6,588 matches
-
lui, omul cel mai de vază al Marii Britanii. Anacreon-Arhiloh Moore, care nu scria Întotdeauna pe hârtie bleu-ciel și a cărui ură irlandeză știa să găsească uneori cuvântul cel mai usturător, a pus În gura prințului de Wales aceste fraze adresate ducelui de York și citate pretutindeni: „Nu am avut niciodată vreun resentiment sau pornirea de a distruge pe cineva, cu o singură excepție, dacă stau să mă gândesc: Frumosul Brummell, care m-a amenințat furios anul trecut că mă va face
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
auction* și din ordinul prefectului de Middlesex elegantul mobilier al dandy-ului (man of fashion) „plecat pe continent”, după cum preciza anunțul de vânzare. Cumpărătorii au fost dintre cei mai distinși și mai la modă aristocrați englezi. Printre ei se numărau ducele de York, lorzii Yarmouth și Besborough, Lady Warburton, Sir H. Smyth, Sir H. Peyton, Sir W. Burgoyne, coloneii Sheddon și Cotton, generalul Phipps etc. Toți Își doreau - și prin urmare au plătit ca niște englezi care doresc ceva - aceste relicve
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îngăduit să folosim un cuvânt atât de sincer - căci prietenii unui dandy sunt cam Întotdeauna niște cavaleri ai prieteniei - i-au plătit o parte din cheltuieli, astfel că viața lui și-a mai păstrat o anumită strălucire Încă multă vreme. Ducele și ducesa de York, de care se apropiase mai strâns după ruptura cu prințul de Wales, dl Chamberlayne și mulți alții au venit cu noblețe - atunci și mai târziu - În ajutorul nefericitului Frumos, dovedind astfel, mai grăitor ca oricând, forța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
frivol? Nemaiștiind, poate, cum să-și folosească Înzestrările de-acum inutile, Brummell s-a aruncat Într-o corespondență cu ducesa de York, pentru care inventă o poveste cu fundal foarte complicat și cu numeroase figuri. La Belvoir, la Oatlands, pretutindeni, ducele și ducesa de York Îl copleșiseră; dar după ce soarta Îl trădă, ducesa Începu să-i arate un sentiment aparte, care aruncă o lumină de adâncă tandrețe asupra acestei vieți strălucitoare și pustii 1. Brummell nu a uitat niciodată acest lucru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să ghicească - spune ea -, când am trecut prin fața lui, ce simțeam pentru el, după bucuria cu care Îi vorbeam”. Dar cum, din dosul respectului sub care se ascundea, Lauzun nu avea deloc aerul că Înțelege, ea inventează un mariaj cu ducele de Lorena și Îi vorbește lui Lauzun despre asta, cerându-i părerea. Și aici Începe cea mai delicioasă comedie: comedia iubirii. Ea vrea să fie Înțeleasă, iar el - care Înțelege prea bine - nu vrea să Înțeleagă. Ea sparge gheața și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
volumul VI din Memorii). Nici chiar după ruptura nefericită nu a ajuns la capătul nemaipomenitelor cruzimi pe care Lauzun le Înfigea, precum cuiele, În sufletul acela, fermecat de el. Într-o bună zi, zvonindu-se că prințesa se căsătorește cu ducele de York, a venit la ea și i-a spus: „Dacă vreți să vă căsătoriți cu ducele de York, am să merg la rege și am să-l rog să mă trimită În Anglia să negociez căsătoria”. Ea i-a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care Lauzun le Înfigea, precum cuiele, În sufletul acela, fermecat de el. Într-o bună zi, zvonindu-se că prințesa se căsătorește cu ducele de York, a venit la ea și i-a spus: „Dacă vreți să vă căsătoriți cu ducele de York, am să merg la rege și am să-l rog să mă trimită În Anglia să negociez căsătoria”. Ea i-a răspuns sublim: „Doar dumneavoastră!”. El s-a aruncat la picioarele ei, sub lovitura cuvintelor și a rămas
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sine. Casa lui, oamenii lui, trăsurile lui, luxul lui, tuturor acestora le este necunoscută prejudecata duminicii. Fiecare zi este o zi de sărbătoare. În fine, si magma licet componere parvis, el este precum faimosul Dessein care, aflând că a sosit ducele de York, răspunde fără să se deranjeze: „Duceți-l la numărul 4”. Sau precum ducesa de Abrantès care, rugată de Napoleon să o primească la Raincy pe prințesa de Westphalie, va oferi a doua zi toate plăcerile unei vânători regale
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai aparține burgheziei; el realizează o ruptură mitică cu propria lui clasă, ce apare ca o imagine ștearsă a rupturilor reale pe care le producea, În secolul al XVIII-lea, introducerea scriitorului burghez În salonul doamnei de Lambert, În intimitatea ducelui de Choiseul. Această ruptură va fi jucată, fără o clipă de răgaz, prin atitudini simbolice: veșmintele, alimentația, moravurile, cuvintele și gusturile trebuie În mod necesar să mimeze o separație care, fără o supraveghere constantă, ar risca să treacă nebăgată În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sunt și cumani, bulgari, vlahi (români). Al treilea ducat era condus de voievodul român Gelou (quidam Blacus), iar locuitorii țării sale erau vlahi și slavi (Blasi et Sclavi). În sfârșit, în sudul Transilvaniei, se afla "ducatul lui Kean", indicat ca "ducele bulgarilor și slavilor" (ducem Bulgarorum et Sclavorum) e limpede că avem o populație amestecată, la începutul secolului al X-lea, români, slavi, bulgari, apoi pecenegi. Aceste formațiuni (voievodate), cu duci (voievozi) români sau slavi și cu o populație amestecată româno-slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bulgari ajung în Italia, unde sunt primiți de regele longobarzilor, Grimoald. Dar alți bulgari rămân în Panonia, unde se supun chaganului, și ei vor fi prezenți în armata avarilor care a atacat Constantinopolul, în 626. Dar, în anul 634, Kubrat, ducele bulgarilor, nu mai recunoștea supremația chaganului avar și își proclama neatârnarea. Apoi, între 634-641, el trimitea solii la Constantinopol, la împăratul Heraclie și își oferea serviciile-el se va boteza la Constantinopol, de unde primea daruri și titlul de patriciu. Ducele Kubrat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Kubrat, ducele bulgarilor, nu mai recunoștea supremația chaganului avar și își proclama neatârnarea. Apoi, între 634-641, el trimitea solii la Constantinopol, la împăratul Heraclie și își oferea serviciile-el se va boteza la Constantinopol, de unde primea daruri și titlul de patriciu. Ducele Kubrat s-a sfârșit între 660-668 și a lăsat în urmă cinci fii. Asparuh, unul din fiii lui se va îndrepta în fruntea bulgarilor spre apus, trecea Niprul și Nistrul și se stabilea, în urma unei înțelegeri cu bizantinii, în regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dar, treptat, după încetarea incursiunilor și sedentarizarea lor, în evoluția ungurilor s-a produs un eveniment decisiv: creștinarea lor. La început, ungurii au primit printre ei în vederea convertirii, misionari greci (bizantini). În a doua jumătate a secolului al X-lea, ducele (principele) Gyula mergea la Constantinopol, unde se boteza în ritul bisericii răsăritene și, la înapoiere, aducea cu sine ca episcop al ungurilor pe călugărul Ierotei, apoi se înființa o mănăstire cu monahi aduși de la Bizanț. Însă, în ciuda acestei creștinări inițiale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievodatului de la sud de Someș, condus înainte de Tuhutum, se afla acum Gyula ce stăpânea în partea centrală a Transilvaniei, înrudit cu Ștefan, unchiul său. Împotriva acestuia pornește noul rege: "În anul 1002, conform cronicilor, fericitul rege Ștefan a prins pe ducele Gyula și l-a adus în Ungaria, iar toată țara lui, întinsă și bogată, a unit-o cu regatul ungar și se numește Erdeal". După ce l-a învins și capturat pe Gyula, regele s-a îndreptat împotriva unui alt stăpânitor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a adus în Ungaria, iar toată țara lui, întinsă și bogată, a unit-o cu regatul ungar și se numește Erdeal". După ce l-a învins și capturat pe Gyula, regele s-a îndreptat împotriva unui alt stăpânitor local (transilvănean), Kean, "ducele bulgarilor și slavilor", care-și avea "ducatul" (voievodatul) său în părțile sud-estice ale Transilvaniei, "în locuri foarte tari, prin așezarea lor". După "trudă multă și lupte anevoioase", Kean a fost învins și ucis, a fost capturată o pradă bogată, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era alcătuită din ostași luați (adunați ) din neamuri diferite". Anonymus îi amintește pe chazari (cabari), iar alte cronici amintesc, ulterior, pe români (vlahi) și secui. Între cele două părți (români și unguri) se desfășoară tratative Menumorut spune solilor lui Arpad, ducele Ungariei, că "regretă că ducele Salanus (?) i-a cedat un foarte mare teritoriu, dar el nu va ceda din pământul lui nici un deget". El adaugă că această țară o are moștenire de la "strămoșul său", iar acum datorită "stăpânului său, împăratul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adunați ) din neamuri diferite". Anonymus îi amintește pe chazari (cabari), iar alte cronici amintesc, ulterior, pe români (vlahi) și secui. Între cele două părți (români și unguri) se desfășoară tratative Menumorut spune solilor lui Arpad, ducele Ungariei, că "regretă că ducele Salanus (?) i-a cedat un foarte mare teritoriu, dar el nu va ceda din pământul lui nici un deget". El adaugă că această țară o are moștenire de la "strămoșul său", iar acum datorită "stăpânului său, împăratul din Constantinopol, nu i-o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lipsit de sprijinul bizantinilor, după un asediu de trei zile, ungurii cuceresc cetatea Sătmarului și nordul voievodatului până la Zalău și Poarta Meseșului. Peste câțiva ani, după ce ungurii cuceresc cetatea Veszprem (castrum Bezprem) și devastează Transdanubia, secuii, care fuseseră supuși ai ducelui Menumorut, se aliază cu ei (ungurii), lăsându-și fiii ca ostateci, și se obligă să meargă în prima linie, ca să lupte împotriva lui Menumorut. Toate cronicile îi amintesc pe secui ca vecini ai românilor, cu care au conviețuit, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este verosimil pentru zorii epocii medievale în Transilvania. Din cronici rezultă că ducatul Bihorului (fostul voievodat al lui Menumorut) a rămas, până la începutul secolului al XII-lea, în stăpânirea moștenitorului familiei arpadiene.19 Al doilea voievodat condus de Gelu, voievodul (ducele) românilor ("dux Blacorum"), se afla în Transilvania propriu-zisă (terra Ultrasilvana), dar limitele sale teritoriale nu pot fi stabilite cu precizie. Voievodatul se întindea în centrul Transilvaniei, între Someș, la nord, și până la munți (Porțile Meseșului), la sud, cetățile de pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
maghiare ulterioare, din secolul al XIV-lea, amintesc despre existența în Transilvania, la sud de Mureș, a unei alte organizări politice, voievodat, cu reședința la Alba Iulia. La începutul secolului al XI-lea, formațiunea (voievodatul) aceasta era condusă de Gyula, "duce (voievod) mare și puternic". Voievodatul lui Gyula corespundea unei alte concentrări de așezări din acea vreme, aflată la sud de țara lui Gelu, care gravita în jurul fortificației de la Alba Iulia. Se pare că, la sfârșitul secolului al X-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până la hotarele "țărilor românești", Hațeg și Făgăraș. Unificarea celor două țări (voievodate) a început de la sud la nord, așezarea fortificată de la Alba Iulia a devenit un centru politic-administrativ de seamă al voievodatului condus de Gyula, "dux magnus et potens". Numele ducelui, Gyula sau Gyla, derivă, probabil, de la termenul "gylas" (demnitate) sau de la provincia și seminția pecenegă "Gyla". Cert este că voievozii Transilvaniei cu acest nume au fost persoane reale, atestate documentar în mai multe izvoare. Acest voievodat nu se afla sub
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Un alt izvor, Cronica pictată de la Viena, arată că Gyula III "a fost dușman al ungurilor din Panonia și și-a creat o situație grea", el "n-a încetat să atace pe unguri".21 Un alt motiv al discordiei între ducele Gyula și regele Ștefan era faptul că el "nu s-a întors la legea creștină" (catolică). Ducele Gyula III, împreună cu tot poporul și cu episcopul său, care depindea de patriarhul de Constantinopol, s-au opus repetatelor presiuni ale regelui Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Panonia și și-a creat o situație grea", el "n-a încetat să atace pe unguri".21 Un alt motiv al discordiei între ducele Gyula și regele Ștefan era faptul că el "nu s-a întors la legea creștină" (catolică). Ducele Gyula III, împreună cu tot poporul și cu episcopul său, care depindea de patriarhul de Constantinopol, s-au opus repetatelor presiuni ale regelui Ștefan și papei de la Roma. Legenda Sf. Gerard relatează că i-a strămutat în alt loc pe călugării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
estul Europei deoarece aceasta se afla sub dominația pecenegilor, iar ungurii se temeau de puterea lor. Însă, la începutul secolului al XI-lea, regele Ștefan cel Sfânt, în urma unor expediții militare, reușește să cucerească o parte a Transilvaniei-el învinge pe ducele (voievodul) Gyula III și îl ia prizonier împreună cu cei doi fii ai săi. Lupta principală dintre unguri și pecenegi (aceștia pătrunseseră și în spațiul intracarpatic) s-a dat lângă Alba Iulia, după cum relatează Legenda Sf. Ștefan, iar 60 de familii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regatul arpadian a trecut printr-o criză acută datorită luptelor pentru succesiune la tron și revoltei anticreștine din anii 1046 și 1060-1063. De aceea, voievodatul Transilvaniei s-a separat de regat astfel că, în 1068, este amintit la Alba Iulia, ducele Gyula IV, care organizează o incursiune în Ungaria. Regele Solomon, împreună cu principii Geza și Ladislau, pătrunde, la rândul lui, pe teritoriul Transilvaniei, apoi, la Chiraleș, se dă lupta principală între unguri și pecenegi. Abia spre sfârșitul secolului al XI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]