2,664 matches
-
obiceiurilor laice și creștine, promovate de colegii noștri: ILIE FRANDEȘ, IOAN TORPAN, IOAN BÂNDILĂ, IOAN BACIU, toți din zona Reghinului. *MUGUREL PUȘCAS, împreună cu scriitorul LUCIAN DUMBRAVĂ, în prezent rezident în Portugalia, au realiat un CD. cu videoclipuri, în care Lucian Dumbravă recită poezii ale colegilor noștri. Cred că CD-ul realizat este unicat în cadrul L.S.R, el putând fi folosit pentru promovarea poeților filialei noastre și poate fi luat ca exemplu și de alte filiale. *menbrii filialei noastre au fost prezenți
RAPORTUL DE ACTIVITATE AL FILIALEI MUREȘ A LIGII SCRIITORILOR, SEMNAT DE RAȘCU MIHAELA ȘI MIRCEA DORIN ISTRATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370691_a_372020]
-
Am insistat asupra acestor simboluri pentru că multe din poeziile Vasilisiei Lazăr sunt transfigurări „iconice” ale unor foarte intense trăiri, unduind pe rând sau toate împreună într-o lumină care te răcorește chiar și atunci când te arde. (VALERIU ANGHEL) ***3. LUCIAN DUMBRAVĂ (Portugalia) - WHITE POEMS (author’s anthology, versuri, A5, 96 pagini) Încărcată de sensibilitate, poezia lui Lucian Dumbravă, într-o minunată traducere în limba engleză a Mariei Edith, incumbă același fior unic, inegalabil de romantism și sentiment, până la refuz. Cartea este
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
intense trăiri, unduind pe rând sau toate împreună într-o lumină care te răcorește chiar și atunci când te arde. (VALERIU ANGHEL) ***3. LUCIAN DUMBRAVĂ (Portugalia) - WHITE POEMS (author’s anthology, versuri, A5, 96 pagini) Încărcată de sensibilitate, poezia lui Lucian Dumbravă, într-o minunată traducere în limba engleză a Mariei Edith, incumbă același fior unic, inegalabil de romantism și sentiment, până la refuz. Cartea este apărută prin generozitatea scriitoarei bucureștene Silvia CINCA, omul care știe să aprecieze poezia de bună calitate și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
de a trăi în propria carapace, aparent indestructibilă, până unde nu se mai aud vaietele celor nevoiași, plânsetele celor aflați în suferință, nici măcar clopotele ce îndeamnă la trezire... (Ropes of bell). Melancolia este și ea prezentă în lirica lui Lucian Dumbravă, făcând trimitere directă la vârstele inocenței - COPILĂRIA - când simplitatea vieții se traduceau prin bucuria și zâmbetul citit pe fețele fericite (Snowman) (GHEORGHE A. STROIA) ***4. ȘTEFAN MARINESCU * BUCUREȘTI - POEME ȘI POEZII (opere complete): VOL. 4 - Poezie de iubire, morală, sentimente
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
câmpie, / În triluri de ciocârlie”), când din textele la fel de populare ale romanțelor („Dacă vrei să vii la mine / Să petrecem până-n zori, / Fredonând o melodie, / Cum făceam adeseori”), când din traducerile lui Dosoftei („Zboară în slăvi / paseri albastre, / Răsună-n dumbrăvi / cântări măiastre” este, la urma urmelor, binecunoscutul Psalm 46: „Limbile să salte / cu cântece nalte / Să strige-n tărie / cu glas de bucurie / [...]“), când din poezia modernă, mai mult aluzivă decât explicită, cu miza, aici, pe aglomerarea de imagini („Vise
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) Autor: Nicolae Băciuț Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) Autor: Nicolae Băciuț Publicat în: Ediția nr. 1543 din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos. Lucian DUMBRAVĂ: Mă simt onorat să particip la
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
Toate Articolele Autorului Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul exilului să răspundă la întrebările de mai jos. Lucian DUMBRAVĂ: Mă simt onorat să particip la construcția unei cărți pe care doriți să o publicați și sper ca acest proiect al dumneavoastră să se desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
sau prejudecăți privitoare la exilații români. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Lucian DUMBRAVĂ: Este adevărat, multe familii s-au înjumătățit, într-un acord impus de motive personale, în principiu de natură materială. Personal, nu am experiența unor astfel de sentimente născute din îndepărtarea conjuncturală de familie, dar e ușor de presupus că această
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
crezut că toate acestea sunt un fel de poetizare patriotică, dar nu este așa. O astfel de sete o simți la nivel organic. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Acomodarea depinde, în primul rând, de felul în care te primește poporul căruia îi ceri găzduire. De fapt, de aici pornesc toate. Eu și familia locuim în Portugalia, într-un mic orășel (fost sat de pescari, odată) cu oameni liniștiți
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
dumneavoastră anterioară: setea sevei pământului din care am fost creat. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Lucian DUMBRAVĂ: Consider că un exilat trebuie să-și asume din momentul deciziei de a se exila, că va trebui să accepte cultura și regulile poporului care-l primește. Asta nu înseamnă renunțarea la propriile reguli culturale sau de principiu, dar cu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
statutul de oaspete, vei reacționa în consecință și atitudinile de bun simț vin de la sine. Nicolae BĂCIUȚ: Ce șanse are scriitorul român care pleacă în exil? Dar omul de știință? Dar omul fără pretenții intelectuale, fără mari nevoi culturale? Lucian DUMBRAVĂ: Șansele unui scriitor de a se afirma în cultura literară a țării de exil, este minimă. În primul rând, chiar dacă stăpânește limba țării-gazdă la un nivel decent, scriitorul nu-și poate rupe arta de țara în care s-a născut
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
trimit mult din cât câștigă, familiei (dacă familia i-a rămas în țară) bani cu care se achită facturile pe timp de iarnă, rata la apartament și facultatea copiilor. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate afirma profesional, social, un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: În primul rând, cum spuneam ceva mai-nainte, ține de felul în care știe să se integreze în noua societate. Dacă lasă o impresie pozitivă, își poate expune calitățile de meseriaș și e apreciat în consecință. În cazul în care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
bună pregătire. Mai ales dacă are o pregătire superioară, pentru că exilatul pornește întotdeauna de la munca de jos, fiind nevoie de timp pentru a dovedi că poate mult mai mult. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Da, am simțit atitudine discriminatorie. Dar în înțelesul invers a ceea ce se înțelege, în general. prin termenul „discriminare”. Anume, adesea comportamentul unui funcționar era mai afabil față de mine decât față de compatriotul său. Cunosc, însă, destule cazuri de discriminări crase, dar
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
comportamentul unui funcționar era mai afabil față de mine decât față de compatriotul său. Cunosc, însă, destule cazuri de discriminări crase, dar nu în Portugalia, ci în alte țări menite exilului. Nicolae BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Lucian DUMBRAVĂ: În general, cel puțin la început, există tendința de a se căuta refugiu în biserică. Asta atrage după sine câteva lucruri care susțin moralul: speranța în Dumnezeire și-n egida acesteia, găsirea de conaționali și, implicit, legarea unor prietenii. Nu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
noștri împotriva lor”. Prieteniile constă în respect reciproc și, dacă e cazul, ajutor, atunci când situația impune, dar totul se face cu discreția bunului simț. Nicolae BĂCIUȚ: Ce perspective are ecumenismul în armonizarea relațiilor dintre exilați și populația țărilor gazdă? Lucian DUMBRAVĂ: Este irefutabil faptul că o omogenizare religioasă ar apropia mai mult popoarele țărilor creștine, atitudinea oamenilor față de oameni ar fi alta. Nu știu însă ce șanse sunt ca această omogenizare să se întâmple, când suntem încă la stadiul în care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
comunismul lui Marx și Engels. Nicolae BĂCIUȚ: Care e diferența între exilații ideologici și cei economici, ca să-i etichetez așa pe cei care s-au exilat din motive de conștiință, față de cei care s-au exilat din nevoi materiale? Lucian DUMBRAVĂ: Cunosc o povestioară legată de întrebarea dumneavoastră: o ea venită din Ucraina, din motive pur economice, și un el idealist, plecat din România cu ceva ani în urmă și care a călătorit prin mai multe țări Europene, preferând vizitarea de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
care ai plecat, se-ntâmplă ca idealismul și nevoia materială să se întâlnească în același punct. Nu consider că necesitatea materială și idealismul sunt două drepte paralele. Nicolae BĂCIUȚ: Ce-l poate face, cu adevărat, fericit pe un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Este greu de dat un răspuns generalizat. Fericirea vine ca urmare a atingerii țelului propus. Mici fericiri pe parcurs, când vezi că pașii nu sunt făcuți redundant și apoi fericirea apoteotică, pentru atingerea vârfului. Numai că fericire este prin el
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
care vorbeam, mai rămân mereu trepte de urcat. Nu neapărat că ar mai fi, dar fericirea care durează prea mult nu mai e fericire și căutăm o altă fericire. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se poate pierde identitatea etnică în exil? Lucian DUMBRAVĂ: Din prea mult zel întru integrarea în noua societate. Poți deveni atât de obsedat de a fi integrat, încât riști să pierzi efectiv, nu numai identitatea națională, ci și identitatea de ființă. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
atât de obsedat de a fi integrat, încât riști să pierzi efectiv, nu numai identitatea națională, ci și identitatea de ființă. Nicolae BĂCIUȚ: Este integrarea exilaților o problemă insolvabilă? Cum sunt priviți cei care-și caută o altă patrie? Lucian DUMBRAVĂ: Eu cred că, într-o destul de mare măsură, problema gravă e integrării exilaților a trecut. Poate datorită U.E. care a dat un alt sens imaginii frontierelor. Cum am tot repetat pe parcursul acestu interviu, dacă există disponibilitate la integrare din partea emigrantului
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
și sunt convinși că ceva nu e-n regulă cu tine. Sigur, e vorba de contextul în care ai venit aici ca să muncești. Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Lucian DUMBRAVĂ: Dintotdeauna am considerat că omul nu aparține efectiv unei patrii, ci Pământului. Oriunde un om se simte bine, acolo este locul lui. Dincolo de reperele de granițe, rămân totuși, acut, reperele de neam, de glie. Dacă poți trece granițele fără niciun
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
și care e-n strânsă legătură cu locul unde te-ai născut și rădăcinile strămoșești. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Lucian DUMBRAVĂ: Cu nostalgie, în primul rând. Apoi, cu o strângere de inimă, pentru că din diverse motive, ai fost obligat să pleci dintr-un loc care pentru tine înseamnă mult. Dacă acomodarea într-o nouă țară se poate face relativ ușor, nu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
tragice. Este imposibil să nu-ți pese de tot ce se întâmplă și, prin urmare, să nu fii în simbioză cu poporul căruia i se-ntâmplă. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Lucian DUMBRAVĂ: Probabil că acela care a reușit să-și clădească, prin munca în străinătate, un viitor asigurat în România și care a atins o anumită etate care-i permite retragerea la casa părintească sau unde și-a cumpărat casă din banii
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
Tot ce se poate că dacă țara natală ar oferi condiții de trai similare cu ce oferă străinii, ar fi mulți și din toate categoriile, care s-ar reîntoarce. ----------------------------------------------- A consemnat, Nicolae BĂCIUȚ Târgu-Mureș - Sydney (via internet) 23 martie 2015 ----------------------------------------------- DUMBRAVĂ Lucian, poet și prozator, născut la data de 15 martie 1974 în Târgu-Mureș. Liceu (1988-1992). Disponibilizat din sistemul bugetar în 2010. Emigrat în Portugalia, cu familia, în 2011. Cărți publicate: „Departe de țărm”, versuri, Editura NICO, 2009; „Spini de zăpadă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
Veche” pentru debut în proză cu volumul „Povestiri în alb și negru”, 2011; Premiul special la Concursul Național de Literatură „Romulus Guga” 2011, pentru volumul „Inimi de-o noapte” - versuri. Referință Bibliografică: Nicolae BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) / Nicolae Băciuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1543, Anul V, 23 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Băciuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]