4,293 matches
-
pod, se Întoarse la stânga și intră Într-o pasticceria. Comandă o duzină de foietaje. Chiar dacă nu le mâncau pe toate la micul-dejun, era sigur că Chiara avea să le dea gata În cursul zilei. Probabil În cursul dimineții. Balansând pachetul dreptunghiular În palma Întinsă, se Întoarse spre Rialto, apoi coti la dreapta și o luă Înapoi spre San Polo. La Sant’ Aponal, se opri la un punct de difuzare a presei și cumpără două ziare, Corriere și Il Manifesto, care credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
din intervalul respectiv, cum este cazul locuințelor de suprafață (din secolele VI-VII), care lipsesc pentru spațiul bazinului, dar apar mai târziu, la Dodești și Banca - Vaslui, precum și în alte zone ale spațiului moldovenesc (Botoșana-Suceava), fiind de formă ovală sau dreptunghiulară, cu pereții din nuiele împletite și lutuite, cu podeau lutuită și având în mijloc o mică vatră, înconjurată de pietre. Majoritatea trăsăturilor legate de tipurile de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la cuptoare din piatră sau lespezi de gresie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la cuptoare din piatră sau lespezi de gresie, de formă ovală, circulară sau dreptunghiulară (L1-L6, Dodești), puternic arse datorită intensei utilizări. Potrivit poziției vetrei, locuințele erau orientate pe axa nord-sud (L1-L6, Dodești, B2-Gura Idrici). De regulă, cuptorul din piatră era situat într-unul din colțurile camerei. Cuptoarele aveau sau nu boltă, în multe cazuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia, Giurcani (Vaslui), Cornățel (Bacău), Răducăneni (Iași) și Bârlogu (Argeș). Amnarul din fier de la Tăcuta este dreptunghiular în secțiune, ușor rupt la unul din capete, iar la celălalt este prevăzut cu o perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui) și identică cu exemplarele de la Hlincea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perforație, necesară agățării obiectului. Piesa este asemănătoare, din punct de vedere al formei, cu obiectul descoperit la Giurcani-Găgești (Vaslui) și identică cu exemplarele de la Hlincea - Iași și Murgeni - Vaslui. Cuțitul din fier de la Codreni-Roșiești este de tip comun, cu lama dreptunghiulară în secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secțiune, având mânerul lipsit de plăsele și cu partea metalică păstrată pe jumătate. Numeroase analogii, dintre care specificăm doar câteva, la Epureni, Giurcani și Negrești (Vaslui). Toporul descoperit la Bălteni este din fier, cu corpul îngust și alungit, iar lama dreptunghiulară. Potrivit formei, aparține tipului III și, pe baza asemănării cu exemplarul de la Curcani - Călărași, se datează în secolul IX. Cosorul din fier s-a găsit într-o stare bună de conservare, în preajma ruinelor unei cetăți hallstattiene, de la Vutcani. De tip
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemănărilor, încadrăm cronologic topoarele din stațiunile amintite în secolele VIII-XI. Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poziție chircită, iar restul de șapte erau cenotafe. Dintre cenotafe, trei conțineau oase fragmentare de cornute mari sau mici, schelete de cai, iar într-un caz s-a găsit un schelet complet de vițel. Gropile mormintelor cu schelete chircite erau dreptunghiulare (în șase cazuri) și ovale (în doar două situații). Gropile mormintelor ovale și la cele cenotaf aveau formă de clopot. Adâncimea variază și diferă de la mormintele de înhumație, cu schelete în decubit dorsal (0,10-0,90m), la cele cu defuncții
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
variază și diferă de la mormintele de înhumație, cu schelete în decubit dorsal (0,10-0,90m), la cele cu defuncții chirciți (0,50-1,10m), fiind mai mare pentru cele cenotafe (1,20-1,90m). Mormintele de înhumație erau situate în gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale, ultimele constituind un grup aparte în cadrul zonei funerare. Acest ultim amănunt indică gruparea mormintelor pe criterii familiale. Analiza antropologică a indicat o rată ridicată a mortalității infantile, 22 de copii și adolescenți, restul fiind adulți. O parte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asemănarea lor, la capitolul destinat acestor descoperiri. Topoarele descoperite la Tăvădărești (punctul Marginea de vest a satului) și Țepu (punctul Vatra satului) sunt din fier și specifice tipului I. Primul (găsit în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole) are muchia dreptunghiulară, cu aripioare la gaura ovală de prindere, lama curbată și tăișul îngust. Cel de-al doilea este similar primului, cu diferența că este mai lung, iar suprafață tăișului mai mare. Întrucât este des întâlnit în cultura Dridu, are cele mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anteriore, mai adăugăm la Țolici - Neamț , Dersca - Botoșani, Liteni, Pleșești - Suceava și Bârlogu - Argeș. Ultimul topor, găsit la Găiceana (punctul Vatra satului) este de tipul III, singurul din Bazinul Bârladului. Acest exemplar este tot din fier, are muchia și tăișul dreptunghiulare, corpul ușor curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare. Asemănări la Orbeni, Nănești (Bacău), Radovanu (Ilfov) și Bârlogu (Argeș). Toate topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești, Hansca-Căprăria și Cordon - Basarabia), dar existau și gropi pătrate, dreptunghiulare, circulare sau ovale (Hansca-Căprăria). Pentru mormintele izolate creștine sau păgâne acest amănunt nu a fost amintit, exceptând descoperirea de la Matca - Galați, unde groapa era rectangulară. Adâncimea gropilor: diferă în funcție de amplasarea siturilor și implicit de forma de relief. Spre exemplu, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
135). Bibliografie: Maxim-Alaiba 1981, p. 459-461; Maxim-Alaiba, Marin I. 1987-1989, p. 225; Teodor 1997c, p. 44. b) Teritoriul localității: în condiții necunoscute, s-a descoperit întâmplător pe teritoriul satului un topor din fier având corpul îngust, lung și cu lama dreptunghiulară. Trăsăturile sale indică datarea obiectului în secolul IX. Informație D. Gh. Teodor, 1996. Piesa se găsește la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/6). 159. Brăhășești (comuna Brăhășești), județul Galați a) Vatra satului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
14/1), 174 (fig. 15/6); Coman 1980c, p. 99; Teodor 1997c, p. 59. 161. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: în condiții necunoscute, pe teritoriul satului, s-a găsit un cuțit din fier, cu lama dreptunghiulară în secțiune și cu mânerul fragmentar, datat în secolul IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Obiectul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 373 (fig. 163/14). b) Pe teritoriul satului: întâmplător, pe teritoriul localității
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț, din marginea vestică a satului, s-a găsit un amnar din fier, dreptunghiular în secțiune, rupt la un capăt, iar la celălalt având o perforație cu scopul prinderii. Datat în secolul IX. Cercetare Șt. Ciudin, 1950; verificare Gh. Coman, 1967. Sondaj I. Ioniță, 1972. Obiectul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Artimon 1975, p. 316; Teodor 1978c, p.109, 189 (fig. 30/4); Teodor 1997c, p. 155. 168. Țepu (comuna Țepu), județul Galați a) Vatra satului: în vatra satului s-a descoperit întâmplător un topor din fier cu corpul lung, muchia dreptunghiulară, cu aripioare la gaura de prindere, lama curbată și tăișul lat. Prin similitudini, obiectul a fost datat în secolele X-XI. Informație D. Gh. Teodor. Piesa se află la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei elemente de la picior sunt: protopod (numărul 3), mezopod (numărul 4) și metapod (numărul 5) și cele trei din coadă: protocerc (numărul 6), mezocerc (numărul 7) și metacerc (numărul 8). Toate cele opt părți sunt triunghiulare și triunghiuri asemănătoare, triunghiuri dreptunghiulare isoscele, păsărica fiind, în consecință, o ființă specială și eminamente triunghiulară, o ființă triunghiularo-dreptunghiularo-isoscelică. Și aici avem o nouă, admirabilă, providențială și teleologică armonie văzând perfecțiunea în totalitate a păsărelei noastre, compusă, ca primele elemente sau celule, din șaizeci și
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
în consecință, o ființă specială și eminamente triunghiulară, o ființă triunghiularo-dreptunghiularo-isoscelică. Și aici avem o nouă, admirabilă, providențială și teleologică armonie văzând perfecțiunea în totalitate a păsărelei noastre, compusă, ca primele elemente sau celule, din șaizeci și patru de triunghiuri dreptunghiulare isoscele, așa cum se văd marcate în figură, cele șaisprezece care formează partea exterioară a păsărelei bine îndoite. Fig. 4 Și aici vedem cum anatomicul se ivește din histologic, macroscopicul din microscopic, și cum toată ființa depinde, în ceea ce privește organizarea sa, de
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
ți-am spus că nam nici timp, apoi, gata, n-am! Lasă că-ți dau eu ceva tare bun a ține loc de taburet. Și nevasta dispăru, rapid, În casă. Reveni, la fel de iute, ținând În brațe un fel de canapeluță, dreptunghiulară, ca, pentru a fi utilă copiilor care Încă nu pot merge pe picioare, spre a-i menține locului și a nu se Îndepărta prea mult de mama, ocupată, eventual, cu niscaiva treburi. Și i-l așeză dinainte. Ia stai, să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Eu și prietena mea așteptam camuflați după niște spaliere, în cârligele ca de măcelărie în care fuseseră suspendate vrafuri de materiale propagandistice. Planșe cărămizii, ce te somau să făurești politica din agricultură a Partidului ori să lupți pentru pace, panouri dreptunghiulare al căror unic mesaj subtil părea acela de-a ne înștiința cât de tâmpiți fusesem la cap atunci când ne angajaserăm în afacerea respectivă. Începuse să picure groaza în mine. Din colțișorul nostru nu puteam întrezări nici o figură. Din colțișorul nostru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
au desprins cumva de la uniformă, de asemenea nu li se permitea intrarea în școală fără matricolă. Liceul mărginea într-o parte marea și străzile, iar în cealaltă parcul cu numeroși castani bătrâni și teatrul, în fața căruia se găsea un bazin dreptunghiular din beton, având plasată în mijloc o fântâna țâșnitoare și susurătoare care stropea nemiloasă un grup statuar din bronz. De obicei oglinda liniștită a apei din bazin nu era tulburată de nicio tresărire, aruncând străluciri adânci învăluite în misterele rezolvate
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să- și amintească ceva când a venit profesorul lângă el și a început să răspundă dar nu și-a amintit cum îi spune triunghiului dreptunghic. Avea un lapsus cauzat de emoții. Știa că nu e bine însă a zis triunghi dreptunghiular, fiindcă trebuia să îl numească într-un fel la demonstrație. Îi treceau prin minte denumirea tuturor triunghiurilor< isoscel, echilateral, oarecare și, dreptunghiular. Parcă îl obseda acest cuvânt și nu era în stare să îl găsească pe cel potrivit. Era extrem de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spune triunghiului dreptunghic. Avea un lapsus cauzat de emoții. Știa că nu e bine însă a zis triunghi dreptunghiular, fiindcă trebuia să îl numească într-un fel la demonstrație. Îi treceau prin minte denumirea tuturor triunghiurilor< isoscel, echilateral, oarecare și, dreptunghiular. Parcă îl obseda acest cuvânt și nu era în stare să îl găsească pe cel potrivit. Era extrem de nervos iar profesorul râdea disprețuitor. Laur s-a înfuriat și a ieșit din sală. A venit asistentul Popescu după el, însă a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]