3,110 matches
-
colesterolului „bun” și reduce nivelul colesterolului „rău”. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu mâncați și nu beți prea mult dintr-odată. Nu fumați. Nu duceți o viață stresantă, care determină creșterea colesterolului. Remedii tradiționale Luați zilnic 3 g praf de drojdie de orez roșu. Terapie alimentară Mâncați de două ori pe zi câte 7 g de usturoi. Dacă începe să vă supere stomacul renunțați. Mai puteți mânca un kiwi pe zi. Sau o dată pe zi câte 15 g de semințe de
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
fuling pi coajă de scorțișoară gui zhi coajă de piper de Sechuan hua jiao codonopsis dang shen corn de cerb (Cornu cervi pantotrichum) lu rong crin galben huang hua cai crizantemă juhua curmale negre hei zao curmale roșii hong zao drojdie de orez roșu hong qu mei dudă sangshen fasole albă uscată bai piandou fasole mung lüdou fasole roșie cu bobul mic chi xiao dou floare de caprifoi jinyinhua floare de crizantemă sălbatică ye juhua floare de lotus lian hua floare
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
cu cremă, dar în scurt timp am realizat că în sertarul din bucătărie se întâmpla ceva ciudat; la aluat pusesem 6 linguri cu făină, 3 cu zahăr, un vârf de cuțit de sare, o linguriță cu bicarbonat și două cu drojdie, iar cutia cu tacâmuri era aproape goală; nu folosisem nici o furculiță, însă lingurile mi se terminaseră, iar la capitolul lingurițe stăteam deja foarte prost... când am trecut la cremă și am avut nevoie de încă o lingură pentru ulei, m-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la Hamburg, ezită: „Ideea de a merge acolo, de a întâlni oameni, mai ales, îmi face greață” (II, 10). Mai mult, își reproșează că nu se bucură suficient de inactivitatea sa: „Nimic nu otrăvește mai tare ca resturile de ambiție, drojdia omului cel vechi” (III, 299). Și dacă la un moment dat își dorea să fie piatră, altundeva citează din Pascal: „Un arbore nu se știe nefericit” (I, 60), invocând nostalgia lui după vegetal. „Ar trebui să poți renunța la tot
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unei angajări constructive. „Admirația maladivă pe care am purtat-o Germaniei mi-a otrăvit viața”, spune el, pentru a continua: „Dacă sunt lecuit de vreo boală, cu siguranță asta e” (III, 207). Într-un loc vorbește despre ambiție ca despre „drojdia omului cel vechi” (III, 299). Altundeva, își spune: „Violent și intolerant din fire, eram făcut pentru acțiune. / Iată, sunt acum douăzeci de ani de când mă străduiesc să fiu inactiv și, pe legea mea, am izbutit” (III, 21). Nu ne întrebăm
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și coborâș susținut de continua aspirație spre lumină. Ideea apare în câteva poeme: "Fereastra viermelui", "Resturi", "Umil pretext": "Ei sunt fereastra viermelui spre an,/ Pervaz pe care se tivește/ și e bolnav, senin, stăruitor,/ Lăsând pe mine urma lor de drojdie". Aspirația spre lumină, spre cer este fereastra-oglindă în care se purifică o existență măruntă de vierme târâtor. Un poem intitulat "Testament" explică conținutul volumului "Fântâna somnambulă". Aceasta, ca și "Mieii primi", cuprinde versuri ce vor cânta cu predilecție adolescența, de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îmbolnăvești de junghiuri. Se crede că dacă are cineva junghiuri este bine a spăla limba clopotului bisericii și apoi a se spăla cu acea apă. Pentru junghi, să cumpere mărgelușe albastre mici, să le piseze, să bea cu rachiu de drojdie. Se crede că dacă are cineva junghiuri, apoi e bine a lua fuior* de cînepă de vară, a-l suci la spate și a face nouă noduri - și cu asta, legîndu-se cruciș peste piept, îi vor trece junghiurile. Ca să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și a obținut un bilet pe care era scris "scutiți de masă!". Ieșit victorios de la tovul binevoitor, Vancea, zis și nea Jenel, i-a spus însoțitorului: Vă cutii de mată, mă, amărîtilor! Dă ti tu o drozdie!... Și la o drojdie, Vancea i-a spus lui Ovidiu, mustăcind: Bă, tap batrîn, ai oservat ti tu că techetara lui Taburel îmi fătea cute?... Directori defecți Obișnuit cu idealul Alecsandri, Kogălniceanu, Negruzzi, sau Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ilie Grămadă, Liviu Ciulei, Beligan, Giurchescu, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
muștele și tânțarii de pe terasa sau terenul dumneavoastră. • Imediat ce muștele încep să apară în livadă, agățați de ramurile arborilor un vas cu gura largă în care turnați un amestec din 250 ml de melasă, 375 ml de apă și puțină drojdie. • Pentru a alunga tânțarii, plantați lavandă, busuioc sau mușcate. P Păduchii de frunze Păduchii de frunze sunt, fără îndoială, insectele cele mai întâlnite într-o grădină. Nu numai că sug seva frunzelor și a tulpinelor, ofilindu-le, dar transmit și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
scăpa de păianjenii care vă atacă plantele, stropiți pământul din jurul acestora cu un amestec format din 15 ml de oțet diluat într-un litru de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu și puțină drojdie și vaporizați amestecul peste păianjeni. Aceștia se umflă și se sufocă după ce au ingurgitat făina și drojdia. Plantele de ghiveci • Dacă nu aveți pietricele de pus pe fundul ghivecelor negăurite (pentru a permite drenarea apei și respirația rădăcinilor planteloră, folosiți
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ml de oțet diluat într-un litru de apă. • Amestecați 60 ml de lapte degresat, 500 g de făină de grâu și puțină drojdie și vaporizați amestecul peste păianjeni. Aceștia se umflă și se sufocă după ce au ingurgitat făina și drojdia. Plantele de ghiveci • Dacă nu aveți pietricele de pus pe fundul ghivecelor negăurite (pentru a permite drenarea apei și respirația rădăcinilor planteloră, folosiți mici ghemotoace de folie de aluminiu. • Cel mai târziu în septembrie trebuie să aduceți în casă toate
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
10 42 5 20 20 3 10 Datele prezentate în acest tabel arată că zaharurile reprezintă cca. 20-25% din substanța uscată a leșiei reziduale disnefitice. Aceste zaharuri pot fi valorificate separat, fie prin fermentație alcoolică, fie prin cultivarea și multiplicarea drojdiilor furajere. În cazul valorificării acestora prin fermentație alcoolică, randamentul în alcool etilic este de cca. 95%, la o tonă de celuloză sulfit obținându-se cca. 80 litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
valorificate separat, fie prin fermentație alcoolică, fie prin cultivarea și multiplicarea drojdiilor furajere. În cazul valorificării acestora prin fermentație alcoolică, randamentul în alcool etilic este de cca. 95%, la o tonă de celuloză sulfit obținându-se cca. 80 litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale, conțin în medie cca.50% putere. La rândul lor, aceste proteine sunt alcătuite din toți aminoacizii esențiali, fiind mai bogate în lisină. În același timp, drojdiile furajere conțin întregul
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
80 litri etanol. Drojdiile furajere care se multiplică, folosindu se ca substrat soluțiile sulfite reziduale, conțin în medie cca.50% putere. La rândul lor, aceste proteine sunt alcătuite din toți aminoacizii esențiali, fiind mai bogate în lisină. În același timp, drojdiile furajere conțin întregul complex de vitamine B, fiind o sursă valoroasă de fier, calciu, fosfor și iod. În procesul de multiplicare a drojdiilor firajere participă atât henozele cât și pentozele, la o tonă de celuloză sulfat obținându-se cca. 70-120
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
lor, aceste proteine sunt alcătuite din toți aminoacizii esențiali, fiind mai bogate în lisină. În același timp, drojdiile furajere conțin întregul complex de vitamine B, fiind o sursă valoroasă de fier, calciu, fosfor și iod. În procesul de multiplicare a drojdiilor firajere participă atât henozele cât și pentozele, la o tonă de celuloză sulfat obținându-se cca. 70-120 kg drojdie furajeră. În afara grupelor sulfonice, lignosulfonații tehnici prezintă o serie de alte grupe funcționale reactive, cum ar fi cele hidroxil fenolice, carbonilice
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
conțin întregul complex de vitamine B, fiind o sursă valoroasă de fier, calciu, fosfor și iod. În procesul de multiplicare a drojdiilor firajere participă atât henozele cât și pentozele, la o tonă de celuloză sulfat obținându-se cca. 70-120 kg drojdie furajeră. În afara grupelor sulfonice, lignosulfonații tehnici prezintă o serie de alte grupe funcționale reactive, cum ar fi cele hidroxil fenolice, carbonilice și carboxilice, care pot fi folosite în reacții chimice de modificare. Din aceste motive, 41 lignosulfonații tehnici reacționează cu
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
nu îți las țiia/ decât calvarul nesfârșit,/ Hristos prin sine-adeverit/ ești tu, Maria!". Deși fixată într-un cadru ideal [Baadul, legiferat drept o "desăvârșită transcendență a Morții / Argos al crimei/ Thebă a incestului,/ Egipt al robiei/ Canaan al făgăduinței/ mizeră drojdie a visului", în sfârșit, drept spațiul perfect de textualizare a morții ("așteptând să vină moartea/ treaz lucrez pentru gloria ei" La Baaad)], mitologia aceasta lirică este puternic ancorată în mai multe culturi. S-au și descoperit, în poezia lui Cezar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
într-o mare măsură, și cele ale generației sale. Adică: greața, devitalizarea lentă, abil travestită în ostilitate fățișă împotriva sistemului, dorința împinsă până la extrem de a epata noul burghez neaoș (pe care, natural, tot cu vechiul comunist îl identifică), obsesia putridului/ drojdiei/ putregaiului, într-un cuvânt, a universurilor reziduale, tentația suicidului nu atât eliberator, cât demonstrativ ș.a.m.d. Iată, spre exemplificare, doar câteva dintre notațiile incriminante, prin a căror acumulare cinică se dă un relief colțuros dezastruoasei stări românești de fapt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și de mine bubulina" (fiul); "să scriu repede cât mai sunt tânăr/ cât îmi mai pot permite să fiu furios și radical/ cât încă disprețuiesc unghiul de nouăzeci de grade/ cât încă miros ca o sfidare les fleurs du mal" (drojdie); "societatea umanitaristă/ nu-și va face deci o mea culpa îndurerată/ știe ea prea bine că cu toată ploaia/ conveniențele șabloanele și cacofoniile/ un cadavru e un deget care arată" (altă drojdie) etc. etc. Deși din volum nu lipsesc accentele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
miros ca o sfidare les fleurs du mal" (drojdie); "societatea umanitaristă/ nu-și va face deci o mea culpa îndurerată/ știe ea prea bine că cu toată ploaia/ conveniențele șabloanele și cacofoniile/ un cadavru e un deget care arată" (altă drojdie) etc. etc. Deși din volum nu lipsesc accentele întunecat profetice și nici tendința asumării unei voci auctoriale ce se reprezintă prin vocabule inclusive ("noi", opus unui "voi" explicitat fie prin raportarea ironică la realitatea socio-politică românească, fie prin diferențierea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alegerilor de către Likud și fostul premier Netanyahu, care, între timp, a revenit însă la putere. Un alt clivaj este de natură culturală. S-a spus că popoarele resimt față de evrei aceeași animozitate pe care va fi resimțind-o făina față de drojdia care o împiedică să se odihnească, dar cînd drojdia rămîne singură, devine corozivă. Bancheri palizi și-au amestecat mereu banii cu rugăciunea, veniți din atîtea părți ale lumii, cu limbi și culturi atît de diferite, au creat practic un șoc
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
timp, a revenit însă la putere. Un alt clivaj este de natură culturală. S-a spus că popoarele resimt față de evrei aceeași animozitate pe care va fi resimțind-o făina față de drojdia care o împiedică să se odihnească, dar cînd drojdia rămîne singură, devine corozivă. Bancheri palizi și-au amestecat mereu banii cu rugăciunea, veniți din atîtea părți ale lumii, cu limbi și culturi atît de diferite, au creat practic un șoc cultural, un nou "turn Babel". În anii '50-'60
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
al substanțelor volatile cu sulf, din usturoi și ceapă. Are acțiune antibiotică față de multe bacterii Gram pozitive, inhibându-le dezvoltarea la o concentrație de 4 ppm. Are un spectru mai larg ca penicilina, fiind activă și împotriva bacteriilor Gram negative, drojdiilor, mucegaiurilor, dar cu o activitate de 100 de ori mai redusă. ALCALOIZII DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Alcaloizii sunt compuși de origine vegetală, aparținând unor clase sau categorii diferite din chimia organică. Conțin în moleculă cel puțin un heterociclu cu azot
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de Michaelis și Menten pentru a urmări cinetica reacției de hidroliză a ureei, substrat catalizat de enzima, urează, în urma căreia, se obțin, ca produși de reacție, dioxidul de carbon și amoniacul. Ureaza este o enzimă care se găsește în bacterii, drojdii și în unele plante superioare. Masa moleculară a ureazei este de 480 kDa. Ureaza a fost prima enzimă obținută în formă cristalină (în anul 1926). În contrast cu enzimele alosterice, ureaza aparține grupei de enzime obișnuite, al căror mecanism se supune cineticii
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]