1,794 matches
-
par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe ce-au ajuns. Veverița-și inspectează burdușitele cămări, Cârd de ciute spre izvor, pe troienitele cărări. Dangătul domol străbate împietritele tăceri, Reculegere adâncă pentru mâine, pentru ieri, Peste clipele trecute, pentru clipele ce vin Dintr-o lume fermecată a pădurilor de pin. Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori; Vin solii din alte sfere - reci steluțe, meteori; Revărsate pulberi
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
ORAȘUL MEU CU STRĂZILE DOMOALE Orașul meu cu străzile domoale Pierdut prin vremi și umbre de castani, De câte ori eu am trecut agale Îmbătrânind cu tine-atâția ani. Cu ochii goi privesc biserici moarte Și cu beții lila de liliac Îngerii-și plâng aripile lor boante
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
ORAȘUL MEU CU STRĂZILE DOMOALE Orașul meu cu străzile domoale Pierdut prin vremi și umbre de castani, De câte ori eu am trecut agale Îmbătrânind cu tine-atâția ani. Cu ochii goi privesc biserici moarte Și cu beții lila de liliac Îngerii-și plâng aripile lor boante La începutul curgerii de veac
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
de pe ogor, culeasă fir cu fir prin smulgere din pământ, murată în apa iazului, melițată și dărăcită în vara aceea. Era o muncă migăloasă dar necesară pentru urzeala țesăturilor ce trebuiau lucrate la război în iarna ce urma. Cu pași domoli, cei doi păcurari se îndreptară spre umbra alesă. Vitele flămânde smulgeau fără alegere iarba crudă, mestecând-o sumar și înghițind-o cu nesaț în burdihanele veșnic nesățioase. Vițeii, ca niște plozi neastâmpărați, cu cozile ridicate, alergau în jurul lor întrecându-se
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
scoale în picioare când treci pe lângă ele, ca să-ți răspundă la bună zâua. * Peste izlaz se lăsase un strop de liniște. Erau numai ei și vitele. Păsările migratoare plecaseră și pe el, tânărul de atunci, îl luară gândurile. Un vânticel domol se porni, semn de avertizare că toamna se apropie. Frunzele fagului începură să foșnească trezindu-i în suflet cu zumzetul lor, poveștile despre Iele auzite în copilărie. - Nașă! ...când era flăcău, nașu’ Gheorghe poate a auzit și le-a văzut
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
să intrăm acolo, „că nu voi spune la nimeni”, dar am fost refuzat „până vom pune pirostriile pe cap!” a fost răspunsul ei, ceea ce eu n-aveam de gând să fac curând acest pas. De alături am auzi iar vorba domoală a femeii. - Am mai stat așa vro lună - a continuat să povestească nașa Cătălina - după care mi-am adunat țoalele cu care venisăm, le-am pus la locul lor în lada de zăstre adusă de la ai mei și i-am
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
bastioane, Sașii dârji, au construit, Când cu brațele deschise, Orăștia i-a primit. Văzând că-n astă limbă n-avem carte, Bărbați cu mintea luminată, ,,Palia” au scos-o din tipare, Au lăsat-o spre cinstire dreaptă. Cu graiul lor domol și așezați din fire, Veghează aste locuri minunate, Blânzi ardeleni ce merg spre nemurire, Curați, frumoși, minți luminate. Aur ne-au lăsat străbunii și un dar neprețuit, Limba noastră cea română, de ei cu drag ne-au amintit. Învârtita, Călușerul
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
păru o eternitate,pădurea mult prea verde,chiar dacă se făcuse mai cald.Ajunse acolo,vorbi cu tatăl Victoriei și decise să vină să îi ajute peste câteva zile,când vor primi marfă din port. Seară se derula în același ritm,domol și nimeni din casă nu părea să aibe pofta de viață sau de friptură Radellei care era mult prea făcută ,parcă fiind cu toții în asentimentul fetei. Dimineață însă,Karon se hotărî să fie mai vesela.Se trezi cu zâmbetul pe
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
Autorului PETIA SATUL MEU NATAL SATUL PETIA O LOCALITATE MIRIFICĂ Locul natal al fiecăruia din noi este acolo unde am văzut lumina zilei. Pentru unii înseamnă mai mult, pentru alții poate nu înseamnă nimic. Pentru mine satul acela cu dealuri domoale înseamnă o adevărată icoană pe care o am în față permanent. Amintirea câmpului verde primăvara, cu ogoarele mustind încă de apă, de un negru aproape de culoarea cărbunelui prin care se plimbau plugurile trase de boi în mod frecvent în satul
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
mărul,o săruta pe frunte pe mama lui și porni hotărât și grăbit să-i onoreze comandă doamnei Munpfry.Dupa ce îl văzu intrând în hambarul unde era legat armăsarul Bill,dădu din cap că o mamă îngrijorată și urcă domol spre cameră fetei.Radella nu avea mai mult de cincizeci de ani ,insă greutățile vieții o făcură să pară mai în vârstă decât era .Cutele de la ochi arătau suferință și nopțile nedormite la patul fiului ei atunci când se îmbolnăvise ,iar
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
aburească și că litera w să apară din nou.Insa o șterse cu tristețe,pentru ca să nu observe cel cu care avea să-și petreacă seara.In lumină portocalie a soarelui la apus,Karon adormi încet legănata de trăsura care înainta domol. În timp ce Radella încerca să mai găsească frânturi de amintiri cu soțul ei,auzi scârțâitul scărilor și o văzu pe Karon la bucătărie ,îmbrăcată și aranjata.Ce i se păru ciudat nu era atât că se trezise ,doica știind cât îi
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
mărul,o săruta pe frunte pe mama lui și porni hotărât și grăbit să-i onoreze comandă doamnei Munpfry.Dupa ce îl văzu intrând în hambarul unde era legat armăsarul Bill,dădu din cap că o mamă îngrijorată și urcă domol spre cameră fetei.Radella nu avea mai mult de cincizeci de ani ,insă greutățile vieții o făcură să pară mai în vârstă decât era .Cutele de la ochi arătau suferință și nopțile nedormite la patul fiului ei atunci când se îmbolnăvise ,iar
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
aburească și că litera w să apară din nou.Insa o șterse cu tristețe,pentru ca să nu observe cel cu care avea să-și petreacă seara.In lumină portocalie a soarelui la apus,Karon adormi încet legănata de trăsura care înainta domol. Doicăi îi plăceau acele dimineti.Nu numai că nu avea parte de replici tăioase și nefondate la adresa tuturor lucrurilor pe care le făcea,dar și pentru că putea să o lase pe fata să mai doarmă puțin în lumina razelor ce
KARON CAP 3 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359778_a_361107]
-
lume” doar prin intermediul taberelor școlare în care ne însoțeam elevii, am mers să ne închinăm și noi în lăcașul de cult al Mănăstirii. În pridvorul Bisericii am avut surpriza să-l descoperim chiar pe Părintele Mitropolit. Cu specificul vorbei sale domoale, sfătoase, eliberată de sintagme sofisticate, schimba cuvinte cu vizitatorii/credincioșii care pășeau pragul așezământului de închinare, pentru unii („liber-cugetătorii”) - doar obiectiv turistic. De aceea, Părintele, în veșmintele sale ne-liturgice, cu cârja sa arhierească în mână, îi aborda cu formule
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate și văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2303 m). ... – Munții Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depășesc 1800 m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496 m). ... – Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. ... – Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. ... – Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
partea de sud, Podișul Hârtibaciului este caracterizat de formațiuni miocene, reprezentate prin depozite sarmațiene alcătuite din marne, argile, nisipuri, gresii, pietrișuri, conglomerate slab cimentate și intercalații de tuf vulcanic. Depozitele sarmațiene prezintă o fragmentare orizontală, slab pronunțată și cu pante domoale, rezultate în urma acțiunii agenților externi. Caracterul friabil accentuat al faciesurilor argilo-marnoase și nisipoase au facilitat o denudare mai intensă și o evoluție a versanților, care sunt acoperiți de strate groase de deluvii, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În nordul
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
p. 386, 397. • Asociația Chrysopogono-Caricetum humilis Zolyomi, 1950, 1958 - cenozele de Chrysopogon gryllus și Carex humilis de la Râpa Roșie, județul Alba, conform Sanda și colaboratorii, 2008, p. 252. - R3407: • Asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941, asociația se dezvoltă pe coaste domoale și pe platouri late, pe versanți cu expoziție generală nordică, cu soluri profunde și fertile și suficient de revene. Speciile caracteristice sunt Stipa tirsa și Danthonia alpina. Stipa tirsa este edificatoarea asociației. Cu o frecvență mai importantă se remarcă speciile
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
1972, cu specii diferențiale Sternbergia colchiciflora și Salvia nemorosa; poëtosum angustifoliae - Bârcă, 1975, sass. nova hoc loco, sinonim cu Medicagini-Festucetum valesiacae moldavicum poëtosum angustifoliae Bârcă, 1975, pe terenuri plane sau slab înclinate, cu umiditate moderată în sol, uneori pe coaste domoale, cu specii diferențiale Poa angustifolia și Elymus repens, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 155, 181. • Asociația Elytrigietum hispidi Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 - sinonim cu: Elytrigietum intermediae - Dihoru, 1970; Elytrigietum hispidi Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988. Specii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
adiere pe-o stâncă-n larg de mare, Abia adii și pletele mi le răsfir val după val, Tu ești furtuna care vine, bate și, ucigătoare, Să surpe lumea se izbește sinucigașă-n mal ... Eu sunt un licăr doar, mijind domol din scrum De jar abia aprins la primul ceas de-amurg, Tu arzi de peste zi și zi de zi în vâlvătăi și fum, Și focul tău te mistuie în flăcări care curg ... Copil-stejar (R.N.B.) Eu vin din lumea ceea în
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
ca niște cruste pe care le-ai lepădat în propria transfigurare. Când închei piramida, în vârf te afli liber, dezgolit de om: Zeu. L-am însoțit pe Unchiu Niculaie în Deluț, cu oile. Am pornit dimineața de noapte, cu pas domol. Dacă Dealul e chiar deasupra de sat, bănuiam că Deluțul e undeva mai la vale. De unde să visez că, pe Tărâmul Celălalt, logica noastră n-are niciun sens? Din Deal, pe Dâlma Păduricii, până-n Deluț am urcat aproape un ceas
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
degetele i-au luat-o înainte. Degetele nu știu ce e frica. Adelina e acum în fața tablei. Nu se uită nici la colegi și nici la profesoară. Privește tabla cea neagră, pe care se dau toate bătăliile. Profesoara dictează enunțul cu voce domoală. Fetița scrie câteva formule, apoi se oprește. Își căută cuvintele potrivite pentru a ruga profesoara să repete, dar cadrul didactic își găsește vorbele mai repede. „Hai, fetițo, nici măcar atâta nu ești în stare să scrii?” Fata se înroșește. Creta se
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească () [Corola-blog/BlogPost/338348_a_339677]
-
fixează cadrele în care i se va mișca scrisul: registru epic ingenuu, dialoguri și pasaje descriptive sau evocatoare ce vor să recompună realistic o atmosferă ori să radiografieze stări sufletești, destin tragic marcând existența personajelor, o voce narativ-auctorială cu inflexiuni domoale, compasive, care ține să spună că pervertirea sufletelor, ne-cazurile, nelegiuirile, năpasta vin din imixtiunea în lumea satului a unor legi nefirești, nedrepte. Rar, ca în povestirile „Măcar o lacrimă...” și „Urme după 1907”, idilismul, caricarea sentimentală și ideologică sunt
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
unei conștiințe de sine într-o lume deseori percepută ca absurdă și sălbatică. Un debut promițător, în care citesc Petice de suflet (pag. 66): Iubește, muză, cu gust de migdale, / Licoarea ascunsă în petic de suflet, / Destramă tristețea-n tușe domoale / Și rana săpată adânc peste umblet, cu gândul la versurile Veronicăi Micle, alăturate marelui Eminescu, fără să știu prea bine din ce motiv. Dar simt că așa trebuie. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
petrec spiritual tranziția. Titlurile sub care sunt fixate interviurile cu fiecare dintre cei 12 denotă mai curând încredere în izbânda tranziției și o meditație asupra istoriei decât o suferință atroce că tranziția ar eșua. Perspectiva timpului confirmă această gestică așezată, domoală, intelectuală, înțeleaptă. De aceea era motivat ca la momentul interviului unii să nu se vadă pe sine ca părți ale tranziției. „Un element al tranziției nu mă consider, o ciudățenie - poate...” (p. 19) - arată Mircea Dinescu. Sigur, tranziția trece greu
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]