2,114 matches
-
hotarul de sud al regatului (Moldova) și instalarea lui Dragoș la est de Carpați în cursul aceluiași an, 1359, nu au fost întâmplătoare. La mijlocul secolului al XIV-lea, Hoarda de Aur cunoștea un accentuat recul al puterii sale în regiunea dunăreană, pe fondul căruia odată cu înlăturarea hanului Bardig-Bäg, în anul 1359, s-au declanșat mari tulburări interne. Luptele dintre pretendenții la tronul mongol au afectat grav integritatea statului Hoardei, datorită tendințelor separatiste ale unor hani și emiriaceștia, nereușind să acceadă la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării în sine însuși a devenit mai accentuat reflexiv, a renunțat la gesturile patetice, la
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Unite (UNIDO), Comisia Europeană (CE), Comisia Europeană pentru Turism (CET), Inițiativa Central Europeană (ICE), Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Organizația Mondială a Turismului (OMT), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Și Asociația de promovare turistică internațională a țărilor dunărene „Die Donau” (HG nr. 14/5.01.2011). Planificarea reprezintă un proces prin care se pregătesc o serie de direcții de acțiune pe termen scurt, mediu Și lung, pentru atingerea unor obiective prestabilite. Planificarea guvernamentală pentru turism se materializează în
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
un orizont de umanism și etos popular, balcanic și oriental (Papucii lui Mahmud) sau în visul lui Stoicea (Moara lui Călifar), cel pus la încercare de diavol, dar și cu ecouri, tot la el, dintr-un fond folcloric și legendar dunărean, adesea cu irizări de fantastic și magie (În pădurea Cotoșmanei, Copca rădvanului) ori purtând urmele istoriei (Lângă apa Vodislavei) sau pe cele ale conviețuirii, ca dialog interetnic, de credințe și mentalități (De la noi la Cladova, Soleima, Papucii lui Mahmud). Mihail
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
pasionala condamnare a „plăcerilor deșarte” (Cosma, Moș Anghel). De notat, în fine, și alte prezențe semnificative, în paleta diversificată a b. literar interbelic: Stănică Rațiu, cu versatilitatea lui hiperbolică, în Enigma Otiliei, romanul lui G. Călinescu, umanitatea amestecată, de port dunărean (Jean Bart, Europolis), reabilitarea lui „Mitică”, în replica dată, polemic, lui Caragiale de către Camil Petrescu (comedia Mitică Popescu), apropierile de o viziune a absurdului, în cheia unei poetici a grotescului și a subminării parodice, de la Urmuz la Tudor Arghezi (Cimitirul
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
culturalizare, monografii - Un program de culturalizare a satelor (1933), Al. Papiu-Ilarian în fața problemelor românești contemporane (1939), Figuri reprezentative la noi. Vasile Goldiș (1934) și studii politice - Criza democrației în România (1926), Social-democrația și problemele României contemporane (1931), Social-democrația în statele dunărene și balcanice (1935). Toate aceste demersuri culturale, unde analiza etnografică se îmbină cu ideologia naționalistă, culturalul cu politicul, istoricul cu literarul, sunt, în esența lor, convergente. Antologia scriitorilor români de la 1821 încoace (I-IV, 1917-1918), memorialistica din Amintiri și portrete
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Romei. Tertius Iulianus. Învinge - Oprit de vestea că Domitian a avut nenorocirea cu Quazii și Marcomanii. Prin retragerea lui Iulian prin pădurile germanice Decebal căpăt-o pace nouă, ca învingător. 90 Domitian serbează triumf fals în Roma. 98-99 Traian vizitează țările dunărene. .......... Burii aliați cer lui Traian să se-ntoarcă. 102 bătălie la Tapae L. Licinius Sura, *** pe lângă * pers[oana] împăratului, [și] Claudius Livianus, prefectul pretorienilor, nu-s primiți de Decebal. 38r Sora lui Decebal e prinsă. Vulturii legiunilor lui Fuscus luate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un șopot trist, 375 Cântare cerească În tremur îl trece Și sufletul fuge cu ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ea. {EminescuOpVIII 405} Suflarea[-o] salutăm, Vuiește puternic, Să-l plângem cucernic Copilul cel de munte. [VÎRFUL CU DOR] Versiunea B 2254 [BALADA] a Pe plaiuri dunărene Un munte urieș Se-nalță - Culmea dorului. Numitu-i de plăieși. b Pe plaiuri dunărene E-un munte urieș Și Vârful [cel] cu dorul Numitu-i de plăieși c În țările carpateci Se-nalță urieș Un munte - Vârf cu dorul Numitu-i de plăieși. d În țările carpateci E-un [munte] urieș Și Vârful cel cu dorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Așa de bine învățase cumanii de la oțăriții români acea aprigă ură contra grecilor, care trecu ca o nefastă moștenire, prăsindu-se prin neîntreruptă cultură, asupra urmașilor acestor din urmă și se descărcă înfiorătoare în sângeroase drame de persecuțiune în principatele dunărene, întemeiate în cursul acelui veac. Potopul nimicitor al românilor și al cumanilor, în contra căruia nu mai cuteza să vâslească nimenea, se rostogoli de atunci fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împuternici în Moesia regatul bulgar își întinse în veacul al nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din Macedonia în statornicele șesuri ale frumoasei țări dunărene, lucru la care îndealtmintrelea erau și nevoiți prin multiplele persecuțiuni ale guvernului bizantin. În suta a zecea s-așezară pe pământul Valachiei pecenegii, iar aceștia făcură loc cumanilor, ce au stătut timp îndelungat pe locurile acestea (1083 - 1220). Dar și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu cază numaidecât sub năvălirea osmană. Tot pe timpul acela, întîmplîndu-se ca regele Poloniei Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga să pizmuiască amândoi și să dușmănească pe Maria, regina Ungariei și pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-au înțeles și despre țările laterale ale Ungariei, asupra cărora Hedwiga nu desistă de la drepturile ei, ci le strămută asupra bărbatu-său. A se apropia de Marea Neagră, predominând Principatele dunărene românești era un punct în programa politicei polone, al cărei ideal era să se întinză cu cuprinderea între cele două mări: Baltica și Marea Neagră. Aceasta e cheia pentru. a pricepe pretențiile Poloniei asupra Moldo-Valachiei. Ca și pe tată-său Mircea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și cu zel reațîțate a unor puternici amici ai uniunii, prin a căror asistență și înrîurire biserica grecească din Principatele dunărene era subminată cu hărnicie, încît ajunsese să se clatine. Ocupat cu războaiele cu turcii, armîndu-se mai ales pentru acea campanie care-l conduse la bătălia de la Nicopole, principele Mircea avea tot atâta nevoie de Apus ca și împăratul Manoil Paleologul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și izbuti de se porni o cruciată, fiindcă papa nutrea speranța că cei de lege grecească tot se vor întoarce cu vremea la biserica romană. Atragerea sau cel puțin îngăduirea unor episcopi cu opinii unioniste se recomanda de sine principilor dunăreni. În vremea aceasta episcopi necompetenți căutau în interesul papismului să capete în puterea lor Valachia și s-o înstrăineze de patriarhatul ecumenic, precum o încercase aceasta în Moldova cu oarecare succes. Spre a lupta cu dânșii și a-i respinge
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin care se confirmă cumcă episcopul din Achelous câștigase de la mitropolitul din Ioannina iertare și dezlegarea afuriseniei aruncată asupră-i. {EminescuOpXIV 193} Împăratul Carol IV renunță la Moldova. Dar nu numai pe terenul confesional, ci și pe cel politic. Principatele dunărene erau mult pețite, de se certau pentru ele. Împăratul Carol IV, care măritase pe fiică-sa Anna după marchioinul de Brandenburg Otto (Cel Leneș), începuse cu acesta ceartă serioasă pentru multele pretenții ce le avea asupra acelui marchizat, o ceartă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu putere regatul și tronul, liberă mai întîi pe regina Maria din închisoare, pedepsi în mod exemplar pe hainul ban al Croației, Ioan Horvat cât și pe cei mai de frunte complici ai lui și-și îndreptă armele contra Principatelor dunărene românești cari se îndărătniciseră, făcând începutul cu Moldova, ce se declarase pe față pentru Polonia. C-o oaste reîntinerită și cu gând statornic de cucerire, regele irupse în Principat la anul 1390, unde însă Ștefan Vodă se sili din răsputeri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
traduceri ale volumului, în engleză (2) și în italiană (3). La propunerea Editurii Polirom, public acum o nouă ediție a cărții, revăzută și adăugită. De adăugiri mai substanțiale au beneficiat mai ales capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”) și VIII („Graiul îngerilor”). Capitolul VII a devenit între timp o carte de sine stătătoare (4), iar capitolul VIII a fost revăzut și îmbogățit în vederea publicării studiului privind Lingua Adamica într-un volum In honorem Andrei Pleșu (5). Am realizat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu arvună) (22, pp. 436- 438). Câteva noi argumente confirmă ipoteza susținută de folcloristul muntean și de filologul clujean : multitudinea formelor corupte pe care le cunoaște termenul (indiciu că este vorba de preluarea unui cuvânt străin) ; zonele sudice, de regulă dunărene (Ialomița, Dâmbovița, Ilfov, Teleorman, Dobrogea), unde sunt atestate colin- dele și basmul în discuție ; alte „bulgărisme” existente în aceste colinde („în schela mării”) ; și, mai ales, faptul că, în unele colinde identice sau similare, copacul cosmic este un arțar de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
căror utili zare, în trecut, „era un obicei relativ generalizat la înmormântare” (78, p. 154). Comentându-se aspectele funerare rezumate mai sus, s-a ajuns la concluzia că este vorba de un străvechi rit funerar, practicat probabil de populațiile carpato- dunărene, și că „datorăm faptul că el a străbătut veacurile până la noi fenomenalei memorii a... Mioriței ” (46, p. 19). Dar și, adaug eu, a colindei Toader Diaconul - în care trupul protagonistei este expus „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cân au gătit [= au terminat] au ieșit pe horn afară” (39, p. 75). Vezi elemente similare într-o poves- tire culeasă în Moldova, la începutul secolului XX (76). De aseme- nea, vezi infra, capitolul „Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”, subcapitolul „Plante magice și halucinogene”. Din cele mai vechi timpuri, pentru mentalitatea populară, putința unui om de a se ridica în văzduh era sinonimă cu putința acestuia de a guverna fenomenele atmosferice. O astfel de credință a supraviețuit până târziu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această zonă sud- dunăreană (din care face parte și Letnița) era locuită de triburi tracice (misi, triaballi, geți), care erau în perioada respectivă (secolele V-IV î.e.n.) încorporate vastului regat trac al odrisilor, condus de dinastia Seuthes. Pe una dintre cele 25 de plăcuțe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că tradiția solomoniană a influențat-o (inclusiv la nivel onomastic) pe cea referitoare la solomonari, merită totuși să stăruim puțin asupra perioadei pro- babile și a cauzelor care au determinat sau doar au favorizat exercitarea acestei influențe în spațiul carpato- dunărean. Sunt în măsură să propun o ipoteză de lucru. Epoca probabilă în care s-a născut și a intrat în lexicul românesc termenul solomonar sunt secolele XVII-XVIII (probabil în Ardeal), epocă pe care putem risca să o limităm la perioada
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]