198,612 matches
-
ce crezi sub ceaușism și cu totul alta e acum. Am încercat să-i rîcîi orgoliul, în speranța că acceptă. Nici o șansă. Omul nu vrea să-și riște poziția la firmă de dragul unei declarații pentru presă. Iritat de insistența mea, domnul m-a pus la punct cu o frază care mi-a rămas în minte: "Sub Ceaușescu toți eram o apă și-un pămînt. N-aveam nimic de pierdut. Acum am o poziție și nu vreau să am probleme!’ Această filosofie
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
George Arion „Mă consider în întrecere cu fostul președinte Ronald Reagan" - Domnule , nu demult ați împlinit 92 de ani. Vă urez să fiți sănătos în continuare. - Mulțumesc foarte mult! - V-ați afirmat în viața literară în climatul de libertate și democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
ați întocmit un document zguduitor, de o valoare inestimabilă. Cum ați avut curajul să faceți acele note incendiare din pricina cărora, dacă ar fi fost găsite de securitate, ați fi făcut ani grei de pușcărie? - N-aș mai fi existat astăzi! Domnule Arion, m-am considerat întotdeauna un personaj atipic, inhibat; deși am scris și cîteva romane (dintre care unul publicat) și am publicat cărți de studiu al istoriei literare și de eseuri, am considerat întotdeauna că vocația mea în literatura romînă
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mai aveau interesul dar mai ales libertatea să se gîndească măcar la ceea ce a fost înaintea lor. Au fost cazuri în care se fereau să se întîlnescă și să stea de vorbă cu oameni din epocile anterioare, care mai trăiau. - Domnule Martinescu, eu mă refer la generația care are acum vîrsta de 20-30 de ani. - Ei au cu totul alte viziuni; în iureșul globalizării sunt preocupați mai mult de problemele internaționale decît de cele naționale fiindcă existența României în istoria și
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mi-a zumzăit prin cap câteva zile, de când am admirat ultimele contraperformanțe mediatice ale puterii. Setea de publicitate a regimului și omului Năstase e cunoscută și de preșcolari. Nu-i nici o exagerare să spui că ea frizează patologicul. Nu dă Domnul sărbătoare, parastas, botez, zi religioasă, inaugurare de bancă cu bani sau de bancă din parc, ședință de parlament sau ședință de bloc, Crăciun sau An Nou la care omniprezentul premier să nu-și exbibe masivul trup. Probabil că dl. Năstase
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
pe care a urmat-o și a celor ce vede și aude zilnic la televizor. Și sunt oameni cu prestigiu social, nu-i așa, aceia pe care îi aude vorbind, oameni mari, tot unul și unul: parlamentari (colegi, adică, ai domnului Pruteanu), miniștri, generali, colonei, mari analiști și ce se mai întâmplă să fie. Cum vorbesc cei mai mulți? Cu dezacorduri îngrozitoare, cu pleonasme, cu pronunțări stâlcite de nume străine, cu vocabule folosite aiurea. Să dăm și exemple, câteva. Prepoziția pe înaintea pronumelui
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
escroci eliberați pentru că nu suportă regimul penitenciar. La replica mea: "Bine, când au furat bănci întregi erau sănătoși tun, dar când au ajuns la închisoare s-au îmbolnăvit brusc?", mi-a dat următorul răspuns, și el doar pe jumătate glumeț: "Domnule, în țara asta orice om trecut de patruzeci și cinci de ani e bolnav!" Mi-am adus aminte de acest "diagnostic", explicat de prietenul meu prin regimul inuman, de exterminare lentă dar constantă, la care am fost supuși cu toții sub
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Germaniei naziste ori al Japoniei militariste i-a avut la origine pe guvernanții fără scrupule ai celor două mari țări și nu bombele, clasice ori atomice, aruncate de aliați asupra Berlinului sau Hiroshimei. Cu mult respect, prof. G. Antonescu Stimate Domnule Nicolae Manolescu, Permiteți-mi să revin cu o precizare - la fel ca acum 12 ani - în paginile României literare. Atunci reacționam la afirmațiile greșite ale unei publicații timișorene, care nu auzise de Lugoj. Scuzabil - nici eu, la școală, nu prea
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
memoriei, în care se scufundă cu redescoperită plăcere de fiecare dată, trecînd-o prin sita deasă a ironiei lipsite de răutate, a umorului plin de înțelegere. Își apropriază memoria lumii prin text: lumea Mehadiei de altădată trăiește prin rîndurile Străjoțului, foaia domnului Nistor Dop, cu care autorul (diarist, biograf, "aproape istoric") s-a întîlni întîi în catastiful bisericesc al celor care locuiau în concubinaj, o întreagă istorie familială se naște din fotografii (din transpunerea lor în text, artă subtilă a medierii între
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
la început a fost Cuvîntul - Cuvîntul cel viu al adevărului celui veșnic". Ieșind învingător din oceanul nepăsării în care înoată cuvintele golite de sens, creatorul de poezie ne poate reda speranța, aidoma unui sfînt laic: "Cum e cînd nădăjduiești în Domnul! Ne spune Ieremia prorocul: «Binecuvîntat fie omul care nădăjduiește în Domnul, deoarece acesta va fi ca arborele sădit lîngă ape, care-și întinde rădăcinile pe lîngă rîu și nu știe cînd vine arșița; frunzele lui sînt verzi, la timp de
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
veșnic". Ieșind învingător din oceanul nepăsării în care înoată cuvintele golite de sens, creatorul de poezie ne poate reda speranța, aidoma unui sfînt laic: "Cum e cînd nădăjduiești în Domnul! Ne spune Ieremia prorocul: «Binecuvîntat fie omul care nădăjduiește în Domnul, deoarece acesta va fi ca arborele sădit lîngă ape, care-și întinde rădăcinile pe lîngă rîu și nu știe cînd vine arșița; frunzele lui sînt verzi, la timp de secetă nu se teme și nu încetează a rodi»". Poezia ar
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
nici o putere de viață proprie, împiedicînd prin aceasta dezvoltarea adevărată a elementelor vitale de artă, multe-puține, de cari dispune în acest moment țara noastră." Un fragment din articolul Instituțiile de artă, din Epoca, 1897, articol în care Caragiale îi răspundea domnului Harit, ministrul Instrucției publice. Într-un interviu pe care Mihail Sebastian i-l ia lui Liviu Rebreanu în 1935, în Rampa - pe care l-am citit în recentul volum de convorbiri realizate de Sebastian, publicat sub îngrijirea lui Geo Șerban
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
bani, care pe vremea aceea se mai dădeau pentru cultură. BAR tocmai își prelua noul sediu, care e și cel de azi. Perpessicius s-a dus la Prezidiul Academiei cu propuneri concrete. Nimeni nu i-a răspuns. Și atunci venerabilul domn a demisionat. Din ultimul salariu, și-a cumpărat un palton amărît. Cu MLR a avut mai mult noroc. Rugîndu-l pe Arghezi să intervină pentru un sediu (evacuat în 1967 din strada Zambaccian nr. 15, MLR își depozitase bunurile în clădirea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
a isprăvi/ monotonia, pălăvrăgeala,/ singurătatea printre cei vii, / închipuirea morții, sfârșeala,/ Orașul, ploaia și plictiseala,/ scârba de toate și de a fi." Încă mai pregnant: "și de când fac pe saltimbancu-n pieți/ și îmi tot schimb peruca și vestmântul,/ Primește-mi, Doamne, truda și frământul/ în cerul tău învăluit în ceți.// Melancolii, păreri de rău, tristeți." Lamento-ul aparține unui iubitor al vieții, care i-a gustat și i-ar mai gusta farmecele, dacă firele de nisip din clepsidră, tot mai puține
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
face să le iubească. Sînteți mediatorul, neobosit și pasionat, al frumuseții lumii, aceea de care răul nu s-a putut atinge." La sfîrșitul anului trecut, Pierre Rosenberg a avut amabilitatea de a răspunde la cîteva întrebări pentru România literară. (M.V.) Domnule Pierre Rosenberg, sînteți acum Președinte-Director onorific al muzeului Luvru, după ce ați fost rînd pe rînd conservator general al patrimoniului, șeful departamentului de pictură al acestui muzeu, apoi, timp de opt ani, Președinte-Director al Luvrului. Cum v-ați asumat acest rol
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
slujește de ochi, are o viziune, după cum se spune mai pretențios. Ca și pictorul, istoricul de artă și, desigur, conservatorul, ar trebui să-și folosească în primul rînd ochii. Dacă nu face așa, trădează de multe ori însăși intenția pictorului. Domnule Pierre Rosenberg, ați vizitat Muzeul Național de Artă al României în primăvara anului 2001, cu prilejul redeschiderii Galeriei de Artă Românească Modernă. (Galeria de Artă Europeană era deja deschisă, iar anul trecut s-a deschis și Galeria de Artă Medievală
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
care depășește pe unul sau altul dintre creditați, este ca împrumuturile s-au făcut prin încălcarea gravă a legii. O mărturisește . involuntar, cu disperarea celui care nu prea are argumente intru propria apărare . ditamai șeful Inspectoratului General al Poliției, un domn încă în funcție, Forin Sandu: cică .șefii săi. din 1996 (cine or fi fost aceia?) au considerat legal împrumutul contractat la Bancorex. În ce-o fi constând legalitatea, doar o minte de polițist poate înțelege. Probabil că e vorba de
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
spunem, tinerii mei asistenți universitari continuă să locuiască tot cu părinții, tot în gazdă, tot în jalnică precaritate post-comunistă a caminelor studențești, ordonanțele ofițerilor cu grade înalte din poliție s-au căpătuit și ei după chipul și potenta șefului. Așa încât, domnilor polițiști, lasati-o mai moale cu morală proletara, ca vi se cam văd colții de lupi ce salivează în preajma stânii. !
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
George Arion - Domnule , sunt copleșit de o mare emoție: în această casă în care ne aflăm n-am mai călcat de aproximativ cincisprezece ani. Odinioară, mă întâlneam aproape săptămânal cu tatăl dumneavoastră, domnul Șerban Cioculescu - avea o rubrică la Flacăra. Mobilele, lucrurile sunt
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
George Arion - Domnule , sunt copleșit de o mare emoție: în această casă în care ne aflăm n-am mai călcat de aproximativ cincisprezece ani. Odinioară, mă întâlneam aproape săptămânal cu tatăl dumneavoastră, domnul Șerban Cioculescu - avea o rubrică la Flacăra. Mobilele, lucrurile sunt, într-o oarecare măsură, așezate la fel; tablourile de pe pereți sunt aceleași. M-aștept, în fiecare clipă, să apară autorul Varietăților critice și să mi se adreseze cu ironia sa
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
aparate complicate. De pildă, mi-a plăcut să mânuiesc aparatul de fotografiat - Mateiu, ca mulți oameni ai vremii spunea "aparat de fotografie"; am avut mai multe, nu cu toate m-am priceput să lucrez. - Trebuie să vă întrerup. Cum era domnul Șerban Cioculescu ca părinte? - Dacă spun că a fost un părinte ideal, pot să fiu învinuit de banalitate sau de conformism. A avut tot timpul tendința de a fi mai degrabă un camarad cu mine. Această relație a funcționat foarte
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
-o pe doamna Cella, acum, când se îmbogățeau peste noapte mulți oameni, să facă un bisnis. O afacere. Să cedeze drepturile de autor pentru o sumă convenabilă. Au fost trecute în contract romanele Pânza de păianjen, Iubiri paralele și Mirona. Domnul care făcea afacerea avea bani și de profesie era inginer. Doamna Cella i-a primit pe cei doi afaceriști amabilă, a răsfoit în treacăt contractul, l-a semnat și afaceriștii au plecat. Rămasă singură, a recitit contractul și când a
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
emisiune a Televiziunii franceze), nici cu cele ale D.T.S.-ului care a înscenat «dispariția» dumneavoastră". Aceste grave acuzații - ele nu ies la lumină pentru prima oară acum - nu i-au împiedicat pe potentații de Dâmbovița să-l țină pe policalificatul domn Tănase la Paris pe banii poporului român. Evident că am cere prea mult ca în astfel de funcții să fie trimiși oameni curați și competenți. Dac-ar fi curați, cum ar mai putea fi controlați?! Iar dacă ar fi competenți
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
Iată acum, câteva versuri din al său Codrule, cu senzația stresantă că ne întoarcem de unde-am plecat: "Printre crenge păsărele/ Cânturi dulci aduc cu ele/ Și-n adâncuri rădăcine/ Cu putere mi te ține" (Pascu Constantin Marius, 19 ani, Pietroșița) * Domnul profesor va fi, sper, de acord cu mine că, în ceea ce vă privește, situația este bună, și va fi și mai bună în timp, dat fiind la vedere caracterul puternic marcat de optimism și dat fiind și talentul poetic în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
liniște iureșul vieții care se desfășura în preajma noastră. Se născuse într-o casă modestă, dar a crescut în splendoarea efemeră a companiei bananiere, din care i-a rămas măcar o educație îngrijită de fată bogată, făcută la colegiu Înfățișarea Maicii Domnului, în Santa Marta. În timpul vacanțelor de Crăciun broda la gherghef cu prietenele, cînta la clavecin pe la tîrgurile de binefacere și se ducea cu o mătușă care o însoțea pretutindeni la balurile cele mai selecte ale timoratei aristocrații de prin partea
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]