669 matches
-
513} {EminescuOpXVI 514} {EminescuOpXVI 515} În numele Excelenței Sale Prințului Nicolai Conachi-Vogoridi Caimacam Principatului Moldovei Nr. 1649 Pașaport Secretariat de Stat Însămnare Vârsta - 17 ani Statul - crăscătoriu Părul - castaniu Ochii - căprii Nasul - potrivit Fața - smolită Osebite semne - Iscălitura purtătorului: Sunt poftiți toți dregătorii țivili și militari de a lăsa slobodă petrecerea dumilor-sale Șerban, Nicolai, Gheorghi, Ilie și Mihail Eminovici, fiii dumisale caminariul Gheorghi Eminovici, locuitoriu în Botoșani, iar acum aflători vremelnicește la Cernăuți, pentru urmarea studiilor, și a le da agiutor și protecție
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
La 26 noiembrie 1741 (7250), Costantin Nicolae Mavrocordat voievod scrie unor dregători domnești: „Credincios boiarul domnii mele, Hrisoscul biv vel stolnic, staroste de Cernăuți i Iordache vel căpitan de Cotmani”: „Vă facem domniia mea știre că de când ați mers la dregătoria aceea pân-acmu nici-un tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles că tâlharii ce să prind îi țineți acolo și, luând de la dânșii cele ce găsiți, pe tâlhari îi sloboziți. Pentru care... să căutați câți tâlhari se află prinși
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apare acel interval între ani, dragule? Cu îngăduința sfinției tale, am să citesc ce scrie în carte la subsol: „Întrucât cifra unităților lipsește din văleatul tuturor rezumatelor, data actului a fost restabilită după intervalul în care Grigore Ghica a deținut dregătoria de mare vornic al łării de Jos...” Cu alte cuvinte, „doi dintr-o pălitură”! Și numele complet al vel vornicului Ghica și perioada cât a fost „vornic al łării de Jos”. S-a întâmplat să am noroc, părinte. Îți închipui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
față de mine, precum și prețuirea arătată de Augustus tatălui meu...“ Se oprește din citit. Rămâne însă cu privirea plecată. Seius Strabo, tatăl lui Seianus, nu s-a ridicat niciodată mai sus de demnitatea de cavaler, dar a îndeplinit mul te alte dregătorii urbane și militare. Rudele și prietenii lui sunt copleșiți cu onoruri de către principe. După cum unul este sau nu intimul lui Seius Strabo, în aceeași măsură se socotește și prietenia lui față de Augustus. Reia lectura. „M-am obișnuit ca nădejdile și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de lucruri. Dar, în fond, sunt parte a acestei Biserici și pot fi mâhnit de unele semne de nevrednicie, așa cum pot fi bucuros de vredniciile ei. Sunt și eu dintre "robii" care trebuie hrăniți de alți robi, chemați, "sezonier", la dregătorii veghetoare și slujitoare. Sunt îndreptățit deci să mă plâng când nu-mi primesc hrana "la timp" sau când primesc hrană nepotrivită. Am fost martor, în aceste zile, la aniversarea celor 60 de ani de viață ai Prea Fericitului Daniel, patriarhul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cumva faptul că fenomenul corupției în România a devenit sistemic și pare mai extins decât în alte părți are și explicații de natură istorică? Adică influențele Imperiului Otoman, fanarioții, domnitorii care se duceau cu ploconul și peșcheșul să-și cumpere dregătoriile au alterat mentalitățile în România? Mai ales, poate, în sudul țării. Nu cumva a creat ma trici de comportament la vârful puterii, transmise de la o generație la alta? V-ați gândit vreodată la asta? — Da, m-am gândit. Am citit
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
câzlar-aga. În scurtă vreme și-a făcutprietini și partizani devotați. Evenimentul cel mai neașteptat se produsese în împărăția osmanlâilor: padișahul, umbra lui Allah pe pământ, dintr-o anume noapte nu mai cunoștea decât o singură femeie. Nu-i nimic, suspinau dregătorii bătrâni; va fi șase luni sultană-haseki, pe urmă va trece și asta cum trece fumul și cum trec miresmele. Însă harul n-a trecut ca fumul și ca miresmele. Noaptea a înrâurit asupra zilei; revoluția a sucit și a întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
neștiutoare! i-a zis el cu blândeță, depunând-o delicat pe sofa. Ce pot ști femeile despre treburile încurcate ale unei împărății ca a mea... Aceeași barbă s-a zbârlit cu turbare în Divan-Yolù, unde l-au împresurat pe măria sa dregătorii chemați în pripă. Sultanul a ațintit cu priviri pline de înfricoșare pe Rustem-vizir; și când și-a învăluit iar barba de viforul mâniei, Rustem-vizir a căzut în genunchi și și-a înclinat fruntea până la imineii cei roșii ai împărăției. Înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca pe un ghem. 18. Te va azvîrli, te va azvîrli ca pe o minge, pe un pămînt întins, și acolo vei muri, acolo vor veni carele tale cele strălucite, tu, ocara casei stăpînului tău! 19. Vei fi izgonit din dregătoria ta, și te va smulge Domnul din locul tău. 20. În ziua aceea, zice Domnul, voi chema pe robul Meu Eliachim, fiul lui Hilchia; 21. îl voi îmbrăca în tunica ta, îl voi încinge cu brîul tău, și voi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și să-ți pui mîna peste el. 19. Să-l așezi înaintea preotului Eleazar și înaintea întregii adunări, și să-i dai porunci sub ochii lor. 20. Să-l faci părtaș la dregătoria ta pentru ca toată adunarea copiilor lui Israel să-l asculte. 21. Să se înfățișeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe pentru el judecata lui Urim înaintea Domnului; și Iosua, toți copiii lui Israel, împreună cu el, și toată adunarea, să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
posesiunile, drept răsplată pentru slujbă dreaptă și credincioasă. Primii dintre ei au avut pământuri În așezările Brătienii de Sus și Brătienii de Jos, situate la circa 40 kilometri de Pitești. Treptat urmașii acestora devin boieri munteni puternici, urcând În diverse dregătorii și În viața politică, mai ales prin căsătorii cu femei din familiile unor mari boieri din comunele Șuici, Cepari, Tigveni, situate În aceeași arie geografică. Primul document privitor la Brătieni datează din 29 iulie 1508, din vremea lui Mihnea cel
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele și pe dregătorii domnești; în anii 1615 1616 țăranii refuză plata dărilor domnești, culminând cu răscoalele din 1888 și 1907. În anul 1759 orășenii ieșeni se răscoală împotriva curții domnești și, odată cu frământările sociale, în Iași se aprind ideile revoluționare din 1848, prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atât de la subalterni, cu ocazia numirii în funcții, și periodic, în cursul anului, cât și de la particularii care apelau la ei „fie spre a-i susține în judecăți sau a-i scăpa de pedeapsă, fie pentru a le obține o dregătorie, o scutire de dări sau altă favoare domnească”<footnote Giurăscu, C.C. (1937), Istoria românilor, ediția a II-a, Vol. II, partea I, București, p. 387. footnote>. Niculaki Stolnicul însemna în izvorul său de cheltuieli următoarele: „în zilele lui Barnovski, când
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Stejărenii preț de 12 unchii”. Iar dintr-un document din 24 mai 1503, aflăm că Danciu din Brâncoveni, fost mare vornic, dăduse lui Iane, banul Craiovei, satul Băilești, „ca să fie milă și cinste și căutare și să-i scoată lui dregătorie de la Ștefan Voievod”<footnote Ibidem, pp. 386 387. footnote>. După cum se constată, în aceste cazuri este vorba de daruri făcute dregătorilor, atât în calitatea lor de înalți funcționari, cât și în calitatea lor de judecători. În Pravila lui Matei Basarab
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mare indignare și după șaizeci de ani. Pretindea că știa unde se află bărbatu-său și le tot spunea, „la Cigagău“, dar ăia nu pricepeau. Ba mai mult, au aruncat-o, zicea ea, „În temniță“, și pe ea, și pe dregătorii de pendule, dar separat, ca să nu se poată Înțelege Între ei. Blestema mai ales Femeia, că, dacă În locul ei ar fi fost, tot așa, sclipitor și de aramă, dar Încă mai Înalt, un bărbat, nu s-ar fi ținut nenorocul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cerând o Întrevedere urgentă și scurtă cu domnitorul. - Te ascult, căpitane, spuse Ștefan, fără a se așeza În scaunul cu spătar Înalt destinat, În toate cetățile Moldovei, vizitelor voievodului. - Măria ta, am două lucruri urgente de comunicat Înaintea sfatului cu dregătorii apropiați. Primul este acela că Apărătorii au cerut chemarea tuturor efectivelor de luptă Încă de azi, lucru pe care l-am și făcut. Luptătorii lăsați la casele lor de sărbători vor sosi În cursul zilei. Ei vor ca măria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
putea niciodată nici să mergi pe picioarele tale, nici să ții o sabie În mână. Pe mâine. 5 ianuarie 1476, Cetatea de Scaun a Sucevei Erinei i se păru că cetatea nu mai are suflet. Se Întorsese voievodul, se Întorseseră dregătorii, garda Apărătorilor era la datorie, iarna era frumoasă iar vântul Încetase. Dar cetatea tot n-avea suflet. Era, parcă, locuită de păpuși mecanice. Viața continua, dar În surdină. Oamenii făceau ceea ce făcuseră și până atunci, dar mișcările lor aduceau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de la Valea Albă. Oameni tineri, care Îi prețuiau pe cei care se jertfiseră și care, la rândul lor, credeau În victorie. Stolnicul Petru, comisul Groza, căpitanul Gherman, Dragoș, pârcălab de Roman. Și alții. Îi scosese În primele rânduri, le dăduse dregătoriile, le prețuise viitorul. Mai rămânea ca ei să se dovedească demni de Încrederea lui și să-și câștige cu sabia acel viitor. - Ce trebuie să facem, măria ta? reveni Costea, văzând că voievodul nu lua nici o decizie după aflarea primelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ne despoaie de bunuri, de pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați la sfat. E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
demonstrat mereu nevinovăția, netemeinicia reclamațiilor - sau mai bine zis a turnătoriilor infame - în fața celor veniți în cercetare de la raion sau de la regiune. Despărțit de lumea satului, n-a mai dat «randamentul» cerut de stăpânire, n-a mai fost ales în dregătorii și a rămas printre localnici cu stigmatul de neșters al lichelismului care i-a denaturat și puținul suflet pe care îl mai avea, porecla «Ghetu’ om, săracu’!» rămânându-i ca nume, semn al dezonorării pentru totdeauna. Când, în sfârșit, a
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
păcatelor. 15. El este chipul Dumnezeului cel nevăzut, cel întîi născut din toată zidirea. 16. Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri și pe pămînt, cele văzute și cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpîniri. Toate au fost făcute prin El și pentru El. 17. El este mai înainte de toate lucrurile, și toate se țin prin El. 18. El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întîi născut dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
ești tânără și n-ai de unde cunoaște că pe de laturile mesei Măriei Sale se ațin puzderie de sfetnici și de dregători, care cată a fi îndestulați dacă nu vrei să-i vezi cu sprânceana încruntată. Ba, cu cât au o dregătorie mai măruntă, cu atâta se încruntă mai tare. LIANA: Oricât de tânără oi fi, eu cunosc, prietene Ceaun, că Măria Sa Gând-Împărat nu suferă părăduiala dintr-ale sale și dintr-ale țării, și că cei care fac altfel își vâră capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dacă va cinsti el pe alții, l-or cinsti și pe el”<footnote Nicolae Iorga, op. cit., vol. III, 1872, p. 41 footnote> Asemeneaea lui Gheorghe Duca este spectaculoasă. Din copil de casă al lui Vasile Lupu, el accede curând la dregătorii, cea mai înaltă dintre acestea fiind cea de mare cămăraș, adică avea grijă de averea personală a voievodului, și apoi vistiernic al doilea în timpul lui Ștefăniță Lupu (1659 1661). ,,Se pare că un rol favorabil în evoluția sa l-a
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Înfăptuiri culturale în „vremea Ducăi - Vodă”. Tipografia grecească de la Cetățuia Venit de tânăr în Moldova, Gheorghe Duca a fost mai întâi ucenicul unui proprietar de dugheană la abagerie în Iași. În timpul domniei lui Vasile Lupu, el a fost avansat la dregătoria de mare cămăraș, funcție administrativă care însemna chivernisirea averii personale a voievodului. În timpul domniei lui Ștefăniță Lupu (1659-1661), Duca a avut funcția de vistiernic al doilea. „S-a căsătorit cu Anastasia, fiica din prima căsătorie a doamnei Ecaterina Dabija și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]