12,960 matches
-
ora 17, la Biserica Reformată din Piața Maria, se va oficia o slujbă ecumenică, urmată de depuneri de coroane la placa de comemorare a Revoluției din 1989. În zilele de 16, 17 și 18 decembrie, între orele 17-21, pe un ecran în fața Operei vor avea loc proiecții de filme documentare „In Memoriam”, realizate de Asociația „Memorialul Revoluției”, se vor împărți pâini, iar la ora 18 se vor aprinde lumânări. În 19 decembrie, la Palatul Administrativ va avea loc o nouă sesiune
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
împăratului Wilhelm II. Scenografia spectacolului a fost concepută de Ion Ioachim Stroe. Spectatorii beneficiază de traducere simultană - la cască în limba română. Următoarele reprezentații vor avea loc în 4 și în 6 aprilie, ora 19. IOAN STANCIU „Rigoletto“ pe micile ecrane l În rolul titular, baritonul Leo Nucci Cei care din diferite motive n-au putut trăi pe viu evenimentul muzical-artistic din 16 martie, când colectivul scenei lirice timișorene a susținut o reprezentație de zile mari cu opera „Rigoletto“ de G.
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
amfitrioană de suflet a showului în care „Miliardul de la Agenda“ a ajuns la norocoșii cititori ai săptămânalului nostru. Și-a pus atâta suflet în a-i ferici pe oameni, că a încălzit sufletele celor ce-au privit-o. Iar micul ecran, la fel ca cel mare, e-ndrăgostit de ea. Emisiunile TV în care apărea, fie „Vecina de alături“ sau „O vedetă populară“ sau altele, aveau mereu audiențe excelente. Acum însă... „Din nefericire, eu am fost interzisă la televiziunea română, dar
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
glorioasa, în cheie nostalgica și cu suficienta-i dintotdeauna, acum iresponsabilă: "Iată că n-a trecut nici un an și jumătate de la întîmplările evocate (din care se vedea cît de consensual a lucrat juriul - n.n.) și filmul Față în fața iese pe ecrane; simt nevoia să apreciez, înainte de orice altceva, modul decent, civilizat și profesional prin care tînărul regizor a știut să răspundă încrederii acordate". Parcă am mai auzit formulă asta, dar să continuăm lectură: "cei doi protagoniști, cu personalitățile lor pregnante și
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
noapte furtunoasa, Marin Moraru. Așadar, puține performanțe actoricești și mai putine spectacole mari în stagiunea '98-'99. Ce urmează, vom vedea începînd de la toamnă. Peste vară, rămînem în continuare bombardați de comercialele și lipsite de gust apariții actoricești pe micile ecrane sau în alte soiuri de sușe estivale. Oare cît mai avem de așteptat ca și în România să funcționeze o grilă corectă a valorilor care să pună în sfîrșit în pericol valul agresiv al mediocrității. Ea trăiește cel mai consistent
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
găsit în natură muzicalității care comentează, transfigurează, devine sens intelectual și afectiv al textului. Efectul acestor interpretări a fost, de fiecare dată, modelarea caracterului dominant al Operei. Proporții colosale, tirania dramaturgiei purtate de Cuvânt. Numai aceste două Mise proiectează pe ecranul imaginației întregul copleșitor al Capellei Sixtine: forță telurica a întruchipării istoriilor sacre fixată acolo de geniul lui Michelangelo ("Dies Irae" la Verdi, "Gloria" la Beethoven). Realizată la începutul lunii iulie, "Misa solemnă" s-a atașat unui capitol din istoria Filarmonicii
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
fiindcă nu sînt las"). În fapt, nici unele, nici altele nu mai sînt atractive. Ideea ar fi că cititorul actual nu mai e preocupat să știe de ce scrie scriitorul. E treaba scriitorului, eventual, dar una măruntă, derizorie, care nu mai "trece ecranul", cum se spune în jargonul mass-media. Curiozitatea cititorului și-a schimbat obiectul: de la operă scriitorului la viața lui. Scriitorul a devenit (cînd a devenit) un VIP. Așadar, un subiect de biografie, de anecdota, de cancan. De ce scrie el, iată o
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
său subtitlu "didactic" Carte de calculatoare pentru spirite literatoare este derulată, pas cu pas, o ingenioasă pedagogie de programare și seducție a "spiritelor literatoare" autohtone (presupus novice în ale cibernauticii...) simulîndu-se - pe suport de hîrtie - traseul accesării cărții pe un ecran de calculator. O carte a cărei macrostructura este un Ușer^s Manual al relațiilor dintre computer și literatura, dintre hard-ul de concepție și soft-ul de utilizare, miza fiind implicarea cititorului în jocurile ficțiunii virtuale. Verticală mediana a cuprinsului
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
un accident de croazieră pe un rîu din Germania - caricatură burlesca a "Titanicului" (Preview/ Previziune), iar ex-poetul Vlad Mireanu, eșuat în critică, rescrie parodic toate piesele lui Shakespeare în urmă dialogurilor cu o imagine a acestuia apărută din senin pe ecranul computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-o vampa (Tip of the Day/ Shakespeare și computerele). Și așa mai departe, ca într-o variantă
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
eșuat în critică, rescrie parodic toate piesele lui Shakespeare în urmă dialogurilor cu o imagine a acestuia apărută din senin pe ecranul computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-o vampa (Tip of the Day/ Shakespeare și computerele). Și așa mai departe, ca într-o variantă parodica locală a serialului "Zonă Crepusculara". Cauza intervenției "paranormale" și, adeseori, nedorite a fantasmelor în real (efecte derizorii ale
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
departe, ca într-o variantă parodica locală a serialului "Zonă Crepusculara". Cauza intervenției "paranormale" și, adeseori, nedorite a fantasmelor în real (efecte derizorii ale apocalipsei virtuale) este, de fiecare dată, iluzia referențiala, trecerea personajelor fie și pentru o clipă, dincolo de ecranul protector al Machinei. Însă după douăsprezece texte excelente, încercînd, autoironic, să evite o morală pretențioasa sau o "răsucire vioaie pe poante", auctorele cedează inițiativa unui cuplu de personaje (un "meditator" și elevă să refractara oricărei metodologii didactice), care încheie cam
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
s-a aliniat fățiș grupării "apolitice", în frunte cu E. Simion, pe care multă vreme o evitase. Peste noapte a devenit o stea de primă mărime din constelația în cauză. Schimbul susținut de amabilități din presă, aparițiile asociate pe micul ecran, sub ocrotirea mult-întelegătorului realizator, cu un picior la conducerea Contemporanului, Cătălina Tîrlea, precum și atmosfera tineresc-dansantă, dar nu fără note tendentios-agresive, a noului Contemporan, au scos în relief o fraternizare ce dospea în sentimentul, mai mult ori mai puțin mascat, de
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
de față, si care au constituit și criteriile implicite ale selectării poemelor mai vechi și mai noi, vorbesc de senzația unui "tîrziu" și de psihismele celui neajuns "nicăieri, niciodată". Definirile prin negație ("Șunt eu, omul fără de însușiri pe curînd/ pe ecrane...") sînt singurele potrivite pentru cel care, din festinul unei orbitoare potențialități adăpate cu dulci iluzii, a căpătat doar fărîmiturile unui prezent dezamăgitor și restrictiv; un prezent derutant pînă la a implora, precum un poem mai vechi: Da un titlu la
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
de filme irepetabile și inimitabile, un autor total. Iată-l debutând cu un film absolut remarcabil - Moartea tânărului cu termen redus, după Alexandru Sahia, Pe câmpia de sânge a Mărăsestilor, film care a avut, din păcate, neșansa să apară pe ecrane într-o versiune mutilată, cu titlul Viața nu iartă. A rămas în filmoteca română, în cinemateca, cu versiunea originală: Moartea tânărului cu termen redus. O asemenea vizualizare a spațiului și timpului, a tipologiilor, a fantasticului cinematografic rar întâlnită în filmul
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
refugiului, ci și unul al despărțirii de țărm. Te poti împăca, într-o viață, cu un asemenea travaliu? Și, mai întâi, te mai poți regăsi într-un vârtej neîntrerupt că slujbaș al obiectivității, în care tu, umanitate fremătătoare, rămâi doar ecranul unei alienante defilări de argumente? Poate că singura ieșire din necruțătoarea capcană a lucidității o reprezintă spiritualizarea datelor personale la nivelul unor interese de o relevanță mai largă; și, în acest fel, transpunerea în exterior a conflictului. Să îl suspectam
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
Irina Coroiu Desfășurată sub auspiciile Oficiului Național al Cinematografiei, Ambasadei Italiei în România, Institutului Italian de Comerț Exterior și Institutului Italian de Cultură din București, manifestarea a fost organizată din inițiativa inimoasei Veronica Lazăr. Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști cu importante opere recente
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
Miruna Barbu Filme de acțiune și comedii romantice, satire și comedii pur și simplu, drame și pelicule psihologice, întreagă gamă de genuri este/va fi prezentă pe marile noastre ecrane în acest an. Nu rămîne decît că spectatorii de toate vîrstele să umple sălile de cinema. Ceea ce în ultimul timp nu se mai întîmplă decît rar, ba chiar foarte rar. Publicul de cinema este format cu precădere din cei tineri
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
este posibil. Pornind de la un joc de cărți și de la o datorie, filmul progresează aproape de la sine pe principiul bulgărelui de zăpadă. Peliculă se poate termină oricînd sau, la fel de bine, poate dura oricît. În pofida durității a ceea ce se întîmplă pe ecran, relaxarea personajelor este demnă de invidiat. Talentul regizorului rezidă în a crea un film distractiv, echilibrat pe baza unui material epic caracterizat de dramă și dezechilibru. S-a vorbit despre acest film ca fiind cel mai bun film britanic de la
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
Cronicar Texte călătoare O premieră în viața bătrînului Cronicar cu degete înnegrite de cerneală tipografică și lecturi acompaniate de foșnetul paginilor: a citit, pe ecranul computerului, prima revistă culturală românească publicată doar în varianta electronică, NORII. Identitatea editorului, Ștefan Bălan, prinde contur în ciberspațiu doar prin textele sale: un intelectual cultivat, mare pasionat de literatură și arte, pentru care munca editării acestui trimestrial pe Internet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
fost o revelație prin originalitatea aliajului de fantezie, livresc (referirea la Borges se impune), umor, inteligență speculativă și poezie ce îmbracă o realitate bucureșteană familiară. Pentru un cititor impenitent de ficțiuni literare, Să auzi forma unei tobe chiar și prin ecran e o sărbătoare. * În secțiunile de arte, am remarcat eseul lui Andrei Mladinescu despre tabloul lui Paul Klee, Ad Parnassum, subtil și convingător analizat cu imagini scanate alături (avantajul editării electronice e că poți separa și mări detalii după necesitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
înșelătoare - libertate a improvizației. De fapt, toată această spumă e calculată matematic, textele de prezentare sînt încremenite în calculatoare, pînă la ultima virgulă; uneori chiar și bîlbele sînt programate! ...Mel Gibson, ca și cînd ar vorbi liber, citește de pe un ecran: "Gîndiți-vă la scriitor...Încuiat într-o cameră singuratică, așteptînd Muza să apară, ca să transforme golul paginii albe într-o capodoperă..."; urmează o strîmbătură și remarca, în hohotele sălii: Cine a scris chestia asta?"... Chestiile astea" le scriu, evident, profesioniști redutabili
Oscar 2000: Punga de plastic și statueta de aur by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17200_a_18525]
-
preferința pentru atitudine echilibrat xenofilă, nouă ne vine ușor să ni-l închipuim pe Herr Haider fie negru, fie galben, fie alb, hăituit de o ceată de tahitieni care, spre rușinea lor, n-au apucat să-l vadă, pe micile ecrane, valsînd elegant, curtenitor, moment care - printr-un "declic" mintal - mi-a readus în memorie o secvență privită într-o cinematecă: Adolf Hitler în frac, cu papion negru și ochi scăpărători, însoțit spre loja oficială, la Bayreuth, de către Winifred Wagner, nora
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
ai învins -/ documentul adînc/ și incontestabil al trădării/ este viața" (Document). O "reușită" i se pare a fi însăși moartea: Mîna-mi întinsă/ acum către tine:/ dovada că moartea/ mi-a reușit" (ibidem). Notațiile devin cinice, atît în registrul obiectiv ("pe ecran, o muscă/ a ațipit// direct pe lama/ unei săbii" - Oboseală), cît și în cel subiectiv: "Benign, oboseală:/ am realizat/ durerea scurtă/ surzenia tălpilor/ iradiind/ de-atîta mers" (ibidem). Fiind resimțită lumea precum "un dar strivitor", poeta cîntă pe corzile unor stări-noțiuni
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
Eugenia Vodă "Franța trecea prin cea mai neagră perioadă din istoria ei. Un singur lucru o mai putea salva: un miracol", citești pe marele ecran, în introducerea superproducției lui Luc Besson. Miracolul s-a numit Jeanne d'Arc (Joan of Arc, cum sună titlul original al filmului). O adolescentă care a scos țara din dezastru, conducînd armata franceză spre victorie și alungîndu-i pe englezii invadatori
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
tron de piatră). De altfel, însăși interpreta Ioanei declară - blasfemie!- "Este o poveste în care nu am crezut niciodată!" Milla Iovovich crede mai mult în SF-uri decît într-o poveste ca a Sfintei Ioana, și asta se vede pe ecran. Ioana ei e vitală, decorativă, "androidă" și "apucată", dar total lipsită de transcendență... De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Modernitatea acestei Ioane nu ține de esență, ci de look... Momentele din Joan of Arc în care se rostogolesc pietroaie
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]