982 matches
-
totul: lumea însăși nu se poate explica pe sine. Mi se pare că soarele de pe această monedă are o față rubicondă. Dar iată! Intră în echinox, în zodia furtunilor, cu toate că, în urmă cu numai șase luni, ieșise dintr-un alt echinox, în zodia Berbecului! Din furtună în furtună! Fie! Născut în durere, omul cată să trăiască în suferință și să moară în chinuri! Așa să fie! Iată o plămadă tocmai bună pentru durere. Așa să fie, deci!“ „Nici un deget de zînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
critica literară, cu strategiile și rosturile ei. Alte rubrici: „Reviste”, „Măști și reflectoare”, „Cronica muzicală”, ținută de Arșavir Acterian, cea plastică de N. N. Tonitza, iar cea cinematografică de Radu Cioculescu. D.B. A.B.C., revistă social-politică și culturală editată de Asociația „Echinox” și apărută în 1990 la Cluj-Napoca, în două numere. Comitetul de direcție este alcătuit din Andrei Marga, Marian Papahagi și Eugen Uricaru, director fiind Eugen Uricaru, iar redactori-șefi - Nicolae Prelipceanu (București), Tudor Dumitru Savu (Cluj-Napoca). În această publicație declarat independentă
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
lui Vasile Buduca, țărani. A absolvit în 1971 Liceul „Ioan Slavici” din Arad. Ca licean, colaborează la revista școlară „Laboremus”. Urmează cursurile secției română-franceză de la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În timpul studenției este redactor la revistele studențești „Echinox” (1973) și „Napoca universitară” (1974-1975). După licență (1975), devine profesor la Chișinău-Criș (1975-1978), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1978-1989), din 1990, director editorial la „Cuvântul”, apoi șeful departamentului Cultură-Monden la ziarul „Cotidianul”. În 2002, revine ca director la „Cuvântul
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
După licență (1975), devine profesor la Chișinău-Criș (1975-1978), redactor la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1978-1989), din 1990, director editorial la „Cuvântul”, apoi șeful departamentului Cultură-Monden la ziarul „Cotidianul”. În 2002, revine ca director la „Cuvântul”. Debutează cu critică literară în „Echinox”, în 1973. Publică mai întâi știri, reportaje, recenzii, apoi eseuri și articole de critică literară în aproape toate revistele culturale și literare din țară, iar după 1989, abordează și publicistica politică. Debutează editorial în 1988, cu volumul de eseuri După
BUDUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2002). Aparent, într-o primă instanță, poezia lui B. s-ar situa în filiația liricii de
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
cauze motivează migrația în masă desfășurată în tot cursul acestui secol, astfel încât, în veacul următor, evreii ajung să fie considerați ca pământeni supuși raialei; cf. V. Neumann, Evreii în țările române în secolele al XVI-lea - al XIX-lea, în Echinox (Cluj), nr. 10-20, 1982; vezi și N. Iorga, „Documente istorice relative la Petru Șchiopul și Mihai Viteazul”, în Analele Academiei Române. Memoriile secției istorice, 1898, s. II., t. XX, pp. 1-4. Apud, Paul Petrescu, „Istorie și simbolistică în arta populară a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Luduș, j. Mureș), poet și critic literar. Este fiul Elenei (n. Branea) și al lui Iulian Boldea, lucrător (șef de tren) la CFR. B. frecventează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Cluj-Napoca (1985-1989). Redactor, din 1986, la revista „Echinox”, îndeplinește, în 1988 și 1989, funcția de redactor-șef adjunct. Publică versuri, eseuri și cronici literare. După licență, devine profesor la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. În paralel, este redactor la revista „Vatra”, secretar de redacție, în perioada 1994-1997
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
Editorial, debutează cu piesa Stupii cu pricina (1962), între 1962 și 1969 continuând să scrie teatru (nu totdeauna foarte reușit) pentru amatori și profesioniști. Piesele sale au fost jucate pe scene din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Colaborează la revistele clujene „Echinox”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. Deținând competența filologului poliglot și finețea analitică a istoricului literar, B. se face cunoscut ca traducător de excepție al Sonetelor lui Shakespeare (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), traducere integrală care încearcă să restituie în românește nu numai sensurile
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
este visiting scholar la Columbia University, New York (1997), la The Institute for Psychohistory, New York (1999, 2000), la St. John’s College, Oxford (1999) ș.a. I s-au acordat mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1995). Format în spiritul „Echinoxului”, unde și debutează în 1974, la școala istoriei literare clujene (Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic i-au fost mentori), B. a fost cooptat încă de la începutul anilor ’80 în colectivul Dicționarului
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998). Din 1997 este lector la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998). Din 1997 este lector la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și codirector al revistei „Echinox”. Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993; Premiul pentru debut în critică la Salonul Național de Carte, Cluj-Napoca), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1997), Zece studii de arhetipologie (1999) sunt deopotrivă studii serioase de comparatism și istorie a motivelor poetice, dar și
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
80, inserția în vers a unor nume, locuri, personaje, opere celebre etc. Scrisul său înregistrează și o poezie de notație, selectând imagini instantanee din cotidian sau din amintire, stări de spirit și evenimente biografice: „Aburul gri-mov al Veneției, în zorii echinoxului/ La breakfast turiștii vorbesc necunoscute limbi cu glasuri guturale/ Așteptând din clipă-n clipă/ hotelul/ la cer să se ridice/ propulsat de aripi de îngeri” (Piața San Marco). Critica a apreciat căutările poetului, considerând că „avem de-a face cu
BREZIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
Gând românesc”, „România nouă”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Steaua”. A mai colaborat și la alte periodice, iar postum unele contribuții și o parte din corespondență (în special cu Lucian Blaga) îi apar în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Tribuna”, „Echinox”, „Manuscriptum”. A publicat studii și articole de istorie culturală și literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor ș.a., semnând și I. B., Cronicar, Titus (Bunea). Cele mai importante cercetări ale lui B. au fost adunate
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
a cuvintelor, ale căror ciocniri „neașteptate” pot duce la efecte literare spectaculoase. După cum s-a remarcat însă (Mircea Martin), creația lui poetică, chiar și aceea ulterioară acestui studiu, este departe de a ilustra pledoaria teoretică a autorului. B. construiește, în Echinoxul nebunilor și alte povestiri (1967), un univers mitopoetic în care realul și imaginarul, obiectele concrete și fantasmele reveriei se împletesc într-o scriitură de mare densitate stilistică. Înscrise de cei mai mulți exegeți în cadrul literaturii fantastice, prozele baconskyene posedă, dincolo de desfășurarea narativă
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
București, 1960; Versuri, București, 1961; Imn către zorii de zi, București, 1962; Poeți și poezie, București, 1963; Clujul și împrejurimile sale, București, 1963; Versuri, pref. Mihail Petroveanu, București, 1964; Fiul risipitor, București, 1964; Meridiane, București, 1965; Dumitru Ghiață, București, 1966; Echinoxul nebunilor și alte povestiri, București, 1967; Remember, vol. I: Jurnal de călătorie, vol. II: Fals jurnal de călătorie, București, 1968; ed. 2, I-II, București, 1977; Cadavre în vid, București, 1969; Meridiane, București, 1969; Ion Țuculescu, București, 1972; Botticelli, București
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Timișoara. În 1997 își ia doctoratul în litere cu o teză despre Dimitrie Cantemir. Împreună cu Cornel Ungureanu coordonează, începând din 1997, Centrul de studii comparate central-europene „A treia Europă”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Contrapunct”, „Echinox”, „Familia”, „Dialog”, „Agora”, „Cuvântul”, „Meridian”. Este vicepreședinte al Asociației Române de Literatură Comparată (din 1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
și al lui Gheorghe Băciuț, țărani. Absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, face studii universitare la Facultatea de Filologie (secția română-engleză) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982). În timpul studiilor universitare este redactor și apoi secretar responsabil de redacție la „Echinox”, unde și debutează în 1980. Mai întâi profesor (1982-1983), devine apoi redactor la revista „Vatra” din Târgu Mureș, corespondent al Televiziunii Române (din 1991). Este fondator, redactor-șef și director al mai multor publicații, între care și „Noul Pământ” (SUA), precum și
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
revista „Vatra” din Târgu Mureș, corespondent al Televiziunii Române (din 1991). Este fondator, redactor-șef și director al mai multor publicații, între care și „Noul Pământ” (SUA), precum și redactor-șef la Editura Tipomur din Târgu Mureș. Poetul B., format la școala „Echinoxului” clujean, se înscrie pe traseele lirice ale generației sale și, totodată, într-un plan secund și mai anevoie sesizabil, într-o linie de continuitate a poeziei transilvănene. În Muzeul de iarnă (1986), volumul de debut, B. cultivă o poezie a
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
recurs, Târgu Mureș, 1997; Și așa mai departe, Târgu Mureș, 1997; Între oglinzi, Târgu Mureș, 1998; Lumină lină, Târgu Mureș, 1999; Babel după Babel, Târgu Mureș, 2000; Manualul de ceară, Târgu Mureș, 2001; Aproape departe, Târgu Mureș, 2001; Solstițiu la echinox, Târgu Mureș, 2002; Zona liberă, Târgu Mureș, 2003; Alb pe alb, Târgu Mureș, 2003; Muntele Athos din Muntele Athos, Târgu Mureș, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, „Muzeul de iarnă”, ST, 1986, 9; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1986
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
doctor în litere, din 1997, cu teza Poezie și sacru. Membru fondator (1990) și vicepreședinte (1990-1992), va fi președinte (1992-1994) al Societății culturale „Lucian Blaga”. Debutează în presă, cu versuri, la revista „Tribuna” (1964). Membru fondator al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
al cenaclului literar studențesc „Echinox” (1967), este profund legat de gruparea revistei cu același nume. Debutează editorial, în 1971, cu volumul de poeme Marile Eleusii. Colaborează cu versuri, publicistică, proză, eseuri și traduceri, îndeosebi din literatura franceză, la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Apostrof”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „Vatra”, „Poesis” (Satu Mare), „Ramuri”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Ateneu”, „Argeș”, „Transilvania”, „Unu” (Oradea) ș.a. Cicluri din versurile sale au apărut, traduse în limbile franceză, maghiară, sârbă
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Transilvania” studii și eseuri de comentariu și popularizare a poeticii, semioticii, naratologiei contemporane, cu precădere franceze. În perioada 1972-1982 este redactor-șef al revistei universitare ieșene „Dialog”. La fel ca „Echinox”, omologul său clujean, periodicul funcționează ca un catalizator al vieții culturale autohtone, stimulând o continuă emulație spirituală, impunând standarde valorice și grupând în jurul lui un număr de intelectuali tineri, instruiți, cosmopoliți: Dan Petrescu, Luca Pițu, Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Liviu
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
a fi plătite traducătorului În vorbirea engleză. În proporție de câteva procente conținutul povestirii a fost romanțat, motiv ca lectura să fie mai relaxantă În rest, corespunde adevărului, inclusiv teribila mea otrăvire cu peștele radioactiv. I CĂTEVA MINUTE DE RELAXARE Echinoxul de primăvară Își vestise debutul Într-un mod cu totul neașteptat; În zorii zilei de 21 martie 1971, puternice rafale de vânt Însoțite de lapoviță și ninsoare, ținuse Încordată atenția locuitorilor milenarei capitale Elene vreme de două ceasuri. Apoi, În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vibrează ca ghitara. IOAN GHEORGHIȚĂpseudonim Ion Caesarion Născut în com. Grindu, jud. Tulcea, la 15 septembrie 1961. în 1986 obține premiul revistei „Steaua” la concursul național de poezie”Panait Cerna” și debutează cu un grupaj de versuri în revista clujeană ”Echinox”, mai publică versuri în „Tulcea liberă”, ”Steaua”-Cluj, ”Orientări”-Galați, ”România Literară”, ”Luceafărul”, ”Steaua Dobrogei”, ”Aegyssus”-Tulcea, ”Român în lume”Madrid, Spania, ”Boema”-Galați, ”Tomis”-Constanța. Este prezent în „Personalia” dicționar biobibliografic, Axenia Hogea, Constanța , ed. Ex Ponto, 2000, ” Memorie
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
martie 1955, Piatra Neamț Domiciliul: Piatra Neamț, str. Privighetorii nr 3, bl B2, sc B ap 20, jud Neamț Studii: Facultatea de Constructii Iași 1981 Profesie: Inginer Activitate literară: cenaclul literar „Esențe” din 2010 Ești refractară Ești refractară Ca un pol la echinox Brăzdată De imagini fugitive. Naive, Vagoanele-mi pline de cocs Ce mă aprind Doar pentru tine Sunt persiflate: Primitive Și porți priviri Școlite de-un călugăr Reformat Cu anatemă de la miere. Muiere, Eu n-am decît un iugăr De păcate
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]