1,592 matches
-
avut loc în urmă cu . A fost una din „marile eclipse totale” din epoca noastră, întrucât face parte din seria Saros 136 care produce eclipsele actuale cele mai lungi. Din aceeași serie Saros fac parte eclipsele celebre: eclipsa relativității generale, eclipsa Concorde, ... Această eclipsă a avut un număr destul de ridicat de observatori (cel mai ridicat din epocă ?), prin trecerea sa în regiuni dens populate din Mexic, trecând prin Mexico, apoi spre sudul Americii Centrale, apoi prin nordul Americii de Sud, luând sfârșit în Brazilia
Eclipsa de Soare din 11 iulie 1991 () [Corola-website/Science/337389_a_338718]
-
urmă cu . A fost una din „marile eclipse totale” din epoca noastră, întrucât face parte din seria Saros 136 care produce eclipsele actuale cele mai lungi. Din aceeași serie Saros fac parte eclipsele celebre: eclipsa relativității generale, eclipsa Concorde, ... Această eclipsă a avut un număr destul de ridicat de observatori (cel mai ridicat din epocă ?), prin trecerea sa în regiuni dens populate din Mexic, trecând prin Mexico, apoi spre sudul Americii Centrale, apoi prin nordul Americii de Sud, luând sfârșit în Brazilia. Fără îndoială, această
Eclipsa de Soare din 11 iulie 1991 () [Corola-website/Science/337389_a_338718]
-
a avut un număr destul de ridicat de observatori (cel mai ridicat din epocă ?), prin trecerea sa în regiuni dens populate din Mexic, trecând prin Mexico, apoi spre sudul Americii Centrale, apoi prin nordul Americii de Sud, luând sfârșit în Brazilia. Fără îndoială, această eclipsă a fost depășită de aceea din 11 august 1999. A fost eclipsa totală observată (cam 4 minute) de Observatoarele Mauna Kea, cele mai mari observatoare din epocă, situate pe Mauna Kea, în insula Hawaii.
Eclipsa de Soare din 11 iulie 1991 () [Corola-website/Science/337389_a_338718]
-
epocă ?), prin trecerea sa în regiuni dens populate din Mexic, trecând prin Mexico, apoi spre sudul Americii Centrale, apoi prin nordul Americii de Sud, luând sfârșit în Brazilia. Fără îndoială, această eclipsă a fost depășită de aceea din 11 august 1999. A fost eclipsa totală observată (cam 4 minute) de Observatoarele Mauna Kea, cele mai mari observatoare din epocă, situate pe Mauna Kea, în insula Hawaii.
Eclipsa de Soare din 11 iulie 1991 () [Corola-website/Science/337389_a_338718]
-
fizica Galer Sorin) un în Botoșani, la Colegiul Național "A. Ț. Laurian". Are 17,5 metri lungime și o masă de 25,6 kg. Este util în cadrul unor experimente didactice, dar a fost folosit și în confirmarea efectului Jeverdan-Rusu-Antonescu în timpul Eclipsei totale de Soare din 04.01.2011. Pe la începutul secolului al XIX-lea, un savant român a efectuat un experiment cu Pendulul lui Foucault, la București, sub cupola Atheneului. Experimentul a fost atracția Capitalei pentru câteva luni. Despre această demonstrație
Pendul Foucault () [Corola-website/Science/309918_a_311247]
-
emiul] I. Acuma să vă răspund la cele câteva întrebări: I. În convorbirea avută cu d[omnu]l l[oco]t[enent] Focșeneanu, d[omnia] sa mi-a spus următoarele: „În vânzarea ei la Brașov, „Viața literară” a suferit o eclipsă, vechii ei cititori n-au știut că ea a reapărut 2 și deci ea nu s-a vândut prea bine.” II. Depozitarii n-au afișat revista, deoarece n-au primit nici un fel de afișe, care să atragă atenția publicului cititor
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
tovarăș de călătorie un papagal vorbitor pe nume Coco. În timpul drumului, aerosfredelul intră în câmpul de atracție al unui bolid ("„un bloc de zgură, mare cât o casă”"), devenind un fel de satelit al acestuia, iar călătorul este martorul unei eclipse de soare și apoi al unei eclipse de lună, făcând o serie de observații critice. În cele din urmă, aparatul de zbor aselenizează la polul nordic lunar, un loc luminat permanent de Soare. Aerosfredelul coboară pe marginea craterului unui vulcan
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
nume Coco. În timpul drumului, aerosfredelul intră în câmpul de atracție al unui bolid ("„un bloc de zgură, mare cât o casă”"), devenind un fel de satelit al acestuia, iar călătorul este martorul unei eclipse de soare și apoi al unei eclipse de lună, făcând o serie de observații critice. În cele din urmă, aparatul de zbor aselenizează la polul nordic lunar, un loc luminat permanent de Soare. Aerosfredelul coboară pe marginea craterului unui vulcan și pornește să exploreze satelitul, după ce se
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
sumerian avea și săptămânile de câte șapte zile. Deoarece făceau socoteli cu numere foarte mari au întocmit o tabelă a înmulțirii de la 1 la 180.000. Astronomii babilonieni erau foarte interesați în studierea stelelor și a cerului, și puteau prevedea eclipsele și solstițiile. În astronomie totul era considerat ca având vreun scop, de obicei legat de religie și soartă. În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate semn rău, însă numai cele observate erau importante. Dacă o eclipsă nu putea fi văzută în
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
1 la 180.000. Astronomii babilonieni erau foarte interesați în studierea stelelor și a cerului, și puteau prevedea eclipsele și solstițiile. În astronomie totul era considerat ca având vreun scop, de obicei legat de religie și soartă. În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate semn rău, însă numai cele observate erau importante. Dacă o eclipsă nu putea fi văzută în orașul regal, atunci nu avea nicio influență asupra regelui sau țării sale.Constelațiile folosite chiar și astăzi, cum ar fi Leu, Taur
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
a cerului, și puteau prevedea eclipsele și solstițiile. În astronomie totul era considerat ca având vreun scop, de obicei legat de religie și soartă. În Mesopotamia antică, eclipsele erau considerate semn rău, însă numai cele observate erau importante. Dacă o eclipsă nu putea fi văzută în orașul regal, atunci nu avea nicio influență asupra regelui sau țării sale.Constelațiile folosite chiar și astăzi, cum ar fi Leu, Taur, Scorpion, Gemeni, Capricorn și Săgetător, au fost definite pentru prima dată de astronomii
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
O eclipsă de Soare (sau mai precis o ocultație solară) se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare prin fața Soarelui. Văzut de pe Pământ, discul Lunii e de obicei mai mare decât cel al Soarelui și, dacă se interpune între privitor și
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime pe cel al Soarelui imaginea luminoasă obișnuită a Soarelui este blocată complet și, pentru o anumită zonă de observație și o anumită durată de ordinul câtorva minute, eclipsa de soare este totală. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii astronomice speciale, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale. Fiecare eclipsă de Soare are o poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
pe Pământ. Când discul Lunii acoperă în întregime pe cel al Soarelui imaginea luminoasă obișnuită a Soarelui este blocată complet și, pentru o anumită zonă de observație și o anumită durată de ordinul câtorva minute, eclipsa de soare este totală. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii astronomice speciale, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale. Fiecare eclipsă de Soare are o poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob. Pentru a observa
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
și, pentru o anumită zonă de observație și o anumită durată de ordinul câtorva minute, eclipsa de soare este totală. Eclipsele totale de Soare permit executarea unor studii astronomice speciale, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale. Fiecare eclipsă de Soare are o poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob. Pentru a observa cu ochiul liber o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar special
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
executarea unor studii astronomice speciale, dar au loc mult mai rar decât cele parțiale. Fiecare eclipsă de Soare are o poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob. Pentru a observa cu ochiul liber o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar special. Fără acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale ochiului, care pot ajunge până la orbire. Filtrul cel mai accesibil este filtrul de sudură mai
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob. Pentru a observa cu ochiul liber o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar special. Fără acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale ochiului, care pot ajunge până la orbire. Filtrul cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens, însă, din cauza grosimii sticlei, pot apărea imagini duble. Filtrul ideal, numit filtru Mylar, este o peliculă aluminizată care oprește
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens, însă, din cauza grosimii sticlei, pot apărea imagini duble. Filtrul ideal, numit filtru Mylar, este o peliculă aluminizată care oprește radiațiile periculoase. Formal și tranzitul (trecerea) planetei Venus prin fața Soarelui produce o eclipsă de Soare, dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
o eclipsă de Soare, dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat și el în mișcarea sa de revoluție; făcând o medie între timpul dintre
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
gravitației Soarelui, iar un circuit complet se termină o dată la 18,6 ani. Aceasta înseamnă că timpul dintre două treceri ale Lunii prin nodul ascendent este ceva mai mic decât luna siderală. Această perioadă se numește "lună draconică" (sau "nodică"). Eclipsa de Soare din 15 iunie 763 î.Hr., menționată într-un text asirian, este importantă pentru cronologia din Orientul Apropiat antic. Cunoscută sub numele de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]