1,489 matches
-
pluta, care nu vede nici cu ochelari „binefacerile” unui regim „curat constituțional” cum este cel instituit acum spre „fericirea și bunăstarea” poporului român, un cârcotaș care sare în sus la orice măsură legislativă menită să aducă fie chiar și un dram de osânză în plus celor care au pâinea și cuțitul în țara asta. Normal ar fi fost ca odată ce am citit ceea ce se spune despre mine, să mă retrag pentru o vreme în „Codrul cel mereu” cum este denumită pădurea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se apropie. Biatul înaintă, trăgând de căpăstru catârul cu încărcătura lui, iar Gomer, trecând pe lângă Balamber fără să se oprească, le veni în întâmpinare. Audbert, care nu-i scăpa din ochi pe bagauzii din jur, rămase uimit, nu fără un dram de ușurare, văzând cât era Balamber de conciliant. Prin urmare, hunul, cântărind raportul de forțe, luase hotărârea înțeleaptă să fie conciliant și poate că așa vor reuși să se salveze cu toții. Nu-și lua ochii de la Kayuk, care se apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
disperată ca să înving? — De timp și de aliați?... riscă prefectul după un moment de reflecție. Etius, cu o expresie satisfăcută, pocni din degete: — Exact! Ai zis bine: timp și aliați! Și încă - s-o spunem și pe asta - de un dram bun de noroc! Sau, ca să zicem ca papa Leon al nostru, de ochiul binevoitor al divinei Providențe. Acum ascultă-mă bine: după cum știi, în Galii există multe forțe pe care, dacă le-am uni, ar fi posibil să adunăm la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
însumi. În general, când jucam ping-pong cu Seymour, eram estompat până la o totală lipsă de culoare. Era ca și cum de cealaltă parte a plasei aș fi avut-o pe însăși zeița Kali, cea cu multe brațe și surâzătoare, dar fără nici un dram de interes pentru scor. Ciocănea, mitralia, alerga să prindă fiecare a doua sau a treia minge de parc-ar fi fost zvârlită în aer, ca apoi să fie stopată cum se cuvine. În general, trei din cinci mingi ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Una dintre cele mai jalnice stratageme pe care le foloseam era să-mi las racheta și șortul acasă, în loc să le țin în dulăpiorul meu din campus. Totuși acest lucru avea și un infim avantaj. De obicei, mă bucuram de un dram de compătimire în timp ce mă îmbrăcam ca să-l întâlnesc pe teren și, adeseori, câte una din surorile mele sau un frate de-al meu mă însoțea, plin de compasiune, până la ușa liftului. La jocurile de cărți, fără excepție -pocher, cassino, cupe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
domnule Sammler. — Se luptă cu cineva - cu șoferul autobuzului? — Nu cu șoferul, nu. Nu cred. Cu altcineva. Atunci trebuie să mă duc să văd ce se Întâmplă. Ce nebunie cu Întârzierea asta! Aproape deliberat, aproape dinadins Îți tocau și ultimul dram de răbdare. Până la urmă tot te prindeau. De ce și asta, de ce Feffer? Dar vedea acum la ce se referea Emil. Feffer era țintuit de partea din față a autobuzului. Acela era Feffer lipit de bara lată de protecție. Sammler Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
lume fără vedere?... Cum ne am percepe?... Cum am fi toți? Multe iau forme nebănuite în imaginația noastră și mintea vede în jur prin felul său propriu. Nu de ochi e nevoie să vezi așa cum e lumea, ci de un dram de suflet. Nepăsarea ne șterge din peisaj și neiubirea ne transformă în umbre. Mă gândeam în acele momente că lumea e împărțită în unii care visează și în alții care știu să construiască visele prin propriile forțe. Visul meu se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
sau măcar o puteai păstra toată viața în amintiri. Mă uitam la acele scene și pricepeam dintr-o dată că în mâinile mele stă soarta, că pot să visez așa cum vreau eu, că e nevoie de puțină nebunie amestecată cu un dram de curaj pentru a avea propria poveste, că o puteam scrie după bunul plac și trăi în realitate, înțelegeam că frica imi paralizase toate acțiunile care urmau să mă definească și în acele momente îmi juram să mă schimb. Erjika
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ca niște deținuți stătuți care au scăpat de după gratii și își exercită libertatea violând, scuipând, producând deșeuri și exhibându-și resentimentele. Ca psiholog, ai putea să fii ceva mai simpatetic. Vocile publice și mai ales parlamentarii sunt oameni cu un dram de viitor, o plăcintă de prezent și un ocean de trecut. Adesea culpabil. Cu ce proiecte să empatizeze? Ei doar se chinuie să își legitimeze diferitele feluri de Trecuturi, să își recapete statusul pierdut, ba în interbelic, ba în anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Păreți obosit, îi spusei. - Mai mult mâhnit, îmi răspunse, întristat de oamenii aceștia dintre care cei mai mulți își găsesc singuri conflicte. Ți-e silă să faci dreptate când ea este atât de evidentă că și-o puteau face singuri, omenește, un dram de bună credință și-ar fi fost suficient. „Într-o zi dramul acesta de bună-credință, vroiam să-i spun, nu va exista nici la scară oficială, ceea ce va devia un timp cursul istoriei, va răsturna principiile, sub pretextul „perfecționării lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aceștia dintre care cei mai mulți își găsesc singuri conflicte. Ți-e silă să faci dreptate când ea este atât de evidentă că și-o puteau face singuri, omenește, un dram de bună credință și-ar fi fost suficient. „Într-o zi dramul acesta de bună-credință, vroiam să-i spun, nu va exista nici la scară oficială, ceea ce va devia un timp cursul istoriei, va răsturna principiile, sub pretextul „perfecționării lor”; rezultatul e că drumul va fi însemnat cu victime. Va veni, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
relațiilor internaționale, ar mai trebui reținut și sfatul marelui istoric și om politic român, Nicolae Iorga: Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi. Ce, vi se pare dificil? Nu, dacă îndrăzniți. Tot Seneca spunea: Nu îndrăznim, pentru că lucrurile sunt dificile, ci pentru că nu îndrăznim, lucrurile sunt dificile. Încheind aceste considerente personale pe tema seminarului, mărturisesc că îmi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că-s niște cetăți ale muștelor... Eu am prins aici, într-un copac, un roi, ș-acu ian uită-te dumneata ce de-a albinărit! Ce să faci? Își mai îndulcește omul sufletul din când în când și c-un dram de miere... Face cine cum poate... Cu cofa de brad, Măriuca trecea prin iarbă spre casă și intra pe ușa care însemna în lumină o pată neagră. Liniștea plutea peste marginea aceea de pădure, liniște ușoară pe care o tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prima seară, taică-meu a dormit la Salma, astfel că ei nu i-a fost deloc greu să-și recite formula și să toarne picătura de elixir. În a doua seară însă, s-a întâmplat ceea ce orice ființă cu un dram de judecată ar fi putut ghici. Mohamed era alături de Warda, iar maică-mea s-a strecurat tremurând în odaia lor. Tocmai se pregătea să toarne din lichid când concubina a scos un țipăt ascuțit, așa că taică-meu s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe oricine încerca să stea în calea marilor hoarde needucate, care creșteau și se îndreptau spre statutul de cea mai mare populație de idioți din lume. Chiar și țările minuscule, precum Taiwan-u sau Filipinele, mergeau înainte. Dacă ar avea un dram de minte, ar părăsi țara asta veștejită și ar emigra. Dar nu, el alesese să rămână și să schimbe puțin lucrurile, chiar dacă fusese la un moment dat înjunghiat în braț cu un ac de păr din metal de sora lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
confortabil în pătura sa. Visau banchete magnifice, polonice și linguri atât de mari că era nevoie de batalioane de bucătari ca să le care printre cețurile groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-uri, drogați, țâncii din cărucioare, windsurferi. Am văzut mașinile și taxiurile în plină viteză, împinse în față de puterea claxoanelor lor. Am simțit plutind în aer toată încrâncenarea, democrația, toate cursivele. Ăștia sunt oameni hotărâți să rămână ei înșiși, indiferent de dramul de rușine pe care ar trebui să-l suporte. Un tip blond, voinic și cu gura mare, ieșit din masa de vagabonzi și pierde-vară, de plimbăreți și boschetari, se agita lângă bordură, acuzând traficul. Avea părul de un galben ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
patru ace, strălucitori ca oțelul, un grup de avortoni în frac, care poartă nume ca Domnul Muzică și Divertisment în Persoană. Stai o clipă. Acum știu că unul dintre ei e mort de zeci de ani. Dacă îi acorzi un dram de atenție, descoperi că tot spectacolul amintește de filmul spânzurat după developare, îmbăiat în aceleași substanțe nesănătoase, are acel lustru de pompe funebre - paralizat, cataleptic, lucios, ca un cadavru. Acum pe ecran se derulează imaginea unui cimitir de mașini, grămezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Se pare că în Polonia clocotește o mare revoltă. Solidaritatea îi face Moscovei semnul V și o cheamă la luptă. Rusia va face praf Polonia dacă lucrurile iau o asemenea întorsătură. Așa aș face eu. Adică le-aș da un dram... Continuă speculațiile despre trusoul Lady-ei Diana. Încă nu mi-am format vreo opinie precisă legată de trusoul ăsta, dar tare mi-ar plăcea să mai dea o dată scena aia celebră, aia în care ea ține un copil în brațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de pe Pământ, suntem un echipaj foarte pestriț, la care două danturi sau două seturi de amprente digitale nu seamănă între ele. Aici, pe Pământ, suntem de toate neamurile. Suntem fel de fel și n-avem nici un strop de rușine, nici un dram de rușine. Fiecare e foarte hotărât să fie exact ceea ce este: acesta este viitorul. Femeile vor să iasă de sub noi, bărbații. Curiștii și lesbienele nu mai vor să fie persecutați de heterosexuali. Negrii s-au săturat de puterea albilor. Borfașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ținut acest ultim articol în mână destul timp până am reușit să înțeleg ce era. Un bilet de avion nefolosit. Compania Airtrak, New York - Londra. 20 kilograme. IU-HUU. OK. Okay? Doamne. De atâta timp n-am mai avut parte de un dram de noroc - abia dacă i-am recunoscut degetul mare ridicat în sus pentru mine, fața clipind șmecherește. Îți mai aduci aminte când, cu mai mult timp în urmă, Fielding mi-a dat un bilet clasa întâi la Berkeley? Farsa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi un final realist. Va avea un puști, un venit și o casă. O casă nu e un cămin, asta o știu și eu. Dar cel puțin e o casă. Ossie nu va sta cu ea. Dacă el are un dram de minte și dacă ea o să-l primească înapoi, Ossie o să se întoarcă la nevastă-sa în patru labe. Sper că Martina și l-a găsit pe Shadow... I-am scris Selinei prin intermediul ginecologului ei. Vreau să-i cresc copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aminti. Nu era nimic care să fi fost între noi, pentru ca ea să-i poată spune acum vălătucului aceluia venit din cine știe ce străfund sufletesc amintire. Care să-i surâdă cu minciuna nălucii de peste timpul în care crezi că descoperi un dram din tine, o frântură din Lumea în care ai fost, o pală din flacăra despre care, poate, într-o străfulgerare de vis, ai crezut că-ți luminează sau doar îți încălzește viața. N-avea ce să găsească în ea, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un tom, VIII, partea a 4-a, din DLR și-l deschid la întâmplare. Cad pe prăfuit: „De la prăvuite buze, de la inimă spurcată, de la necurată limbă“ (Dosoftei). „Recitesc carnetul prăfuit și sărut filele gălbinite.“ (Emil Isac) „Revent bun, prăfuit, un dram.“ (Piscupescu) „Gambrinus“-ul este deja plin. Din ușă privesc îngândurat mesele cu mușteriii obișnuiți. În capătul dinspre tejghea lipsește Vânătoru. Probabil încă nu și-a terminat consumația la plăcintăria de pe colț. În rest, toți la datorie. La masa mea, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vrea să fiu“, i-am spus Liei (sau cui va fi fost), „un punct într-un text desăvârșit. Întotdeauna cel care va citi textul sau îl va recita știu că se va opri când mă va întâlni. Va zăbovi un dram de clipă, își va trage sufletul și va merge mai departe. Asta aș vrea să fiu, un popas spre mai departe“. Acum, în această dimineață la „Colombo“, urmărind mingiuca fetișcanei, simt că pot fi acel punct visat cândva. Despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]