727 matches
-
nu captează produsul de contrast) [27], sau de chistadenomul/chist adenocarcinomul biliar (în care caz chistele intratumorale nu comunică cu arborele biliar) [28]. Colangiocarcinomul perihilar Localizarea perihilară a colangiocarcinomului, între nivelul bifurcației ductelor biliare principale în ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
contrast) [27], sau de chistadenomul/chist adenocarcinomul biliar (în care caz chistele intratumorale nu comunică cu arborele biliar) [28]. Colangiocarcinomul perihilar Localizarea perihilară a colangiocarcinomului, între nivelul bifurcației ductelor biliare principale în ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice periferice. Tipul de creștere infiltrativ este cel mai frecvent întâlnit (aproximativ 70% din cazuri) [18]. La examenul CT se prezintă ca o îngroșare focală a peretelui ductului biliar, cu stenozarea marcată a lumenului . Colangiocarcinomul hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil de stabilit cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil de stabilit cu certitudine dacă tumora are origine la nivelul ductului biliar major și se extinde spre parenchim, sau este vorba inițial de un colangiocarcinom periferic ce invadează hilul [18] (fig. 142). Colangiocarcinomul hilar polipoid se prezintă ca o masă intraductală hipodensă spontan comparativ cu parenchimul hepatic [29-31]. Aceste tumori sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
sau este vorba inițial de un colangiocarcinom periferic ce invadează hilul [18] (fig. 142). Colangiocarcinomul hilar polipoid se prezintă ca o masă intraductală hipodensă spontan comparativ cu parenchimul hepatic [29-31]. Aceste tumori sunt de obicei multiple sau diseminate, interesând atât ductele biliare intrahepatice cât și pe cele extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
atât ductele biliare intrahepatice cât și pe cele extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază necesitatea privirii colangiocarcinomului perihilar ca entitate distinctă față de colangiocarcinomul intrahepatic și de cel extrahepatic. O primă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
în totalitate valoarea prognostică [3]. Diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului hilar trebuie făcut în principal cu stenozele biliare benigne și se bazează pe evidențierea semnelor de malignitate: stenoză lungă și asimetrică, cu margini neregulate, captare a produsului de contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile ce se extind de-a lungul căii biliare principale între ductul cistic și papilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
contrast la nivelul ductului afectat și prezența adenopatiilor sau evidențierea unei mase tumorale periductale [39]. Colangiocarcinomul extrahepatic distal Această localizare se întâlnește în 20-30% din cazuri [13,15]. Include tumorile ce se extind de-a lungul căii biliare principale între ductul cistic și papilă. Se face însă distincție clară între colangiocarcinomul distal și tumorile ampulare. Majoritatea acestor tumori sunt de tip infiltrativ, dar pot fi întâlnite și mase tumorale cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă ca o masă tumorală hiperdensă sau ca o îngroșare a peretelui căilor biliare, cu stenozarea lumenului (fig. 145, 146). Forma polipoidă apare ca o masă tisulară hipodensă în interiorul ductului biliar dilatat. Aceste tumori prezintă frecvent o diseminare superficială extensivă, cu afectare difuză. Extinderea exactă a tumorii este dificil de stabilit radioimagistic, chiar cu tehnici de înaltă rezoluție. Tumorile maligne primare pot fi corect diagnosticate pe baza datelor imagistice [40
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
90% [41]. STADIALIZAREA Stadializarea colangiocarcinomului se face conform criteriilor TNM stabilite de AJCC (American Joint Committee on Cancer) [42] prezentate în tabelul 88. Stadializarea extinderii locale a tumorii (T) Stadializarea în funcție de criteriul T se bazează pe limitarea tumorii la nivelul ductului biliar sau extinderea sa în afara lui, cu invazia structurilor vasculare și/sau a altor structuri extrahepatice. Dimensiunile tumorii primare sunt mai puțin importante iar prezența unei margini de rezecție pozitivă are un prognostic foarte prost [43]. MDCT este în prezent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
reconstrucțiile de tip minimum intensity projection (MinIP) ar putea fi o opțiune. Ele permit obținerea unui „negativ” al arborelui biliar și evaluarea astfel a prezenței și extinderii obstrucțiilor biliare [59,62-64]. Această tehnică permite și identificarea afectării izolate a unui duct biliar care, datorită obstrucției sale, să nu poată fi opacifiat prin tehnicile de colangiografie directă [63]. Reconstrucțiile tridimensionale obținute prin MDCT oferă chirurgului informații precise privind anatomia arterelor hepatice, ramurilor portale și venelor hepatice în zona hilului hepatic, ligamentului hepatoduodenal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
pancreatită cronică;dilatări de ducte secundare sunt posibile întrun focar de pancreatită cronică focală, spre deosebire de o tumoră, ce nu conține niciodată ducte pancreatice. Absența dilatării canalului pancreatic proximal nu exclude un carcinom pancreatic, care se poate dezvolta inițial într-un duct secundar, cu invadarea ductului principal într-un stadiu avansat al bolii. Raporturile vasculare Invazia vaselor peripancreatice este un criteriu de nerezecabilitate și este analizată realizând secvențe în dinamică după injectarea substanței de contrast, cu reconstrucții 3D (tabelul 125). Au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
ducte secundare sunt posibile întrun focar de pancreatită cronică focală, spre deosebire de o tumoră, ce nu conține niciodată ducte pancreatice. Absența dilatării canalului pancreatic proximal nu exclude un carcinom pancreatic, care se poate dezvolta inițial într-un duct secundar, cu invadarea ductului principal într-un stadiu avansat al bolii. Raporturile vasculare Invazia vaselor peripancreatice este un criteriu de nerezecabilitate și este analizată realizând secvențe în dinamică după injectarea substanței de contrast, cu reconstrucții 3D (tabelul 125). Au fost general acceptați doi temeni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
lor cu o mică rezecție de perete toracic. Trebuie evitată lezarea trunchiului inferior al plexului brahial, a nervului vag, a vaselor subclavii și a lanțului simpatico-paravertebral. La nivelul mediastinului, disecția este mai ușoară, dar trebuie să evităm lezarea esofagului, a ductului toracic, a nervului frenic și a nervului recurent, a vaselor mari și ale celor din hilul pulmonar. Operația se termină cu plasarea a două drenuri toracice conectate la o baterie de aspirație, urmată de refacerea peretelui toracic [73,76,78
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
demonstreze acest lucru. Pe baza acestor date, s-a ajuns la concluzia că, utilizarea de rutină a octreotidului (analogul sintetic al sandostatinului) trebuie descurajată, însă acesta ar trebui folosit în cazul „glandelor pancreatice cu risc crescut” (pancreas friabil, moale, cu duct Wirsung de calibru mic, filiform) sau în cazul pierderii excesive intraoperatorii de sânge. Folosirea octreotidului în scop profilactic nu influențează ratele de fistulă pancreatică postoperatorie în cazul glandelor cu risc scăzut [39]. Literatura de specialitate citează numeroși factori de risc
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a fistulelor pancreatice mai mare în cazul ocluzionării Wirsungului [69, 70], adepții acestei atitudini își justifică opțiunea printr-o evoluție mai blândă a fistulei de bont pancreatic comparativ cu situația unei fistule anastomotice (datorită atrofiei țesutului pancreatic secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a fistulei de bont pancreatic comparativ cu situația unei fistule anastomotice (datorită atrofiei țesutului pancreatic secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
acceptă ocluzionarea sau ligatura ductului Wirsung după duodenopancreatectomia cefalică, preferând refacerea continuității pancreatico-digestive. Anastomoza pancreatio-jejunală recunoaște multiple variante tehnice, toate descrise cu speranța reducerii frecvenței de apariție a fistulelor pancreatice postoperatorii: terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin invaginație; pe aceeași ansă cu restul anastomozelor versus pe ansă separată (în Y à la Roux). Yang și colaboratorii [72] recomandă efectuarea acestei anastomoze în manieră „duct to mucosa” în cazul pacienților cu Wirsung dilatat, respectiv
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
terminală versus laterală; sutură continuă versus cu fire separate;„duct to mucosa” versus prin invaginație; pe aceeași ansă cu restul anastomozelor versus pe ansă separată (în Y à la Roux). Yang și colaboratorii [72] recomandă efectuarea acestei anastomoze în manieră „duct to mucosa” în cazul pacienților cu Wirsung dilatat, respectiv prin invaginarea bontului pancreatic în ansa jejunală și stentarea Wirsung-ului la pacienții cu pancreas moale și Wirsung îngust. Peng [73] propune o tehnică nouă, denumită „binding pancreaticojejunostommy” și prezintă rezultatele acestei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
fistulelor complexe (ce implică și anastomozele bilioși respectiv gastro-jejunală) secundare unei fistule pancreatice s-a propus realizarea anastomozei pancreatico-jejunale pe o ansă separată (montaj în Y à la Roux). Alegerea variantei optime trebuie să ia în calcul textura pancreasului, diametrul ductului Wirsung și, nu în ultimul rând, experiența chirurgului cu tipul de anastomoză ales. Anastomoza pancreatico-gastrică este o variantă tehnică a operației princeps (propusă de Whipple) ce a câștigat un număr considerabil de adepți datorită principalelor sale avantaje: anastomoză „tension free
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
R: Therapeutic option in peritonites. Surg Clin N Am 1994, 74:677-692. 178. Neu HC: Aztreonam activity, pharmacology, and clinical uses. Am J Med 1990, 23;88(3C):2S-6S. 179. Nguyen WD, Dapa E. Spontaneous perforation on the right hepatic duct. Hepatogastroenterology 2001; 48(40):1028-1029. 180. Nobre V, Harbarth S, Graf JD, Rohner P, Pugin J: Use of procalcitonin to shorten antibiotic treatment duration in septic patients. A randomized trial. Am J Respir Crit Care Med 2008, 177:498-505. 181
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]