815 matches
-
mâini, pentru cei care doresc săși îndrepte cercetarea teoretică spre acest domeniu. Interesul nostru fată de repertoriul pentru pian la patru mâini ne-a determinat să încercăm găsirea motivațiilor de stat la baza preocupării unor compozitori pentru a compune pentru duo de pian sau a unor interpreti de a aborda această forma de manifestare artistică interpretativă. Compozitori reprezentativi pentru literatura muzicală universală cum ar fi W. A. Mozart, L. van Beethoven, Fr. Schubert, J. Brahms, F. Mendelssohn-Bartholdy, A. Drorak, E. Grieg
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
are în tradiție întâlniri muzicale memorabile cum sunt cele ale lui D. Lipatte și Clara Haskil sau D. Lipatte și Madeleine Cautacuzino, s-au făcut cunoscute prin preocuparea pentru repertoriu de pian la patru mâini, în concerte, imprimari sau recitaluri duo-uri, dintre care vom enumera câteva:Maria Fritino și Ecaterina Fortina-Negru, Liliana Rădulescu și Floriana Cozighian, Valentin și Roxana Gheorghe, Suzana Sörenyi și Corneliu Rădulescu, Dana Borșan și Vinicui Moroianu, Monica Noreanu si Buyős Par. Exprimându-mi afirmitatea și insistând
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ambivalență. Nevrând să se arate deschis în dezacord, o asemenea personalitate inventează diferite maniere de a rezista la autoritate: încăpățânare, uitări oportune, ineficacitate deliberată, disimulări. O a treia formă de „înțelegere secretă” tiranică este aceea în care dominatorul formează un duo cu oricine are o personalitate dependentă și i se supune involuntar. Organizațiile oferă nenumărate prilejuri pentru instaurarea raporturilor de „înțelegere secretă” tiranică: excesul de rigiditate, centralism, birocrație, multitudinea procedurilor de control, planuri detaliate care interzic orice suplețe - acestea constituind tot
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
subrepant), fapt posibil doar prin aplicarea principiilor non-contradicției, identității și a terțiului exclus. Prin adoptarea stoicismului, care este fundamentat pe doctrinele lui Heraclit, Seneca nu putea elimina întru totul teoria contrariilor, el admite unitatea lor (De Benef. 5,10,1 duo contraria in unum coeunt), ciclicitatea și eternitatea Universului se fondează pe contrarii (Ep.107, 8 contrariis rerum aeternitas constat), lupta, continua schimbare a unui contrariu în altul se dezvăluie atât la nivelul genesis-ului (nat.6,13,2 frigidum et calidum
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
mistice ale numerelor, erau foarte familiare lui Macrobius care, pornind de la admirația sa în privința duratei vieții lui Scipio echivalentă cu produsul lui 7 și 8, impar și par (I, 6, 1:ac primum hoc transire sine admiratione non possumus, quod duo numeri qui ni se multiplicati vitale spatium viri fortis includerent ex pari et impari constiterunt) recurge la un excursus despre crearea Sufletului Universal (I, 6, 2, 3; I, 6, 46; II, 2, 14-24). Macrobius reia teoria platoniciană existentă în Timaios
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
27 (ca și Porphyrios), iar ultimul pasaj (I, 6, 2-3) în care apare această teorie platoniciană nu aduce nicio reprezentare figurată (II, 2, 17 alternis, enim, ut monadem quae et par et impar est, primus par numerus ponetur id est duo). Jacques Flamant consideră că poziția autentică a lui Macrobius este cea a lui Porphyrios, ale cărui interpretări și teorii le urmează în general, adică schema liniară. Demiurgul recurge, mai apoi, la umplerea intervalelor (spatia, ) existente între termeni (Tim. 36a; Comm
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
limita în ilimitat (dualismul primar), drept primul lor produs. Din punct de vedere geometric, punctul 12 este principiul mărimii, al dimensiunii; cel care dă naștere liniei (I, 5, 7; I, 5, 11 si quidem unum apud geometras puncti locum obtinet, duo lineae ductum faciunt quae duobus punctis ut supra diximus coercetur). Macrobius accentuează caracterul metafizic pe care îl implică noțiunea de , raporturile ei cu Divinitatea (deus prima hypostas) și cu sufletul (anima a treia hypostas), identificarea cu cea de-a doua
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
medietate ab) și a 19-a, asupra existenței necesare a două medietăți proporționale între două numere solide asemănătoare (a3 și b3, având ca medietăți a2b și ab2) Tim. 31b-32b, Comm. I, 6, 23 - primo ergo ternario contigit numero, ut inter duo summa medio quo vinciretur acciperet, quternarius vero duas medietates primus omnium nactus est) pentru a determina a priori numărul elementelor și a legitima posibilitatea transmutării lor. Platon stabilește o progresie continuă între elemente așezând două medietăți între cele două extreme
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
o ordine rațională sub influența Ideii de Bine care domină și o înlocuiește în acest haos mecanicist, luat ca premisă și îndeplinind o finalitate armonioasă. Macrobius subliniază diversitatea și inextricabilitatea conexiunilor (I, 6, 28 haec tamen varietas vinculorum, si elementa duo foret, nihil inter ipsa firmitatis habuisset; si tria, minus quidem valido aliquo tamen nexu vincienda nodaret, inter quattuor vero insolubilis conligatio est cum duae summitates duabus interiectionibus vinciantur). Autorul Commentariilor recurge la o serie de echivalențe (aequalitates) bazându-se pe
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
latin asupra teoriei elementelor, mai ales prin terminologia adoptată. Constabat autem neque videri aliquid posse sine ignis beneficio neque tangi sine solido et solidum nihil esse sine terra. Unde omne mundi corpus de igni et terra instituere fabricator inciperis vidit duo convenire sine medio colligante non posse, et hoc esse optimum vinculum quod et se pariter et a se ligando devinciat: unam vero interiectionem tunc solum posse sufficere cum superficies sine altitudine vincienda est, at ubi artanda vinculis est alta dimensio
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
celor doi despre demiurg diferă: Demiurgul pentru Macrobius este factor pasiv, cu putere limitată care nu produce, dar structurează, cel platonician, factor activ nu numai organizator al realității, ci și motor. Distincțiile de interpretare devin mai clare din formulările: vidit duo convenire sine medio colligante non posse și impersonală din partea lui Platon, prin urmare general valabilă, este implicită cunoașterea de către demiurg a imposibilității unirii a două elemente fără medietatea unui al treilea, este a priorică, în cea a lui Macrobius fabricator
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
C G et I, et circa D E et F, et ducantur rectae lineae a signis ad signa quae dicimus, id est a G in I, ab M in N, a K in L, ab E in F. sptia igitur duo adversa sibi, id est unum a C usque ad lineam quae in I ducta est, alterum a D usque ad lineam quae in F ducta est, intellegantur pruina obriguisse perpetua est enim superior septentrionalis, inferior australis extremitas medium vero ab
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
zone centrale caracterizată prin exces de căldură (II, 5, 12), prin urmare cele două zone din mijlocul lor trebuie să fie temperate datorită influențelor contrare ale celor două zone care le înconjoară (II, 5, 12 inter extremos vero et medium duo maiores ultimis, medio minores, ex utriusque vicinitatis intemperie temperantur, in hisque tantum vitales auras natura dedit incolis carpere). Astfel folosindu-se de aceeași schemă deduce că, de vreme ce în zona IN trăiesc romanii, grecii și barbarii în zona LF, care beneficiază
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
exil. Acest Fabian publicase o relatare puțin credibilă a unei discuții pe care o avusese cu Fulgențiu, atribuindu-i opinii ce nu-i aparțineau. În scrierea Despre iertarea păcatelor, lui Eutimie, în două cărți (De remissione peccatorum ad Euthymium libri duo), Fulgențiu spune că se poate obține absolvirea de păcate numai în această viață și numai prin intervenția Bisericii catolice care a primit de la Cristos cheile împărăției cerurilor. Potrivit lui Ferrando (Epist. 13, 3), această operă ar fi fost scrisă de Fulgențiu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cele Contra arienilor (Epistulae contra Arrianos), numite și cărți (probabil pentru întinderea conținutul lor). Acestea trebuie să fi fost similare celor ajunse până la noi (numerele 2 și 3), intitulate Contra ereziei lui Eutihie, în două cărți (Contra Eutychianam haeresim libri duo), scrise în jurul anului 512: adică niște tratate sub formă de epistole care, dacă sunt o dovadă a relativei atenții cu care acest literat din Galia (și cititorii săi) urmăreau controversele cristologice din Orient, se bazează totuși pe o informație destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mai cu seamă teologice, mistice și filosofice: aici, Isidor reia și reorganizează un material tradițional, creștin și profan. O altă operă interesantă care a fost foarte cunoscută în Evul Mediu este cea intitulată Cele două cărți cu sinonime (Synonimorum libri duo) care e construită sub forma unui dialog între omul păcătos și rațiunea lui, asemănător cu Solilocviile lui Augustin; în această operă a lui Isidor, gramatica devine instrument de educare morală, fără să-și piardă însă funcția sa retorică. Și aici
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
perspectiva erudită ci și de cea pastorală. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 81-84; PLS 4, 1801-1976; Diferencias, Libro I, Les Belles Lettres, Paris 1992 (C. Codoñer); CChr.Lat 113, 1989 (De ecclesiasiticis officiis: Ch. M. Lawson); Synonimorum de lamentatione animae peccatricis libri duo, ed. J. Fontaine; De natura rerum, ed. J. Fontaine, Feret, Bordeaux 1960; Chronica mundi, Historia Gothorum Wandalorum Sueborum, MGH 11, Auctores antiquissimi (Chronica minora 2), 1894 (Th. Mommsen); Las Historias de los Gottos, Vandalos y Suevos..., Centro San Isidoro, León
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Nuova, Roma 1986. Fragmente: Salmi: PG 69, 717-1273; alte fragmente despre Vechiul Testament: PG 69, 641; 680-697; 1277-1293; 70, 1452-1461. Comm. a Giovanni: P.E. Pusey, S.P.N. Cyrilli archiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium. Accedunt fragmenta varia necnon Tractatus ad Tiberium diaconum duo, 3 vol., Oxonii 1872 (retip. Culture et civilisation, Bruxelles 1965); trad. it.: Cirillo di Alessandria. Commento al vangelo di Giovanni, a c. di L. Leone, 3 vol. (Collana di testi patristici 111-112), CittàNuova, Roma 1994. Omelie su Luca: PG 77
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
echipei, astfel încât nu puteau fi imaginați decât împreună. Dar vai, după zece ani de cvasi gemelaritate a două ființe deja interșanjabile, respectivul tandem este fisurat de îndrăgostirea fiecăruia de "femeia vieii". Primul pas al despărțirii (disputei) este că partenerii celebrului duo vor să devină soliști, dar nu fiecare pentru sine, ci fiecare în contra celuilalt, detestându-și trecutul comun și reciclându-se pe un curent muzical anume, deosebit de al confratelui. Adevărul e că fiecare îi datora alter ego-ului său o parte din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales, et soli disciplinabiles (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). În al doilea rând, pare că simțul vederii este cel mai spiritual [simt] după modul schimbării. Pentru că în nici un alt simt nu există schimbare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
communicationem în formă, multiplex est similitudo, secundum multos modos communicandi în formă. Quaedam enim dicuntur similia, quae communicant în eadem formă secundum eandem rationem, et secundum eundem modum, et haec non solum dicuntur similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tu do autem respicit formăm [...] (S. th., I, q. 5, a. 4, ad 1). Și deoarece cunoașterea are loc prin asimilare, asemănarea are în vedere formă [...]. (ÎI.2.9.) Dicendum quod omnis cognitio est per assimilationem; similitudo autem inter aliqua duo est secundum convenientiam în formă (De ver., q. 8, a. 8, co.). Trebuie spus că întreaga cunoaștere are loc prin asimilare; între două [lucruri] există asemănare în măsura în care există un acord formal. (ÎI.2.10.) [...] cum cognitio sit per assimilationem, șimi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în formă, multiplex est similitudo, secundum multos modos communicandi în formă. Quaedam enim dicuntur similia, quae communicant în eadem formă secundum eandem rațio nem, et secundum eundem modum, et haec non solum dicuntur similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a SUV-urilor în viodeoclipuri, dar treptat și-au găsit recunoaștere, prin succese precum "Bonita Appelblum" sau "Can I Kick It", arătând că religia musulmană poate face casă bună și cu hip hop-ul. Un alt caz special îl constituie duo-ul hip hop Insane Clown Posse. Joseph Bruce și Joseph Utsler și-au transferat clovneria din American wrestling, unde și-au început show business-ul, într-un gen de hip hop ce include elemente supranaturale și de horror. Ei au
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ieșite din coapsa lui Adonis, după care trecătorii întorceau capul, irezistibil. Țile: brunet, cu părul creț și ochii migdalați, Mircea: blond, cu părul ondulat și ochi albaștri, amândoi cu trupurile minunat alcătuite, cu un mers elastic și sportiv, formau un duo fermecător. Într-o după-amiază târzie, când munca de pe șantier se încheiase, iar noi, obosiți și flămânzi, o așteptam pe mama să vină de la spital, Mircea s-a dus, ca de obicei, la Țile. Acesta era afară stând pe niște chirpici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]