770 matches
-
n-au fost rostite astfel precum le-au reprodus ziarele, că Grădișteanu nu avea nici o calitate oficială la acel banchet, că toastul acestui domn nici n-a fost reprodus în Monitorul oficial și că afacerea este ațâțată numai de ziarele dușmane țării. Și, în adevăr, peste câteva zile, Emile Galli, proprietarul ziarului l’Indépendance Roumaine este expulzat din țară. Dar relațiile noastre cu Austria nu sunt deloc bune, zilnic ele se înrăiesc. Mai întâi avem chestiunea Dunării, care nu e încă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
instanțe speciale de judecată pentru vina de a fi fost complicele necesar al regelui Carol II, în instaurarea dictaturii. Cînd Iuliu Maniu formula această cerere, Ana Pauker dușmana de moarte a lui Tătărăscu sosea odată cu trupele rusești, în uniforma armatei dușmane. Cu ce autoritate morală mai putea Maniu, în acele momente cruciale de ocupație sovietică, pe care el le patronase, să judece pe alții pentru o vină infinit mai mică? Cererea lui Maniu apărea cu atît mai scandaloasă cu cît adevăratul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
părintele Bernhard În capelă. — Nu m-au Înțeles, monseniore. Cei mai mulți sunt niște războinici aspri și neciopliți care n-au În cap decât arme și bătăi, numai sete de putere. și sunt Întunecați și orgolioși pe deasupra. Astăzi mi-am făcut noi dușmani. Cred că nici măcar credinciosul Hildebrand n-a Înțeles, nici Raimund și În nici un caz Amadeus din Geneva, care mă urăște din inimă Împreună cu toate neamurile lui. Nici Eglord, care mă invidiază fiindcă sunt prinț și fiindcă trebuie să Îngenuncheze În fața
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mai mult de Consiliu decât de toți Îm părații și de toți papii. Dar m-a ascultat cu bunăvoință și mi-a răspuns: „Noi nu vom Întreprinde nimic care să dăuneze intereselor prietenilor noștri, mai cu seamă că avem aceeași dușmani.“ și ceilalți domni de față au Încuviințat cu totul spusele lui. Dar ceea ce e mai important urmează de-abia acum: a doua zi m-a vizitat domnul Giuseppe Candiano, nepotul ducelui Înjunghiat odinioară și membru al Consiliului celor Zece - de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
două genii ale Carpaților. A.B.Apropos, de gazetărie, de care pomenește și criticul, v-a ajutat gazetăria în poezie? Întrebarea mi s-a mai pus, de vreme ce am 25 de ani de gazetărie, la vârf, sub două regimuri politice iremediabil dușmane. Am debutat, la l6 ani, cu un articol critic la adresa unui președinte de cooperativă de consum din Mărașu. Ca profesie, am început în 1969, când am terminat facultatea și am venit în București cu repartiție guvernamentală, și am părăsit-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fluviu într-un blocturn etc. Dar, în mod cert, ca un tânăr să poată răzbi astăzi, trebuie să aibă o cultură temeinică. A.B.Să ne aducem aminte de debutul Dumneavoastră din 1954, produs în revista "Tânărul scriitor", cu povestirea Dușman cu lumea. În realitate, am debutat mai întâi, și sunt foarte mândru de acest lucru, la Galați, în ziarul local "Viața nouă", eram tare fascinat de plumb, de litera scrisă, de miracolul foii de ziar. Pot spune că am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o doamnă destul de Înaintată În vârstă m-a rugat să repet conferința la biserică. I-a interesat În special viața țărănimii noastre. Lipsită de binefacerile tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dintre ei nu cunoștea Însă drumul mai departe, În special cum și pe unde să treacă munții Stâncoși. De aceea s-au sfătuit cu șefii indienilor. Nici aceștia nu cunoșteau prea bine, mai ales că triburile din vest le erau dușmane. Dar, au spus ei, este aici o femeie tânără, care s-a născut și a trăit acolo unde apune soarele. Au chemat-o și pe ea la sfat. Această femeie se numea Sakakawea, al cărui nume Înseamnă „femeia pasăre”. Ea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dl. G. Rotică publică o poezie, îngrijit scrisă: „Scrisoarea dușmanilor” care însă ar fi câștigat mult prin eliminarea unor versuri ca: „Eu văd cu scârbă scrisul: sunt slove de la fiara ce puii își așteaptă cu prada de la noi Că inima dușmană nu-i inimă de om!” Mai mult ne oprim asupra poemului „In memoriam... lui Petre Liciu”, datorit domnului George Voievidca care mai publică în acest număr versuri de o remarcabilă finețe și gingășie. Pagina din trecutul nostru ar fi putut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noiembrie 1944 numai Const. Loghin. În aprilie 1944, Revista Bucovinei scria: „Când Bucovina noastră scumpă, alături de Basarabia și de o parte a Moldovei noastre dragi, geme din nou sub călcâiul moscovit, de am ajuns să ne socotim istoria după cotropirile dușmane”, revista se tipărea la Timișoara, apărând precum „balaurul din poveste”: - îi tai un cap și răsar alte două și mai multe în loc.” Sau cum spunea Dragoș Vicol în a sa poezie „L-am întâlnit pe tata, pribeag....: Ce faci, tată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țări comuniste din Est, a Împins-o spre putere, dând la o parte fără menajamente vechi tovarăși de-ai lui, inși cu experiența puterii și posedând elemente de moralitate și de patriotism. (I-am citat mai sus.Ă Străin și dușman așa cum numai unul „de-al nostru” poate fi, un fel de pion al unei alte lumi, eternă și ea, acea marginalitate istorică și morală, lumpenul moral și național, cei fără origini sau cu origini neclare, Îmbibați de o ură colosală
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
făcuse un program central. Stalin, cel admirat nu numai de Români, dar și de intelighenția franceză sau germană a vremii, anunțase cu un cinism fastuos - un cinism care trecea drept ideal! - că, „odată cu instalarea puterii clasei muncitoare, lupta cu forțele dușmane, burghezo-țărănești-intelectuale, nu scade, ci dimportivă: abia se ascute!”. O afirmație cu atât mai absurdă, mai paradoxală, cu cât stârnea voința și energia a sute de mii, deoarece, s-a văzut aceasta Încă o dată, nu logica este aceea care animă masele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
e adevărat, dar... dacă merge până la capăt, el o face, se Înhamă acestui travaliu epuizant și „ridicol” vrând a se convinge pe sine - pe unul dintre acei „sine”, poate cel mai radical, mai „greu de convins”, mai rebarbativ, uneori aproape dușman! - că este! Și, În această „nesiguranță”, ridiculizată de nu puține „spirite pozitive”, cu „capul pe umeri”, „plini de bun-simț”, se ascunde de fapt orgoliul, un anume nobil și fertil orgoliu. Fără de care se poate trăi - ca să glumim puțin, pe jumătate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fixă, rigidă a acelui tinerel ce-și închipuia nu numai că poate crea artă majoră, fiind în posesia unor date intelectuale și culturale insuficiente, precar provinciale, dar, mai ales - mai ales! - aflat într-un regim, sistem politic extremist de stânga, dușman tradiției culturale de vârf, dar și al creației veritabile în orice domeniu, științific, literar sau artistic. Mi-am afundat obrazul în paginile proaspăt tipărite ale primului exemplar al utopiei mele, ce se strecurase în sfârșit printre porțile numeroase și perfide
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care e mai puțin bogată în păr, iar restul capului li-i tuns până la piele ori ras complect. Ciceronele: ... les animaux (du Tiergarden) ont été dévorés, mais les jardins sont restés n'est-ce pas? Ein rayon două cuvinte care, deși dușmane, unul nemțesc și unul franțuzesc, se-mpacă între ele, căci e vorba de afaceri. 180 rayonen! Ora 7. Deodată străzile marilor magazine și întreprinderi se umplu. Es femeile și bărbații de pretutindeni dela serviciile lor. Se grăbesc spre casă. Tramvaiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Băiatul, fire distinsă și sensibilă, știe de cele petrecute, a vizitat și el apartamentul pustiu unde fusese săvârșită crima, are și el o vagă bănuială, pe care imediat o respinge cu oroare, și trăiește așa în familie cu o umbră dușmană în el... Din când în când tatăl aduce bani dela afacerile lui. Într-un rând aducând banii, produce ca totdeauna și explicații. Am făcut o afacere lui Avram Corn. Băiatul se întâlnește chiar a doua zi cu acest Avram care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan i-a ieșit în cale, dar temându-se de oastea cea mare a regelui, dar și de necredința alor săi „căci omorâse aproape pe toți fruntașii”, ceea ce este mai mult decât o exagerare, s-a mulțumit să hărțuiască pe dușman vreme de patruzeci de zile. Până la această campanie, Ștefan cel Mare nu a ucis boieri. Se poate să se fi temut că unii îl vor trăda, dar faptul că i-a încredințat, în timpul luptei de la Baia, vornicului Crasnăș, comanda unui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o constituie faptul că Ștefan i-a prins pe trădători înainte ca aceștia să se poată refugia pe lângă Matei. Dacă ungurii erau victorioși și rămâneau trei zile în Moldova, Crasnăș și ai săi aveau tot timpul să treacă în tabăra dușmană. Nu există nici o dovadă serioasă că o parte din Moldova se supusese regelui Ungariei. Mihul și prietenii săi îl informau greșit pe regele polon și asta o dovedește scrisoarea lui Ioan Forgach, din 27 decembrie 1467. Deși s-a crezut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită, cu strășnicie păzită contra turbării vrăjmașului; și tot prin ea poate fi cu ușurință cuprins de creștini și adus la ascultare statul dușman” - adică Imperiul Otoman. Nu se realizează nici o înțelegere, iar în acest an, incursiunile achingiilor ajung până pe Isonzo. Venețienii nu găseau nici un aliat de nădejde, iar politica dusă de Matei Corvin îi izola complet. Banii strânși, pentru a fi trimiși lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atac din partea dușmanului - și să ție la dreapta, o cale deși mai lungă, dar mai sigură. Drumul care o ia la stânga prin munți, deși mai scurt, e mai greu de străbătut, din pricina pădurilor și e mai puțin ferit de atacurile dușmane”. Wapowski mai spune că drumul care duce prin Codrii Cosminului era ocupat de oștenii domnului, dar regele l-a ales „Nebăgând în seamă acel sfat sănătos”, pe care i-l dăduse Ștefan. Iată că sfatul dat de Ștefan regelui îi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale țării, care sunt multe și acoperă în toate părțile țara, să nu fie ușor de umblat pentru dușmani și nici lesne de cucerit. Și ținându-se pe urma lui, săvârșea isprăvi vrednice de amintit, dând lupte, când vreo unitate dușmană rupându-se, se îndrepta pe undeva prin țară după hrană sau la prădat vite și așa cu foarte mare îndrăzneală se ținea de armată”. Aceași tactică și strategie a folosit-o și Vlad Țepeș în timpul campaniei din 1462. În legătură cu strategia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
război ci să rămână în țară la partea sedentară, dar nici n-a vrut să audă în ruptul capului. Aista a fost Marele și vrednicul învățător de la Baea, Neculai Stoleriu. Și în primele lupte a căzut răpus de un glonte dușman ce i-a venit drept în frunte. S-a născut la 14 sept. în 1878 și a murit la 12 sept., îi mai trebuia 2 zile să aibă 38 de ani! Mi-a arătat ordinul de plecare la război și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
4. Dumnezeu este la capătul răbdării. 5. Orânduiește-ți viața după Crucea Domnului Iisus! 6. Înțelepciunea lui Dumnezeu are o ușă foarte mică. Ca să intri prin ea trebuie să-ți pleci capul. 7. Cu timpul, prietenii, unii devin dușmani iar dușmanii prieteni! 8. Înțelepciunea se cunoaște din cuvânt și ceea ce rostește gura și fapta! 9. Înțelepciunea nu pătrunde În sufletul viclean și nu sălășluiește În trupul supus păcatului! 10. Din inimă zâmbește, lasă ochii să vorbească! 11. Bunul simț, omenia și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
grilaj și o cruce, adeseori [acestea] se vând. Pentru mănăstire a fost o pierdere ireparabilă, toate maicile fiind femei foarte de rând, fără nici o însușire potrivită cu această funcțiune, ci conduse numai de interesul lor personal pentru o viață materială, dușmane între ele și simțindu-se prea egale una cu alta. Nici una nu avea cea mai mică autoritate sau învățătură, în afară de ritualul bisericesc. Biata maica Profira era energică, foarte inteligentă, cu o cultură bisericească unilaterală, dar solidă, mândră de mănăstirea ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toți noveliști, sau toți critici, desigur s-ar fi sfădit și împrăștiet de a doua zi. Frumusețea și trăinicia buchetului "Junimei" literare se datorează tocmai varietăței elementelor din care se compunea. În sânul "Junimei" erau diverse curente care, în loc să fie dușmane, se corectau, se complectau între ele, așa că direcția muncei intelectuale a grupărei, în generalitatea ei, lua de la sine diagonala firească a tuturor forțelor conlucrătoare, fără să se anihileze una pe alta. Așa, de exemplu, nici tendințele galofile, nici acele germanofile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]