1,418 matches
-
până la respingerea lui devine manifestă în regiuni, vremuri și situații când se întâlnesc oameni diferiți ca limbă, habitat, obiceiuri și este mai puțin categorică în regiunile populate de grupuri omogene. Străinul este tratat întotdeauna cu circumspecție, nu însă obligatoriu și dușmănos. Ca regulă, cea mai defavorabilă imagine și-o formulează unii despre alții vecinii. De o manieră primitivă, omul medieval din secolele la care ne referim supunea examenului, alături de limbă, armele, părul, mirosul sau mărimea corpului, înfățișarea, manierele (străinului îi era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
student, originar din Lita, Teleorman 49. Întrucât partizanii avuseseră persoane de sprijin și de legătură în satul Bistrița-Costești și la mănăstirea Bistrița, județul Vâlcea, Securitatea a decis transportarea în sat a cadavrelor celor împușcați în munți, „pentru a intimida elementele dușmănoase care-i sprijiniseră“50. Mărturiile se contrazic cu privire la locul unde au fost îngropați cei zece morți: fie locul nu se cunoaște, fie se găsesc în cimitirul din Bistrița 51. Securitatea a reușit să aresteze în munți, pe loc ori după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca ilegitime, frauduloase, malefice chiar. Oricum, dacă ceva nu mergea, evreul trebuia, din nou, să dea socoteală. Rămânea un renegat și era condamnat chiar din acest motiv. Efectul devenea cauză. Tocmai pentru că nu era acceptat, evreului i se atribuiau porniri dușmănoase. Tuturor li se părea normal ca un individ refuzat pretutindeni, mereu în trecere, să nu se simtă obligat față de comunitatea care îl îngăduia vremelnic. Prejudecățile care garantau confortul mental al societății burgheze recomandau evreul ca suspect învederat, ca subversiv înrăit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Convocat la Securitate, după ce i-au ajuns acolo, prin Baciu, caietele conținând romanul scris pe „muntele vrăjit”, el află, nu fără a suporta în prealabil tratamentul aplicat de angajații instituției oricui le cade în gheare, că anchetatorul lui colectează manuscrise „dușmănoase”, dar de valoare, pe care speră să le editeze cândva, dar deocamdată le studiază spre a dibui cu ajutorul încifrărilor din cuprinsul lor urmele celor arestabili. Manuscrisele compun o adevărată bibliotecă, replică la Biblioteca din Alexandria, de unde și titlul romanului. Cartea
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
răsplătim prietenii și ne pedepsim inamicii. Pentru a Înțelege cu adevărat rădăcinile politicii externe americane, europenii trebuie să aprecieze obsesia generală a americanilor În privința autonomiei. Pentru țara noastră, mărginită de două mari oceane, libertatea a Însemnat autonomie Într-o lume dușmănoasă și puțin predictibilă. A nu fi dependent de (și Îndatorat către) alții, ci, mai degrabă, autosuficiența a fost laitmotivul politicii externe și de securitate americane Încă din primele zile ale tinerei republici. Politica externă americană, Înainte de cele două războaie mondiale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Jurnalului unui jurnalist fără jurnal, scris pe durata unor simbolice „ierni”, între 1983 și 1989, ultimii ani de viață ai lui S.. Dialogul și comuniunea cu cititorul pe care jurnalul ar putea-o intermedia sunt, deocamdată, virtuale. Prin conținutul lor „dușmănos” față de regim, caietele sunt nepublicabile și ținute în secret, opere de sertar pe care numai altă epocă, a libertății, le va aduce la suprafața editorială. Acest aspect este esențial și el direcționează întregul flux confesiv al autorului, care nu scrie
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
-se să promoveze tipul scriitorului-luptător social. Câteva capitole prezintă campaniile care au jalonat în această perioadă drumul literaturii spre condiția de instrument al propagandei: promovarea „culturii de masă”, stigmatizarea „turnului de fildeș”, adoptarea modelului literar sovietic, discreditarea modernismului, „lichidarea rămășițelor dușmănoase”, contestarea „crizismului”, abolirea „decadentismului” și cosmopolitismului - etape în acțiunea de „arestare a cărților și ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
începe să țină un jurnal ce se va întinde până în 1983 și va însuma peste șase mii de pagini, în care notează zilnic observații despre sine și despre familie, despre diverse aspecte politice și culturale ale epocii. Manuscrisul, cu „însemnări dușmănoase și compromițătoare politic”, confiscat de Securitate, devine în 1984 motivul arestării, iar în 1985 al torturării și morții sale violente în arestul din Calea Rahovei, în București. După 1989 câteva reviste culturale vor publica fragmente din acest jurnal, considerat mărturia unui
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
câte o școală rusească, călugării fiind obligați să Învețe limba rusă. „Măsurile acestea În aproape toate mănăstirile - raporta Pavel Lebedev superiorilor săi - au fost Întâmpinate cu foarte multă rea-voință de către frații cei mari, inculți, grosolani, necunoscători ai limbii rusești și dușmănoși Învățământului rusesc” <ref id="20">20 Trudî Istorico-Arhivnoi Comissii Bessarabii, vol. IV, p. 11 12. </ref>. În acest răstimp, tipografia eparhială românească practic nu a mai funcționat, iar În 1882 a fost Închisă definitiv. În ciuda acestei politici feroce de rusificare
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
jumătate, iar în spatele acestora începe să bănuiască observații greșite, sau să creadă că este batjocorit. El va începe să interpreteze sau să creadă că anumite gesturi sunt îndreptate împotriva lui, considerându-se ținta unor ironii sau chiar a unor uneltiri dușmănoase. Adesea se constată faptul că bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați ca „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați cu legea”, ce au comis un „act banditesc”. Ei ar reprezenta o „pată pentru colectiv” și o „rușine”, întrucât au manifestat un „huliganism barbar” și o „atitudine profund dușmănoasă”. Li se impută că ar fi consumat alcool (drept care se presupune că au „un fond nesănătos”) și că violența lor ar fi de natură animalică: „Parcă erau fiare”; cineva îi descrie exaltat ca având „mâinile pline de sânge huligan”! Acuzatorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
umanism” a protestatarilor, excluderea acestora din colectiv, fiind indicată, la un moment dat, ca soluție punitivă deportarea. Dar lucrurile nu se opresc aici: întrucât protestatarii sunt considerați „elemente înrăite” și periculoase, iar protestul lor, o „activitate criminală” și o „acțiune dușmănoasă”, mai mulți vorbitori inflamați reclamă pedeapsa supremă (ori capitală). O concluzie de tipul: „Este tragic ce s-a întâmplat” este înlocuită repede prin: „Trebuie făcută curățenie. Legea să-și spună cuvântul” sau „Să fim neîngăduitori. Să nu iertăm nimic”. Unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la lume. Așadar, tot ce era „vechi” nu mai era bun, ci trebuia înlocuit, însănătoșit, justificând astfel represiunea. Se realiza în felul acesta și polarizarea atitudinilor: cauzele dificultăților economice și sociale de după război erau acum explicate de opoziția acestor „elemente dușmănoase” care se opuneau „instaurării regimului de democrație populară”. În acest mod, minciuna și invenția, puse în locul realității, interdicția de a difuza adevărul au fost considerate mijloace bune pentru a ajunge la scop: ștergerea trecutului adevărat și construirea altuia convenabil. Încercările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și colegii de celulă m-au luat în primire. A.N.: Cât a durat ancheta? N.I.: Ancheta mea a durat doi ani de zile. A.N.: Ce voiau să afle? N.I.: Nu știu ce voiau să afle. Voiau să știe ce activitate dușmănoasă contra clasei muncitoare am dus. În altă zi, am fost luat din nou la anchetă. La biroul din camera de anchetă se afla un deținut din Iași și își scria declarația. Aceeași întrebare: „Ce ai de spus?”. Același răspuns: „Nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era o nouă anchetă, cerută imperios de către Securitate, numai că de data aceasta ancheta a fost condusă de către colegii și prietenii noștri care s-au dovedit a fi mult mai cruzi și mai eficienți. Securitatea voia să cunoască toate elementele dușmănoase nearestate încă, toate organizațiile anticomuniste, acțiunile de sabotaj sau de spionaj și orice informație despre gândurile și atitudinile oamenilor din libertate. Tehnica demascării era asociată unui ritual umilitor. Erai chemat de torționarul-șef, te așezai în genunchi la picioarele lui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și plictisitoare de localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate după sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele unde ambarcațiunea trebuia trasă la edec, serii covârșitor monotone, întrerupte în câteva locuri de mici „monografii” ale
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină de pericole, societatea are un potențial excesiv de răufăcători. În cercetare, s-a acordat o atenție deosebită ,,intenției de a face rău” (Tedeschi și Felson, 1994). S-a Încercat definirea cât mai exactă a acestui concept, deoarece, În nenumărate cazuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Marea Britanie împreună cu mama ei) și se recăsătorește în 1952 cu Mariana Nicolaide, cu care va rămâne până la sfârșitul vieții. Arestat în decembrie 1958 și învinuit, cum va menționa el însuși, pentru „1. ascultare de posturi de radio străine și comentarii dușmănoase; 2. răspândirea lucrărilor mele în manuscris și a cărților primite de la Emil Cioran și Mircea Eliade; 3. preconizarea unei schimbări a regimului”, este judecat și condamnat la douăzeci și cinci de ani de muncă silnică. Eliberat în august 1964, i se oferă
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
9 septembrie 1959, este condamnat de Tribunalul Regiunii a 2-a Militare la paisprezece ani de muncă silnică pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale”. Faptele incriminate au fost: de a-l fi instigat pe Noica să scrie o carte „dușmănoasă”, în speță „istorisirile” acestuia din Hegel, de a fi făcut să circule volumul lui Emil Cioran La Tentation d’exister, de a fi transcris, multiplicat și răspândit Lettre à un ami lointain, scrisoarea lui Cioran către Noica, apărută în „La
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
negat valoarea unei cărți a lui Zaharia Stancu, Rădăcinile sunt amare, că vădește „ploconire” față de literatura occidentală reacționară, în fine că ar fi participat la un complot studențesc contrarevoluționar. De la Uranus, Jilava, Salcia, Strâmba, Grindu până la penitenciarul Gherla acest element „dușmănos”, „ostil”, „descompus”, „complotist”, cum este etichetat de anchetatori și torționari, cunoaște toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]
-
bune intenții, reprezintă cea mai primejdioasă manifestare a ideologiei dușmane În critica noastră. Prin faptul că tov. Crohmălniceanu nu a luptat să se debaraseze de concepțiile burgheze asupra literaturii și artei, atitudinea acestui articol este În mod obiectiv o atitudine dușmănoasă. (Ă). Din discuțiile la raport au mai reeșit și alte manifestări cosmopolite În critica noastră, manifestări care dacă nu Îmbracă forme obiectiv dușmănoase ca În articolul tov. Crohmălniceanu, nu sunt totuși lipsite de gravitate și contribuie la frânarea dezvoltării literaturii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
debaraseze de concepțiile burgheze asupra literaturii și artei, atitudinea acestui articol este În mod obiectiv o atitudine dușmănoasă. (Ă). Din discuțiile la raport au mai reeșit și alte manifestări cosmopolite În critica noastră, manifestări care dacă nu Îmbracă forme obiectiv dușmănoase ca În articolul tov. Crohmălniceanu, nu sunt totuși lipsite de gravitate și contribuie la frânarea dezvoltării literaturii noastre. (Ă). Dar critica noastră are slăbiciuni serioase și În ceea ce privește literatura sovietică, cea mai Înaintată literatură din lume, din care poporul nostru, scriitorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața socială de pe pozițiile avansate ale partidului clasei muncitoare. Împotriva acestor țeluri care sunt o parte integrantă din țelurile clasei muncitoare din Republica noastră, critica literară se lasă de foarte multe ori antrenată pe drumuri greșite sau chiar În atitudini dușmănoase, dovedind astfel că În acest domeniu pozițiile dușmanilor clasei muncitoare sunt Încă existente. (Ă). Pentru a da un exemplu concret de modul În care ideologia burgheză se poate strecura În cultura noastră și În critica literară, amintim de studiul Pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ideologiei clasei muncitoare, ci cu un iatagan sortit să taie tocmai ceea ce clasa muncitoare apără și caută să dezvolte. (Ă). Atingând problema calității de pe o astfel de poziție tipic burgheză, era firesc ca autorul studiului să alunece pe o pantă dușmănoasă literaturii noi, care se făurește astăzi În țara noastră. Astfel se explică faptul că autorul studiului desființează 95 la sută din tinerii noștri scriitori și din nuvelele apărute În ultima vreme, pe motivul că toți aceștia scriu despre Întreceri socialiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără Îndoială o mare greșeală publicând studiul Pentru calitate În nuvelistica noastră și rândurile de până aici nu sunt adresate numai lui Ovid S. Crohmălniceanu ci privesc și pe autorul articolului de față, care a permis publicarea unui asemenea studiu dușmănos ideologiei clasei muncitoare, În paginile Contemporanului. Conducerea Contemporanului și colectivul său redacțional, orientându-se greșit În problemele literaturii nu a văzut În ce constă adevărata problemă a calității, nu a denunțat la timp poziția greșită a autorului studiului amintit, nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]