1,129 matches
-
173, 180, 200-201; filosofic 171, 173; care gândește 172-173; glorios 171; imanent 274; ocazie a mântuirii 200-201; medicație 174, 182; în pace 182, 202-203; procesul sufletului 63; „marea rațiune” 18; schizofren și pitagorist 60-61; ura față de trup 13, 200, 301 dualism - la Aristip 48, 148, 209; contra atomismului 38, 61, 72, 208-210; la Eudoxos 155; evocat înainte de gândirea greacă 36; și hedonism 149-150, 155; și Lucrețiu 274; în Phaidon 187, 275, 307-308; platonician și pitagorician 72, 208-209, 307-308 hrană 133-134, 167
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
creînd regularități de comportament, și deci de anticipare, antrenează o ordine socială, adică un ansamblu de reguli. Această complexitate socială se caracterizează în particular prin faptul că indivizii nu dețin o cunoaștere explicită a regulilor pe care le urmează. Respingînd dualismul cartezian, Hayek refuză ideea că un om poate urca spre fundamentele lucrurilor și explica regulile care-i ordonează comportamentul. Această opinie apare cu claritate atunci cînd Hayek afirmă că oamenii au acționat înainte de a gîndi. O societate ordonată se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe de alta sunt compuse în mod omogen din unități identice între ele; astfel Multiplul devine consonant cu Unul. Punctul real este considerat nu ca o unitate pură, care este dincolo de par și impar, ci ca o limita în ilimitat (dualismul primar), drept primul lor produs. Din punct de vedere geometric, punctul 12 este principiul mărimii, al dimensiunii; cel care dă naștere liniei (I, 5, 7; I, 5, 11 si quidem unum apud geometras puncti locum obtinet, duo lineae ductum faciunt
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
de egalitate între cei doi. Că și Nietzsche, pe care mai tarziu îl reneagă, acuzându-l de a fi un fals iconoclast dărâma idoli, doar pentru a-i înlocui cu altii -, Cioran se refuză, din cauza gândirii sale disjunctive, desfășurate în dualisme și paradoxuri, unei determinări univoce, iar a vedea în Cioran exclusiv un epigon al lui Nietzsche înseamnă o desfigurare totală, care nu ignoră doar gândirea să complexă, hrănita de multiple influențe, ci și contribuția să originală la filosofia contemporană. Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se impun aproape de la sine: eruditul Plutarh a folosit constructiv izvoarele, neinfluențabil și cu discernământ critic; nu a fost un moralist, ci un bun cunoscător al firii omenești, cu lecturi întinse. Neașteptat, conceptual și metodologic, va fi al treilea volum, Dualismul tragediei lui Sofocle (1936), fundamentat pe ideea artei pure, care dă și perspectiva de apreciere. Respingând tendința premeditată și diferențele dintre genuri, autorul va judeca tragediile sofocleene în funcție de relația binara idei filosofice și religioase - patetism dramatic, criteriu modernist discriminator, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
se adaugă și câteva traduceri remarcabile. SCRIERI: Leș Sources et l’originalité d’Appien dans le deuxième livre des „Guerres civiles”, Paris, 1933; Leș Procédés de la peinture des caractères et la vérité historique dans leș biographies de Plutarque, Paris, 1934; Dualismul tragediei lui Sofocle, București, 1936; Aspecte din viața română în scrisorile lui Cicero, București, 1959; Valori umane în literatura greacă, București, 1967; Noi și clasicii, București, 1975; Antichitatea clasică. 100 de figuri celebre, București, 1976. Traduceri: Plutarh, Vieți paralele, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
Croce, care le-a redus pe amândouă la intuiție estetică, n-a obținut asentimentul scriitorilor și criticilor ; de fapt, o sistematizare oarecum opusă a fost susținută în mod plauzibil de C. S. Lewis. Dar nici încercarea de a cristaliza acest dualism în noțiunile pereche de Erlebnis și de Dichtung, așa cum face Dilthey, nu ne satisface. Pictorul vede ca pictor ; pictura este clarificarea și desăvârșirea viziunii sade. Poetul este um creator de poezii ; dar materia poeziilor lui este întreaga lui viață perceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
literari, nu ne ajută decât să clasăm operele de artă în două categorii care, analizate în detaliu, se reduc la vechea distincție dintre clasic și romantic, dintre structura rigidă și cea liberă, dintre arta plastică și cea picturală : la un dualism cunoscut fraților Schlegel, lui Schelling și lui Coleridge, care au ajuns la el prin argumente ideologice și literare. Unica pereche de contrarii a lui Wölfflin izbutește să grupeze la un loc întreaga artă clasică și pseudoclasică, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
care gândirea aristotelică o adusese (Despre suflet 418a 18). Ea este: ... un dat al conștiinței intermediare între putere și acțiune. Adevărat este însă că existența unei anumite lacune se face simțită în ceea ce privește statutul imaginarului care pare să treacă dincolo de cadrul dualismului semnalat [între senzație și imagine, ca și între cele două sensuri ale termenului Φαντασία, "a părea" și "a apărea", n.n.] pentru a se înscrie într-o schemă ce ar ține seamă de tendințele intenționale ale existentului. (Moutsoupoulos 22) Falia dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
își urmăresc binele propriu, fiecare în felul său; • ființele umane nu sunt superioare celorlalte ființe vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din perspectiva concepției
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teoreticienii mediului au remarcat că gândirea ecologistă, atât în dimensiunea ei științifică, dar și la nivel intuitiv, nu poate fi armonizată cu tradiții filosofice importante, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica platoniciană, monoteismul iudaic și cel creștin, dar și dualismul cartesian. Desigur, pot fi elaborate și încercări de formulare a unor interpretări diferite, de exemplu, dacă îi considerăm pe vechii greci, conceptul lor de physis sau morala stoică. Oricum, sunt exemplare susțineri de felul următor: "Problemele ecologice cer o revizuire
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inclusiv a unei viziuni instrumentaliste în care omul este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu un set de distincții duale precum spirit-corp, rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate, pe caracterizarea umanității în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rațiune-natură, cultură-natură, rațiune-emoție, masculin-feminin. Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate, pe caracterizarea umanității în opoziție cu natura și cu feminitatea, iar o dată cu respingerea critică a acestui model se ajunge inevitabil și la critica celorlalte dualisme. Astfel, întrucât însăși dualismele se susțin unele pe altele, și critica unuia dintre ele devine o critică a celorlalte. Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teoria feministă susține că modelul occidental de umanitate este bazat pe masculinitate, pe caracterizarea umanității în opoziție cu natura și cu feminitatea, iar o dată cu respingerea critică a acestui model se ajunge inevitabil și la critica celorlalte dualisme. Astfel, întrucât însăși dualismele se susțin unele pe altele, și critica unuia dintre ele devine o critică a celorlalte. Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului față de natură se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate, atunci ea duce la expansiunea sinelui. Dar nu cumva această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
civilă, Ed. Științifică, București, 1970. Angheni, S., Clauza penală în dreptul civil și comercial, Ed. Oscar Print, București, 2000. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, ed. a III-a, Ed. All Beck, București, 2004. Angheni, S., Dreptul comercial între dualism și monism, în Noul Cod civil. Comentarii. coord. M.Uliescu, ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011. Băcanu, I., Regimul juridic al dobânzii, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, București, 2000. Buta, Gh., Noul Cod civil și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
L. Stanciulescu, V. Nemeș, Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009, pp. 420 și urm. 31 M. Uliescu, op. cit., p. 9. 32 I.L. Georgescu, op. cit., p. 40. 33 G.Buta, op. cit., p. 50. 34 S. Angheni, "Dreptul comercial între dualism și monism", în Noul Cod civil. Comentarii, M. Uliescu (coord.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 91. 35 Gh. Piperea, op. cit., p. 5. 36 I.-L. Georgescu, op. cit., p. 69. 37 Gh. Buta, op. cit., p. 69
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
termenul "comerciant" are un înțeles specific dispozițiilor cuprinse în aceste din urmă acte normative. 65 Pentru opinia potrivit căreia în cadrul legislației actuale ceea ce particularizează pe comerciant față de alți profesioniști, sunt "activitățile de comerț" a se vedea, S. Angheni, " Dreptul comercial-între dualism și monism", în Noul Cod civil. Comentarii, M. Uliescu (coord.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 78. 66 Clasificarea activităților din economia națională. 67 Pe larg despre aceste condiții a se vedea A-T. Stănescu, "Desfășurarea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nimfe se jucau, iar puternicul Neptun se ivea din adâncurile apei. Uitându-se la această priveliște, probabil lui Decartes i-a venit ideea că lumea ar putea fi astfel asemănată cu o mașinărie și a elaborat faimoasa lui filozofie a dualismului care Împarte lumea Într-o sferă obiectivă a materiei (domeniul științei) și o sferă subiectivă a minții (domeniul religiei). „În conformitate cu concepțiile clasice, singurele componente ale universului fizic sunt particulele și câmpurile locale, iar orice sistem fizic este descris complet prin
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Cercetările moderne confirmă că conștiința este În creier și trebuie căutată În neuroni, motiv pentru care toate cercetările efectuate În domeniu sunt explicate prin comportamentul neuronilor. „Teoria conștiinței ca produs al creierului a putut fi afirmată după respingerea categorică a dualismului cartezian dintre minte și corp”. O contribuție deosebită la Înțelegerea relației dintre creier și conștiință este adusă de Sir Roger Penrose (n. 1931), un matematician și fizician englez, profesor emerit de matematică la Universitatea Oxford, care exprimă un punct de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
metodologic din fizică și chimie În biologie și coabitarea acestor domenii științifice În cercetările biologice și au ajuns, fie și parțial, la un răspuns științific privind Întrebările fundamentale formulate mai sus. Una din consecințele acestor cercetări a constat și În dualismul organismului uman prin structura materială și structura energetică a acestuia. Se aplică și aici principiul complementarității din fizică privind cercetarea organismului uman și tratamentul medical al acestuia În caz de necesitate. Principiul complementarității - materie și energie - pentru organismul uman permite
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]