980 matches
-
documentarist la Casa Corpului Didactic Gorj. După 1990, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
ministerul-agri culturii/batalia-pen tru-pamant-o-tara-din-orientul-mijlo ciu-a-vrut-sa-cum pere-2-milioane-de-hectare-de-teren-in-romania-1538019, accesat 3 dec.2013, ora 21 5. Prețurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se mențin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Prețurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est și Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și visul. Paradigme ale unei teme literare europene. Debutează în revista „Tribuna” (1969), iar editorial, cu volumul de proză scurtă O privire spre Ioan, apărut în 1983. Colaborează (semnând și Octavian Manard, David C. Oprean) cu proză, recenzii, eseuri la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „Contrapunct”, „Interval”, „Cariatide” (Hunedoara), „Contrafort”, „Limba română” (Chișinău) ș.a. Susține cronica de carte religioasă în „Vatra” (1993), cronica literară în „Gazeta de Transilvania” (1994) și publică eseuri pe teme creștine în „Renașterea” (Cluj). Figurează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
Oradea. De asemenea, lucrează ca secretar de redacție al revistei orădene de cultură creștină „Vestitorul”. Debutează cu poezie în 1984, la „Familia”, și editorial cu Pedale de hîrtie (1994). Colaborează cu versuri, eseuri, articole la „România literară”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. În Pedale de hârtie și în volumele ce urmează P. propune formula unui textualism autodistructiv, apocaliptic și pe alocuri parodic, care își asumă descendența onirică și neoexpresionistă. El tematizează actul poetic cu ironie livrescă și luciditate tragică. Marca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
Cine mai era, dacă vă aduceți aminte, de la Timișoara? D. T.: De Petrică Andea îmi aduc aminte și mai era un grup de activiști foarte buni. Era un centru universitar cu o revistă studențească bună, ca și aceea de la Cluj, Echinox. La Timișoara era Forum studențesc. A rămas un grup foarte coagulat chiar și în zilele noastre. Se întâlnesc o dată pe lună, au păstrat o tradiție. Și la Cluj se mai întâlnesc. Și eu am încercat... S. B.: Dar și dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în Teatru, pref. trad., București, 1970; F.M. Dostoievski, Opere, vol. XI: Jurnalul unui scriitor, introd. Ion Ianoși, București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
Am putea spune că o mare parte a creației lui Sașa Pană e un reflex al tristeții de a nu fi un suprarealist complet. ION POP SCRIERI: Răbojul unui muritor, București, 1925; Diagrame, cu desene de Victor Brauner, București, 1930; Echinox arbitrar, cu desene de M.H. Maxy, București, 1931; Viața romanțată a lui Dumnezeu, București, 1932; Cuvântul talisman, cu un desen de Marcel Iancu, București, 1933; Călătorie cu funicularul, cu un portret de M.H. Maxy, București, 1934; Sadismul adevărului, cu ilustrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Pătrașcu, Jules Perahim, Hans Mattis-Teutsch ș.a., pref. Matei Călinescu, București, 1969. Traduceri: Paul Eluard, Animalele și oamenii lor. Oamenii și animalele lor, București, 1938. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 112-118; Perpessicius, Opere, IV, 248, V, 353, VI, 254-258; Eugen Jebeleanu, „Echinox arbitrar”, RP, 1931, 4 018; Geo Bogza, Arta lui Sașa Pană, „Radical”, 1931, 16-17; Călinescu, Cronici, II, 66-68, 300-304, 387-388; Streinu, Pagini, V, 81-83; Teodor Scarlat, „Cuvântul talisman”, RVS, 1933, 5-6; T.S. [Teodor Scarlat], „Călătorie cu funicularul”, RVS, 1934, 10-11
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
în care a determinat realizarea, la Editura Paralela 45, a colecției „Scriitorii orașului Pitești” și apariția revistei „Cafeneaua literară”, al cărei redactor-șef adjunct este. A debutat cu poezie în revista „Argeș” (1968). A colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Calende”, „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Argeș”, „Reflex” ș.a. Debutul în volum l-a constituit placheta de versuri Departele Epimenides (1976); au urmat alte cărți de poezie: Depărtarea lăuntrică (1980), Călătorie spre sine (1984), Discurs despre liniște (1989), Deasupra tenebrelor (2001), Opium (2002). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
Liceul Energetic, de unde se transferă la Liceul „Ady-Șincai”. Din 1972 devine student la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai”, în aceeași serie cu Gheorghe Perian, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Virgil Podoabă, Augustin Pop. Frecventează cenaclul literar al revistei „Echinox”, fiind și redactor al acesteia. După licență (1976) lucrează ca profesor de limbile română și franceză la Moisei și Borșa, în Maramureș. În cadrul activității didactice, inițiază experimente creative, îndrumă activitatea cenaclului literar „Metamorfoze” de la Casa Pionierilor din Borșa (1985-1989). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
și redactor la revista „Măiastra” (Baia Mare), apoi, întors la Cluj-Napoca, e angajat redactor la Editura Dacia, unde rămâne până în 1998, când trece secretar de redacție la Editura Cartimpex, ulterior fiind director al Editurii Limes. Debutează în presă cu versuri, la „Echinox” (1974), iar editorial, ca urmare a concursului pentru debut al Editurii Dacia, cu volumul Un munte, o zi (1981). Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, proză la „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Contemporanul”, „Haiku” (București), „Albatros
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
și Cristina Tătaru, Târgu Mureș, 1998; Cartea întâlnirilor. Roman epistolar (în colaborare cu Andreas Wellmann), Cluj-Napoca, 1999; Folie, cirque, scandale, Cluj-Napoca-Bruxelles, 2002. Ediții: Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Aurel Sasu). Repere bibliografice: Marian Papahagi, „Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Nicolae Manolescu, Trei debuturi, RL, 1982, 15; Constanța Buzea, „Un munte, o zi”, AFT, 1982, 4; Ștefan Borbély, „Un munte, o zi”, AST, 1982, 5; Ioan Moldovan, Anamorfozele eului poetic, F, 1990, 4; Diana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
181-184; Zaciu, Departe, 103-107; Poantă, Dicț.poeți, 150-152; Al. Pintescu, Caleidoscop, PSS, 1999, 5-6; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca, 2002, 149-156; Milea, Sub semnul, 117-128; Dicț.scriit. rom., III, 685-686; Pop, Viață, 256-260; Dicț. analitic, IV, 466-468; Nicolae Oprea, Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003, passim. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
în funcție de problematica scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajând un destin uman dramatic, prins între conștiința amară a solitudinii și voința generoasă a afirmării a ceea ce poetul va numi mai târziu „frumusețea acestei lumi”. „În frunte un stigmat, la dreapta echinoxul” - sună, emblematic, primul vers al cărții, numind cele două mari deschideri ale viziunii: spre o subiectivitate puternic marcată de sentimentul vulnerabilității sale, dar, nu mai puțin, către orizontul eliberator al unei lumi promițător înnoitoare, gata să-și dezvăluie „miracolele” prin
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este producția abundentă de texte programatice ale lui I. Spre sfârșitul decadei a noua, el depunea la Editura Univers o carte, Acțiunea textuală, care vizează o sinteză a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000. Preda, Marin, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003 Ricoeur, Paul, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, traducere și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1999 Ricoeur, Paul, Despre traducere, traducere și studiu introductiv de Magda Jeanrenaud, postfață de Domenico Jervolino, Editura Polirom, Iași, 2005. Rieffel, Rémy, Sociologia mass-media, traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008. Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica, traducere de Nicolae Râmbu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 38. 238 Ibidem, p. 69. 239 Dorin Popa, Mass-media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 140-141. 240 Ibidem, p. 141. 241 Paul Ricoeur, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1999, p. 286. 242 Ibidem, p. 363. 243 Monica Lovinescu, Seismograme. Unde scurte II, ed. cit., p. 61. 244 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal indirect, ed. cit., p. 8. 245 Marius Oprea, "Securitatea și moștenirea sa", în Ruxandra
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, fondator al cotidianului „Timișoara” și al Societății „Timișoara”, fiind unul dintre liderii evenimentelor din decembrie 1989. Debutează în 1976 la „Forum studențesc” și colaborează ulterior și la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Echinox”, „Luceafărul” ș.a. E prezent, de asemenea, cu o serie de poezii traduse în limba engleză în Romanian Poets of the ’80 and ’90 (1999). Obține o serie de premii: Premiul revistei „Orizont” (1987), Premiul „Nichita Stănescu” (1987), Premiul Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
Timișoara. În 1997 își ia doctoratul în litere cu o teză despre Dimitrie Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
întâmplare în munți, București, 1963; Era ceață pe Tisa, București, 1965; Pământul era viu, I-II, București, 1966; Alge, București, 1967; Sfârșitul singurătății, București, 1967; Iubire, București, 1968; Manechine, București, 1970; Cvartetul alb, București, 1973; Timpul rămâne tânăr, București, 1973; Echinox, București, 1977; Mai erau câteva ceasuri, București, 1983. Traduceri: I.V. Karnauhova, Cartea prieteniei, București, 1952 (în colaborare cu Diana Heim); Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961 (în colaborare cu Antoaneta Ralian); Harry Bloom, Revoltă în Transvaal, București, 1963 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
bucureștene (1970). După încheierea studiilor funcționează ca lector la Editura Minerva, iar din 2002 este angajată cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Debutează în 1969 la „România literară”, colaborând în continuare și la „Echinox”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice”, „Familia”, „Observator cultural” ș.a. Cea dintâi prezență editorială este volumul Versuri de Ion Minulescu (1972), îngrijit și postfațat de O. cu un studiu în care poetul simbolist e recitit din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
professor în SUA (Ann Arbor, Michigan), Germania (Universität Bielefeld) și Franța (Université „Paul Valéry”, Montpellier III) în diverse perioade cuprinse în intervalul 1993-1999, iar între 1997 și 2002 îndeplinește funcția de prorector la Central European University din Budapesta. Colaborează la „Echinox”, „Viața românească”, „Fahrenheit 451”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Contrapunct”, „22” ș.a. A. a coordonat volume colective, a tradus cărți de Alain Besançon, Pierre Manent și Katherine Verdery, a colaborat la volume precum La Révolution française et les Roumains
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
s-a ocupat în cinci ani de finalizarea a patru ediții. Una, apărută în 2000, ediția Ion Barbu, cea mai bună, dar nu ireproșabilă, o avea pregătită dinainte, o publicase parțial, în două volume, în 1997 și 1999, la Editura Echinox. La aceasta a lucrat cel mai mult și rezultatele sunt pe măsură, greu de depășit. Cronologic, a doua, din 2001, e ediția Rebreanu, unde s-a angajat grăbit, fără să aibă nici o competență dovedită. Aici ar mai fi mult de
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
amintitului document fotografic. Din păcate, niciunul dintre fiii ei nu mai trăiește, însă cel mijlociu, Alexandru Șerban - întâiul primar al Clujului de după eliberarea din 1989 - a avut providențiala idee de a concepe un volum de memorii (Amintiri peste generații / Ed. Echinox, 2009). Prin generozitatea infatigabilei sale văduve, doamna Corina Șerban (născută Miculescu), am beneficiat de șansa de a consulta cartea, în al cărei portofoliu fotografic figurează și imaginea ulterior reprodusă în România literară. Mai mult decât atât, există acolo și o
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Gheorghe Grigurcu Ocupîndu-se de fenomenul Echinox, Petru Poantă afirmă, ceea ce îndeobște se recunoaște, că acesta a impus, "în peisajul promoției '70", un climat distinct, "axat pe cultul valorii, impregnat de cultura artistică și de imperativul estetic". Mai mult, "un climat persistent și autogenerator", în sensul că
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]