1,410 matches
-
de „a face ca”, de a trai o existență care nu este a ta, contribuie la treptata dezvoltare a egocentrismului infantil. El îl ajută pe copil să se pună în locul altuia, să se imagineze un alt eu, să realizeze perspectiva dualistă de care are nevoie comunicarea interumană.,, [1] b) Valențele dramatizării în dinamica grupului Independența și spiritul de cooperare, participarea efectivă angajează atât pe elevii timizi, cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce, ceea ce duce la creșterea
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
reprima, asceții severi ai pustiei purtau o rafinată grijă spirituală trupului. Aveau o atitudine de tip înglobant, care vizează întregul ființei omenești, are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
severi ai pustiei purtau o rafinată grijă spirituală trupului. Aveau o atitudine de tip înglobant, care vizează întregul ființei omenești, are în vedere totalitatea realului și transmutarea lui pe direcția Polului. Nikolai Berdiaev își declară apăsat filozofia drept dualistă, existențial dualistă, fiindcă ea se întemeiază pe opoziția înverșunată dintre două regimuri ale lumii : lumea aceasta, caracterizată prin obiectivare, prin exterioritate opresivă, și lumea libertății, în care omul se eliberează de determinism, integrînd în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
încît, din afară, apare drept Nimic (Ain). Evanghelia după Ioan începe prin proclamarea tensiunii unitive din inima divinului : în principiu, în unitatea treimică, Logosul e în distanță unitivă față de Dumnezeu, e către El în mod dinamic, pros ton theon. Gîndirea dualist paradoxală, care accentuează, cîteodată pînă la exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice ori contemplative, ale unei metafizici vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mișcării rațiunii sau a lumii. Un ultim motiv la care mă voi referi și care pare să greveze puternic mentalul oamenilor acestor locuri îl aflăm în cultura populară veche, în una dintre legendele despre constituirea lumii. Este vorba de motivul dualist. În această legendă, care cunoaște numeroase variante pe teritoriul românesc 420, lumea apare drept opera comună a Bunului Dumnezeu și a potrivnicului său, Diavolul. Lucru iarăși extrem de semnificativ este că, în aceste legende, Diavolul nu este creația lui Dumnezeu, "nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apoi pentru că mitul acesta cosmogonic are o răspândire foarte mare, chiar în regiuni unde credințele bogomilice nu au pătruns niciodată. Tinând cont de faptul că "arhaismul folclorului sud-est european este în afară de orice îndoială", el nu exclude posibilitatea ca anumite credințe dualiste difuzate în Balcani și în regiunile carpato-dunărene să fie resturi ale credințelor religioase aparținând substratului traco-scitic. Cu alte cuvinte, dualismul este propriu acestor locuri, iar nu de împrumut. Ovidiu Papadima este chiar mai radical în legătură cu acest lucru. El crede că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
credința în necesitatea acestui echilibru între rău și bine, ca să și-l poată păstra pe Dumnezeu. Altfel, îl pândea, inevitabilă, disperarea. De aici, rolul de fiece clipă acordat diavolului în creație, ca și rânduirea de azi a firii"428. Motivul dualist din cosmogonia românească mărturisește despre prezența necesară sau chiar fatală 429 a negativității în lume, despre necesitatea răului, dreptul său la ființă, sau chiar despre ambivalența principiului suprem, care poartă în sine negativitatea, fiind oarecum dincolo de bine și de rău
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau chiar fatală 429 a negativității în lume, despre necesitatea răului, dreptul său la ființă, sau chiar despre ambivalența principiului suprem, care poartă în sine negativitatea, fiind oarecum dincolo de bine și de rău. Când spiritul înclină către o metafizică aparent dualistă, cum se întâmplă în acest spațiu, nu se mai poate vorbi despre un anume început sau sfârșit al răului. El nu mai apare ca fiind de natura celor trecătoare doar, cu temporalitatea și insuficiența lor. Ca și nonexistența, nu ajunge
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
constant al existenței omului, (...), anume prezența firească și totodată semnificativă sub aspect destinal a negativității ca atare" sau "fatalitatea firească a negativității"434, la Vasile Pârvan, în teoria ritmurilor istorice, la Mircea Eliade, în interesul său aparte pentru gnosticism, doctrinele dualiste timpurii și pentru metoda coincidenței contrariilor, și chiar la Emil Cioran, în reflecțiile sale cu privire la rău din Căderea din timp și Demiurgul cel rău, unde acordă răului tot atâta ființă cât și binelui și susține că lumea aceasta nu poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cel de-al doilea cu ideea dualității recesive 435. Din această listă nu putea să lipsească Lucian Blaga, prin concepția sa despre Marele Anonim, principiu cosmogonic ce manifestă o natură dual-antinomică greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre motivul dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-o lume policentrică, adică recunoaștem diverse localizări culturale. Suntem localizați, nu centrați, ci policentrici. Ca urmare, eurocentrismul este acompaniat, între altele, de afrocentrism. La fel stau lucrurile și cu feminismul. Structura conceptuală a centrismului se bazează pe un fundament dualist, pe trasarea unei distincții care duce la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au interese
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
empirică. Kant s-ar fi aflat în opoziție cu Baumgarten, cel care ar fi urmat în această privință Talmudul, unde se susține de mai multe ori că atitudinea față de animale trebuie să fie una precaută. Descartes inițiază, prin teoria sa dualistă, teza că animalele nu pot suferi, ceea ce ar fi, după Passmore, punctul culminant al trasării unei distincții între oameni și animale. Aici Descartes îl urmează pe Cicero, cel care considera absurdă ideea că animalele pot simți sau ar putea fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și Prusiei la Conferința de la Londra din 1864 și apoi de victoria Prusiei asupra Austriei la Sadowa (1866), Beust a trecut în Austria, devenind ministrul Afacerilor Externe al acestei țări (1866-1871), deși era saxon și luteran. A fost artizanul compromisului dualist austro-ungar din 1867. Și-a continuat cariera diplomatică în calitate de ambasador al Austro-Ungariei la Londra (1871-1878) și la Paris (18781882). În A. F. Frangulis, op. cit., pp. 106-107. 24 Contele Alois Alexa von Aerenthal (1854-1912). Diplomat și om de stat remarcabil al
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a abdicat niciodată. Prințul Wilhelm de Wied era rudă cu regina României, Elisabeta de Wied (Carmen Sylva), soția regelui Carol I al României. 33 Contele Leopold Berchtold (1863-1942). Om politic și de stat, demnitar apoi diplomat de carieră al Imperiului dualist austro-ungar (1891-1911). Ambasador al Austro-Ungariei la Sankt Petersburg (1906-1911), iar din 1912, după moartea baronului Aerenthal, ministru de externe. Unul dintre artizanii principali ai declanșării Primului Război Mondial. 34 Albert, conte de Mensdorff-Pouilly-Dietrichstein (1861-1945). Diplomat al Imperiului dualist austro-ungar (1886-1914) și apoi
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de carieră al Imperiului dualist austro-ungar (1891-1911). Ambasador al Austro-Ungariei la Sankt Petersburg (1906-1911), iar din 1912, după moartea baronului Aerenthal, ministru de externe. Unul dintre artizanii principali ai declanșării Primului Război Mondial. 34 Albert, conte de Mensdorff-Pouilly-Dietrichstein (1861-1945). Diplomat al Imperiului dualist austro-ungar (1886-1914) și apoi al Austriei (1921-1929). A avut multe posturi diplomatice la Londra, de la atașat și secretar (1889) la consilier (1896) și ambasador (1904-1914). A mai fost și prim gentilom al Camerei, consilier privat și șambelan al împăratului Franz
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și prim gentilom al Camerei, consilier privat și șambelan al împăratului Franz Joseph. În intervalul 1921-1929 a fost reprezentantul Austriei la Societatea Națiunilor. În A.F.Frangulis, op. cit., pp. 686-687. 35 Ladislas, conte de Szögeny-Marisch (1841-1916). Diplomat ungur al Imperiului dualist austro-ungar. A fost, între altele: șambelan (1875), consilier privat (1883), membru al Camerei Magnaților (1890), ministru plenipotențiar pe lângă cele trei orașe libere hanseatice, Hamburg, Bremen și Lübeck (1893), ambasador al Austro-Ungariei la Berlin (1892-1914). În ibidem, p. 1070. 36 "Casus
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
este independent de Parlament dar nu poate guverna singur; 4. Primul-ministru și cabinetul său sunt independenți de Președinte în măsura în care sunt supuși atât încrederii, cât și neîncrederii parlamentare și în măsura în care au nevoie de sprijinul unei majorități parlamentare; 5. Structura de autoritate dualistă admite diferite echilibre și aranjamente de putere în interiorul executivului, astfel încât să subziste "autonomia potențială" a fiecărei componente a executivului. Pentru Sartori, semi-prezidențialismul este mai bun decât prezidențialismul și mai aplicabil decât parlamentarismul dar nu este "cel mai bun". El afirmă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
12 Tudor Drăganu, Drept constituțional și instituții politice, vol. I, Editura Lumina Lex, București, 1998, p. 287. 13 Marcel Prélot, Institutions politiques et droit constitutionnel, Dalloz, Paris, 1972, pp. 580-583. 14 Jean-Louis Quermonne consideră că regimul politic francez este "prezidențial dualist" cf. Les régimes politiques occidentaux, Seuil, Paris, 2006, p. 165. 15 Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 226. 16 Antonie Iorgovan, Drept administrativ, Editura Hercules, București, 1993, vol. IV, p. 56. 17Tudor Drăganu, op. cit., vol. II, p. 233. 18 Idem
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
vedere și voi considera realismul în general ca un set de convenții care construiesc un tablou al lumii mai curînd decît un mod de a imita lumea sau de a deschide accesul la real. 7 Oliver Stone își prezintă viziunea dualistă și dihotomică într-un articol din American Film, unde scrie că Platoon "a zugrăvit chiar războiul civil la care fusesem martor în regimentul căruia aparțineam pe de o parte, conformișii, profitorii, mărginiții (albi, unii sudici, unii fermieri) și de cealaltă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al lui I.C. Brătianu pentru dezvoltarea mai accelerată a industriei naționale (aprilie 1887); un patetic apel adresat poporului român de către unul dintre fruntașii politici bulgari ai vremii, Zahari Stoianov, într-un moment în care se punea problema creării unui stat dualist româno bulgar prin aducerea pe tronul vacant al țării vecine a regelui Carol I al României, precum și câteva documente secrete ale diplomației țariste privind această proiectată uniune care, bineînțeles, nu convenea deloc imperiului rus. Am inclus, de asemenea, în Addenda
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
posteritatea însăși a subiectului și relevanței acestor teze să fie și ea aproape nulă. Alături de cercetările cu privire la folclor ale lui Gaster și Șăineanu, Eliade va păstra mai ales un raport tot mai nuanțat, dar și foarte durabil 2, cu intepretările „dualiste” ale lui Hasdeu la literatura română populară și apocrifă, capitol care, într-o cultură mai omogenă și mai destinsă, s-ar fi putut așeza la originea unor cercetări temeinice privind raportul dintre folclorul românesc și cel asiatic, pentru a nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de remarcat, cu acest prilej, că fiecare popor europeanși-a asimilat din vastul rezervor iranian anumite «motive»; scandinavii, bunăoară, și-au asimilat viziunea apocaliptică a sfârșitului lumii (ragnarök); popoarele balcanice, și românii, au păstrat cu mai multă fervoare legendele cosmologice (originea dualistă a Creației) și o anumită atitudine misogină (...). Nu trebuie uitat, de asemenea, că în Balcani ideile iraniene au găsit adepți în masele rurale, în timp ce în Apus ele au influențat pe țărani, cât și anumite clase culte, aristocratice”1. Studiile lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
n³ și rom. doină 3. Pentru coerența includerii sale în ansamblul acestui studiu introductiv, semnificativ este capitolul hasdean al „texturilor bogomilice”, mai precis, interpretările baladei Cucul și turturica și ale Poveștii numerelor. Hasdeu scrie despre originea iraniană a sectelor creștine dualiste, în special maniheismul șsic!ț și paulicianismul, subiect complicat din „tradiția ascunsă a Europei”4, identificând în ciclul baladei Cucul și turturica expresia poetică a luptei dintre bine și rău, „adecă însuși fondul doctrinei dualistice, însuși sâmburele parsismului.” „Pentru paulicieni
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
despre arborescenta relevanță a civilizației și religiei Iranului pre-islamic pentru istoria și cultura română: de la frugale elementede istorie a medicinei 1 la relevanța comparativă a surselor istorice pehlevi 2 sau cea istorică a cronicilor persane 3, despre „originea” iraniană acredințelor dualiste în literatura apocrifă și populară românească 4, sau orizontul comparativ al basmelor și legendelor. Aproape în cazul fiecărei direcții era precedat, și nu la un decalaj prea mare, de Hasdeu, Gaster, Șăineanu sau Pârvan. Era un vis pe care Eliade
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
obiective erau condiția sine qua non a realizării unității naționale a Românilor. Națiunea română era fărâmițată și despărțită de frontiere artificiale, impuse prin forță: la Vest, Transilvania, Crișana, Maramureșul, la Nord Bucovina, la Sud-Vest Banatul, se aflau sub stăpânirea Imperiului Dualist Austro-Ungar; la Răsărit, Basarabia era anexată de Imperiul rus. Amenințarea rusă, dovedită cu prisosință în 1877-1879, a determinat orientarea conjuncturală a României către Germania - statul cel mai puternic din Europa. Tratatul secret din 1883, încheiat de România cu Germania și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]