cu dominanta creării unei imagini favorabile vorbim mai ales în cazul lui Rusanov. Discursul său vizează crearea unei imagini proprii convenabile, asigurându-și credibilitatea prin tot felul de referințe la "autorități", cum este, în mediul spitalului, invocarea relației de prietenie cu ministrul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
conexe. Se observă că dezvoltarea laturii creative a personalității umane nu este stipulată în mod direct, apărând însă elemente specifice conturării acesteia. Conceptele noi incluse în Curriculum Național și în special conceptul "cicluri curriculare" oferă diverselor etape ale școlarității unele dominante "cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ printr-o serie de accente de tip curricular" (Dacălu A., 2001, p. 8). Astfel, delimitarea celor două perioade ale școlarității în: ciclul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-o schemă unică structurile variate și schimbătoare ale istoriei" (Smith, 1973:2). În anii 1970-1980, teoriile schimbării de tip funcționalist sunt dominante în sociologie vezi de exemplu Smith (1973) sau Boudon (1986). Postulatul principal care stă la baza viziunii funcționaliste este că societatea are nevoie de stabilitate pentru a exista 7 și a se menține. Numai în echilibru sau stabilitate societatea poate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conturarea cadrului teoretic al semioticii sociale a venit din partea grupului de analiză critică a discursului (Teun van Dijk 1977, 1985; Norman Fairclough 1989). Analiza critică a discursului (CDA Critical Discourse Analysis) studiază rolul discursului în producția și provocările relațiilor de dominantă (van Dijk 1990: 249), principala teza fiind faptul că orice reprezentare și proces cognitiv social are o importanță dimensiune discursiva, a cărei macrostructura ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
5.a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei Ray Jackendoff (2007: 270) definește valoarea de stima (S-valoare) drept "valoarea socială atotcuprinzătoare a unei persoane" și reprezintă compoziția valorii personale normative (PN-valoare), valorii de superioritate (S-valoare) și cea de dominantă. În diferite practici discursive, aceste valori au două dimensiuni: * o valentă 54, care desemnează diverse asocieri conceptuale (bun versus rău) ale unor diferiți subiecți pentru anumite obiecte. În acest punct se pot observa distincțiile culturale, ajungându-se la o potențializare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în același timp strictă și destinsă: toate aceste semne și multe altele sunt moduri de a afirma poziția socială, de a proclama apartenența la înalta societate. Locul femeii Femeii în special îi revine sarcina administrării capitalului social, mai ales în dominanta sa familială. Femeile burgheze nu sunt definite prin statutul lor profesional. Acesta, atunci când există o profesie, presupune de cele mai multe ori un "job" care se sprijină pe capitalul social deținut. Directoare a sectorului de relații publice al unei întreprinderi sau consilier
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și comportamentelor se regăsește în grija pentru formarea moștenitorilor, pregătiți să devină capabili să asume sarcinile care îi așteaptă. Deși manifestă acest colectivism practic, ideologia avansată este cea a individualismului. Referința la piață, la concurență, la competiție apare ca o dominantă în discursul dominanților, în timp ce practicile lor se plasează departe de acest individualism teoretic. Pentru că este vorba despre clasa dominantă, practica se poate debarasa de teorie, sau mai bine, se poate ascunde în spatele paravanului ideologic al unei teoretizări care contrazice realitatea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în ceea ce privește cele mai multe dintre credințe. Pe măsură ce numărul creștinilor a crescut, comunitatea s-a organizat, și-a definit un sistem de dogme și o ierarhie, reguli de conduită și criterii de admitere a noilor veniți. Ideile și modelele comportamentale diferite de cele dominante au fost declarate eretice. La un nivel care s-ar putea intitula macroevoluție, tendințele generale ale comunităților religioase par a fi înclinate spre diluarea formelor tradiționale de manifestare a religiei, spre diminuarea rolului clerului și spre apariția unor forme integrative
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a adevărului și fără ea cronicile ar fi private de vitalitate. Dar ceea ce contează în final este că activitatea interpretativă a Monicăi Lovinescu educă receptorul în spiritul culturii adevărate. III.1.2. În relație de complementaritate Cronicile Monicăi Lovinescu înfățișează dominanta gândirii perioadei cuprinsă între 1962 și 1992, acel spirit al timpului aclamat în procesul comunismului, prezent în analizele și punctele de vedere din țară. Media, domeniul de activitate al autoarei, este o parte a socialului pe care-l informează și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent. Ele s- au dezvoltat pornind de la teoriile sistemice. Abordarea contextuală a managementului recunoaște că nu există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde de cerințele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
conținuturile pot duce la dobândirea acestor competențe. 5.2.3. Elementele metodologice ale proiectării Pornind de la concluziile reieșite în urma interpretării testului inițial/ predictiv de la începutul clasei a V-a profesorul trebuie să aibă în vedere în proiectarea curriculum-ului următoarele dominante: a) formarea unei terminologii elementare și a unor cunoștințe minimale, bazate pe observare și mai puțin pe transmiterea acestora prin intermediul expunerii, descrierii sau pe baza textelor scrise (din manuale); b) observarea realității lumii înconjurătoare sub aspectele ei sesizabile nemijlocit (sau
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
fotografii spațiale și/sau artistice etc. De cele mai multe ori metodele de cercetare și interpretare a peisajului trebuie extine pentru a putea define și ”peisajul din spatele peisajului vizual”, cel care oferă multe informații aparent inerte sau invizibile, din care trebuie reținute dominantele care influențează sau chiar definesc, în ansamblul său, peisajul respectiv. Arta citirii peisajului din spatele peisajului, este o întreprindere complexă dincolo de nivelul percepției geografice comune, accentul principal fiind pe intepretarea multidimensională și interdisciplinară și, de aceea, exigențele științifice nu recomandă aplicarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
apa sau zăpada sau cele specifice analizatorului/observatorului, cum ar fi efectul stereoscopic (Brossard, 1985 apud Paraschiv, 2011). În accepțiune strict geografică peisajul este perceput prin dimensiunea spațială demonstrată cartografic prin intermediul unor tipologii diverse de la un autor la altul, în funcție de dominanta terorială. Dar prin determinarea unei algoritmizări complexe, ample, interpretarea peisajului conduce la dezvoltarea unei competențe-cheie mai puțin enunțată de bibliografie, respectiv sensibilizare culturală și exprimare artistică (elemente de arhitectură, interpretarea peisajului tehnologic, rural, costume populare, datini și obiceiuri, folclor, tradiții
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a supraviețui ar trebui să le aveți, sau le aveți deja și voi, dar nu v-ați dat seama, pentru a avea succes.” Brainstorming: LEULcalități de supraviețuire în savană. Sunt scrise pe tablă/flipchart câteva calități și se vor stabili dominantele iar, apoi, prin extrapolare se vor adapta pieței muncii... III. Anunțarea temei și obiectivelor activității ” Tema orei de dirigenție vă vine în ajutor prin informații privind ceea ce trebuie să faceți când vă veți decide să căutați un loc de muncă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent. Ele s- au dezvoltat pornind de la teoriile sistemice. Abordarea contextuală a managementului recunoaște că nu există o singură cale corectă de a conduce și că un stil de conducere potrivit depinde de cerințele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mari tragedii colective, binele și răul etc. - Dezvoltarea artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]