991 matches
-
și comunicării între indivizi care este catedrala, în navă sau naosurile laterale, poporul citadin circulă, mănîncă, doarme, ba uneori își introduce și animalele. Aici se dau întîlniri de afaceri. Breslele care au finanțat și realizat o parte din lucrări (zidari, dulgheri, sticlari etc.) își țin adesea aici reuniunile. Construirea edificiului, întinsă pe mai multe generații, se face cu ajutorul maselor citadine ale locuitorilor întregului ținut, folosiți la căratul grinzilor și pietrelor din pădure sau carierele vecine. Sculptura gotică a cunoscut și ea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și începutul secolului XX a avut intenția de a reliefa statutul științific deosebit al creatorilor de laboratoare de psihologie experimentală. Personalul laboratoarelor mai cuprindea și personal didactic de diferite grade al universităților, asistenți de laborator, repetitori, personal auxiliar (mecanici, electricieni, dulgheri etc.). Grup de studenți ai Universității Harvard lucrând în laboratorul creat de Hugo Münsterberg cu "lanterna magică" (aparat de mixare a culorilor prin combinarea discurilor de gelatină colorată) (1893). În condițiile în care nu existau facultăți de psihologie, mulți dintre
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ani mulți și fericiți, până la adânci bătrâneți”. Când a plecat de acasă, Ulise era posesor de „inteligențe multiple” (polytropos) și „priceput la toate” (polymechanos). Avea așadar calități înnăscute care l-au ajutat să învețe foarte multe meserii: era plugar, pilot, dulgher, constructor de nave, vânător, ghicitor, bucătar, medic, muzicant, pugilist, arcaș, discobol ș.a. Când s-a întors acasă însă, Ulise era profund schimbat. Dar nu polytropia și polymechania au schimbat soarta lui Ulise. Și nu obișnuita „școală a vieții” răstoarnă destinele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până în anii ’60, totul poate fi învățat. Cuvântul inteligență fusese, de altfel, respins, pentru că evoca o capacitate înnăscută, fiind înlocuit cu noțiunea de rezolvare a problemelor. Nu rezolvăm o problemă printr-o sclipire de geniu, ci învățăm să o soluționăm. Dulgherul nu reușește din prima o șarpantă complexă, la fel cum unei croitorese nu-i ies costumele elegante de la prima încercare. Această opinie, că inteligența provine din deprinderi complexe, revine în actualitate odată cu modelul oferit de calculator și cu ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
nu una singură"186. Și tot el precizează că nu era vorba de brigăzi de la muncile comune, unde cineva trebuia să moară, căci altfel ceilalți n-au cum să supraviețuiască, ci de niște brigăzi specializate, formate din electricieni, strungari, lăcătuși, dulgheri și zugravi. Dintr-o brigadă specializată face parte Ivan Denisovici, care muncește cu bucurie într-o scenă care a fost considerată nerealistă, deoarece se știe că deținuții evitau cât puteau munca și, mai mult, în lagăr exista chiar un sistem
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în "demoni", "fantome" sau "vrăjitori" e un fenomen destul de frecvent; vezi M. Eliade, Le mythe de l'eternei retour, pp. 51 sq. 15 Vezi M. Eliade, Le Yoga, pp. 348 sq., 409. De la epoca de piatră La Misterele din Eleusis dulgherii și făurarii în bronz se bucurau de un înalt prestigiu 16. Fierul începe să fie folosit abia către ~ 1050. Triburile erau conduse de șefi militari, răjă. Puterea acestor regi mărunți era îngrădită de către sfaturile obștei (sabhă și samiti). Către finele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al mîntuirii mele, în particular? Încerc să cred, dar nu prea pare sigur de el. Un Mesia ciudat, în orice caz nu prea arătos. Nimic de-a face cu regele sau patriarhul în plină glorie care era așteptat: fiul unui dulgher, un rătăcitor, un om curajos, dar simplu. Și dacă nu era el? Dacă încercarea cupei nu-l ducea nicăieri? Ar fi îngrozitor pentru toată lumea. Fiindcă acest om ne aducea ceva mai mult decît interesant, acest om slab în aparență, dar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Telecom că dacă transmisia hertziană a imaginilor depășește barierele meseriei, ale apartenenței sau afilierii la o regiune, toate aceste particularități se regăsesc în recepție. Nu privim chiar aceeași emisiune de televiziune, nu ascultăm chiar aceeași dezbatere radiofonică, ci după cum sîntem: dulgheri sau șoferi de autobuz, comuniști sau liberali, corsicani sau alsacieni etc. Democratizarea are bătaie lungă. Audiovizualul a deschis calea imaginii și a sunetului, după ce tiparul a deschis limbajul natural. Lucru care necesită decompartimentarea micromediilor, scurtcircuitarea fenomenelor izolate adăposturi ale idiomurilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
București (colecțiile Cotidianul), 2007, Editura Polirom, Iași, 2011 Henry Miller, Tropicul Capricornului, Editura EST, București, 1997; reeditare Editura Univers, București (colecțiile Cotidianul), 2009; Editura Polirom, Iași, 2011 Bernard Malamud, Cârpaciul, Editura Univers, București, 1998; reeditare Editura Corint, București, 2006 J.D. Salinger, Dulgheri, ridicați grinda acoperișului, Editura Uni vers, București, 1999; reeditare Editura Polirom, Iași, 2002 Russell Banks, Deriva continentelor, Editura Univers, București, 1999; reeditare 2007 (colecțiile Cotidianul) Nadine Gordimer, Nimeni alături de mine, Editura Vivaldi, București, 1999 Henry Miller, Sexus, Editura EST, București
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
începutul vânătorii, își face și el socotelile lui, adevărate planuri de viitor, îmbietoare, luminoase. „Șeful de lucrări, culcat, răsucea între degete, cu un gest mașinal, o țigară Racheta. Văzuse și el pe geam începutul vânătorii. Dacă va fi prinsă rața, dulgherul îi va face o colivie și șeful de lucrări o va duce șefului cel mare, mai exact soției lui, Agnia Petrovna. Și viitorul lui, al șefului de lucrări, va fi asigurat. Dar rața rămase să moară în copcă. și toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care m-a vizitat la Baia Mare, am amânat reîntoarcerea la București. Am stat în Baia Mare până în luna mai 1951. Văzând că situația se înrăutățește, m-am hotărât să mă angajez acolo ca muncitor. Cu ajutorul unor binevoitori m-am angajat ca dulgher pe un șantier de construcții în orășelul Cavnic, jud. Maramureș. Dumnezeu m-a înzestrat și cu îndemânare meșteșugărească și astfel toți mă știau că sunt un dulgher de țară, venit la lucru. Aici mi-a mers chiar bine..., dar la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să mă angajez acolo ca muncitor. Cu ajutorul unor binevoitori m-am angajat ca dulgher pe un șantier de construcții în orășelul Cavnic, jud. Maramureș. Dumnezeu m-a înzestrat și cu îndemânare meșteșugărească și astfel toți mă știau că sunt un dulgher de țară, venit la lucru. Aici mi-a mers chiar bine..., dar la sfârșitul lunii iulie 1951 am fost descoperit și arestat. Peripețiile prin care am trecut au fost multe și grele, dar ar fi prea lung să le înșirui
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
meseriașilor și al meseriașilor patroni din Dorohoi era de 481 de persoane, din care doar 38 meseriași români, iar 443 erau meseriași evrei. Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Evreii exercitau o gamă variată a meseriilor, ei erau meseriași: ceasornicari, cizmari, blănari, croitori, cojocari, curelari, dogari, dulgheri, rotari, strungari, ceaprazari, cofetari, covrigari, tinichigii, tipografi, zidari, zugravi, măcelari. În schimb, din cei 38 de meseriași români, 10 erau dogari, 4 dulgheri; 1 tăbăcar, 4 tâmplari, 1 tipograf, 14 zidari/zugravi, 2 măcelari, 1 vulcanizator, 1 electrician, ceea ce înseamnă că, paleta meseriilor exercitate de români era mult mai restrânsă. Într-o situație privind „magaziile și depozitele aflate pe raza cercului de recrutare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
făcut o vizită interesantă la Mangalia, unde am văzut lucrări impresionante în locul unde a fost lacul. Arh. Ioanichie la Secu. Pimen Nastase legător de cărți la Sihăstria. Irineu Protcenco pictorul de la Sihăstrie. Maxim Bâtâcă arhimandrit Sihăstrie. Natanail Iliescu, strungar și dulgher (R-Vâlcea) Nicodim Costake, meșterul cu apa care poartă atelierul mecanic etc. [ISTORIA LUI MOGOȘ CU BOCANCII 1956]* Un trenișor industrial cu vagonete, platforme ș-o mașinuță care fluieră subțirel, parcă chemând copiii la joacă, așteaptă la gura Barnarului, ca să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acuma în mii și mii de feluri, Cârțâroșanul nu se mai putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii făceau partea grea, lemnoasă a caselor, și a acareturilor, șuri, coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost transferate în orașul de sus, unde sunt concentrate industriile, subvențiile și locurile de muncă. Jos, Nazaretul de altădată se simte în același timp împovărat și ușurat, redus la neproductiva găzduire a pelerinilor. "O să vă vină greu să găsiți un dulgher la noi. Ei au mașini, noi avem poluare, îmi spune un mic comerciant care știe bine cine a fost Iosif. Ne stingem încet-încet." Totuși, îmi spune un altul, Crăciunul este sărbătorit în stradă de toți locuitorii, cercetașii defilează, iar magistrala
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Evanghelie, dar ce importanță mai are acest lucru?). Da, cei care au fost acolo la greu nu vor fi și la onoruri, și nimeni nu ne-a pus mai bine în gardă în legătură cu acest mare procedeu clasic ca Fiul dulgherului! Care demagog a zis că lumea aparține celor care se scoală dimineața primii? Utopie de cercetaș. Circumspecții care așteaptă să bată amiaza pentru a fâlfâi drapelul reușesc întotdeauna să încaseze dividendele cele mai mari. * * * În chiar locul de unde a dispărut
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
este însă, asemeni taurului, „cuminecătură” totemică, deoarece cuplul se identifică cerbului cosmogonic: „- Lin, mai lin, cerbe tretin,/ Mai încet cu-alergătura/ C-ai să-mi tulburi cusătura”/ (...) Cerbule, cu carnea ta/ Mi-or ridica nuntiță;/ Cerbule cu oasele/ Mi-or dulgheri casele,/ Cerbule cu sângele/ Mi-or zugrăvi casele./ Cerbule cu pielea ta/ Mi-or înveli căsuța;/ Cerbule cu unghiile/ Mi-or face păhărele/ Și-or bea boierii cu ele” (OstrovTulcea). Esență a vitalității și forței, oasele și sângele protejează cuplul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Prezența sacră aduce în lume simboluri ale belșugului promis, figurat de etaloane sociale convenționale: „Casa lui Bucățică - nu casa părinților lui, că el avea alta - era un bordei urât la înfățișare și vechi, băgat în pământ; dar când intră fata dulgherului înăuntru se cruci: bogății nenumărate, frumuseți de-ți luau vederile, aurării, pietrării...”. Nerăbdarea revelației provoacă refluxul magicu¬lui, semnele imixtiunii în fenomenal fiind șterse odată cu plecarea neofitului în călătoria de ispășire: plecă cu inima amărâtă, blestemând ceasul în care deschisese
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Constanța, ” Küstendjé (Constanța), 76 000 locuitori. Județele sunt administrate de prefecți, iar plășile de subprefecți, și unii și alții numiți de guvern (p. 34). ghidul bucureștilor Orașul București este împărțit în 55 circumscripții de poliție, după cum urmează: Circumscripția 1, str. Dulgheri, 35; ” 2, str. Buzești, 90; ” 3, str. Romană, 4; ” 4, str. Primăverii, 8; Circumscripția 5, str. Nisipar, 8; ” 6, str. Icoanei, 64; ” 7, str. Romană, 160; ” 8, str. Profetului, 14; ” 9, str. Viitorului, 2; ” 10, str. P. Spătarului, 86; ” 11
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mântuială și mâinile chirurgului l‑au trecut prin chinurile iadului. Toată noaptea străbătea camerele În sus și‑n jos. După aceea a Încercat să‑și extragă dinții implantați, ceea ce a fost și mai chinuitor. - Așa se Întâmplă când lași un dulgher să se apropie de capul unui om. - Trebuia să pleci la Boston pentru operația asta. Se pare că chirurgii dentari din Boston sunt cei mai buni specialiști. - Nu te lăsa niciodată În mâinile Împuțiților de specialiști. Vei fi sacrificat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]