1,171 matches
-
vinul în Japonia și în Brazilia. Călugării spanioli au făcut la fel în restul Americii de Sud, în America Centrală și în California. Protestanții francezi au plantat vița de vie la Capul Bunei Speranțe (odinioară denumit Capul Furtunilor), în sudul Africii de Sud, după revocarea Edictului de la Nantes pe 18 octombrie 1685112. În estul Africii, aceasta a fost introdusă de părinții din ordinul Sfântului Spirit, originari din Germania. La antipozi, în vestul Australiei, țară-continent considerată drept "Franța emisferei de sud"113 din cauza posibilităților sale vinicole, cei
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
butași de viță de vie din Olanda. Strugurii rodiți de aceștia au fost dați la teasc pe 2 februarie 1659. În 1688, aproape 150 de hughenoți francezi, care mai întâi se exilaseră în Olanda, în 1685, ca urmare a revocării Edictului de la Nantes, au ajuns în Africa de Sud, stabilindu-se în valea Franschoek ("Colțul francez"), la Drakenstein, la Paarl și Stellenbosch. Aceste teritorii au fost acordate de către guvernatorul Simon van Der Stel coloniștilor francezi care au dezvoltat aici cultura viței de vie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sais-je?", nr. 3001, 1995, p. 83 și următoarele. 110 În original vins de qualité produits dans des régions déterminées (n. trad.). 111 R. Dumay, La mort du vin, Stock, Paris, 1976, p. 20. 112 Semnat de Ludovic XIV la Fontainbleau, edictul de revocare abroga toate avantajele acordate de Henric al IV-lea, la 13 aprilie 1598 în celebrul Edict de la Nantes. 113 H. Johnson, Une histoire mondiale du vin. De l'Antiquité à nos jours, Paris, Éd. Hachette, 1990, p. 352
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
déterminées (n. trad.). 111 R. Dumay, La mort du vin, Stock, Paris, 1976, p. 20. 112 Semnat de Ludovic XIV la Fontainbleau, edictul de revocare abroga toate avantajele acordate de Henric al IV-lea, la 13 aprilie 1598 în celebrul Edict de la Nantes. 113 H. Johnson, Une histoire mondiale du vin. De l'Antiquité à nos jours, Paris, Éd. Hachette, 1990, p. 352. 114 Cartea Genezei (XLIX, 11) vorbește despre "sângele strugurelui", iar Deuteronomul (XXXII, 14) evocă "sângele ciorchinelui". 115 G.
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
puțin până în zorii secolului al VII-lea), însă pot fi menționate și alte centre de mare însemnătate culturală: Antiohia, Gaza, Berytos. În Constantinopol, odată cu secolul al V-lea începe să funcționeze o Universitate, fiind înființată de împăratul Theodosios II, prin edictul din 27 februarie 425. Un fapt deloc de neglijat este numărul și dimensiunea bibliotecilor din marile orașe. Conform unor surse ale vremii, biblioteca imperială din Constantinopol conținea aproape 120.000 de volume la jumătatea veacului al V-lea, fără să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Brefoconii. Încă înainte de Constantin cel Mare au existat astfel de case pentru îngrijirea copiilor părăsiți. Dezvoltarea acestor case s-a făcut în paralel cu alte așezăminte de asistență socială ale bisericii. Însuși Constantin cel Mare a luat măsuri prin două edicte speciale (315 și 322) având în vedere ajutorarea părinților care nu aveau cu ce să-și crească copiii. Motivul a fost să înlăture uciderea sau părăsirea copiilor. „Uciderea sau abandonarea copiilor a fost îngrădită prin legi înainte de Constantin cel Mare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
ale lipovenilor, ale unitarienilor (care vin din toată lumea la Várfalva/Moldovenești), chiar ale protestanților de tot felul. Fiindcă interdicția protestantă a pelerinajului și a relicvelor, inițiată de lollarzi și impusă de Luther, nu e totuși absolută ; în Transilvania, devenită după Edictul de la Turda din 1568 liman al protestanților radicali din toată Europa, se pot identifica multe locuri de posibil pelerinaj. Iar poate cel mai uimitor exemplu de pelerinaj imposibil este Ierusalimul secuiesc de la Bőződújfalu/Bezidul Nou, satul nou sabatarian care-l
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Și să nu uităm de răpitorii eficienți și cu circulație în masă ai presei liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este faptul că, răspunzînd afirmației ungurilor cum că românii s-au infiltrat în Transilvania în secolul al XIII-lea, Iorga a susținut că "nici un element străin nu putea fi (în Evul Mediu) colonizat nicăieri fără emiterea în prealabil a unui "edict""192. Cu toate acestea, atunci cînd marele compozitor maghiar Béla Bartok, un pasionat culegător de folclor muzical maghiar și românesc (originar din zona Aradului), a venit la București, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, în privința aceasta, cooperarea româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
procesului în urma incidentului dilatoriu, cînd pîrîtul va putea cere execuția pentru spesele de judecată. 13) Nici cererea de execuție și nici acțiunea de înnoirea procesului nu suspenda executarea sentinței definitive, numai dacă nu se acordă suspendarea. 14) Numai în baza edictului legalizat se poate cere execuție, daca actul notarial este executoriu, conform art. 111 din legea XXXV: 1874. Articolul 2 Este abrogat și înlocuit cu Art. 32 Leg. LIV: 1912. În cazurile indicate în punctele 1-6 din art. precedent, execuția se
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
de apel, în privința acestei execuții, va avea loc aplicarea art. 41 din legea de față. (Legea LIV: 1912). Dacă execuția se cere atunci cînd dosarul este trimis instanței superioare, partea care cere execuția trebuie să anexeze la cererea de execuție edictul, sau copia autentică a hotărîrei, chiar și fără motivare, iar dacă hotărîrea a fost comunicată urmăritului prin inmanare se va alătura și copia autentică după dovadă de inmanare. Dacă execuția se cere în baza hotărîrei executorie a instanței de apel
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
inmanare. Dacă execuția se cere în baza hotărîrei executorie a instanței de apel, atunci cînd dosarul procesului nu s'a trimis încă primei instanțe (procedura civ. art. 511 și 546); la exemplarul I al cererii de execuție trebuie anexat un edict sau o copie autentică după hotărîre, în care copie grefierul de ședință a senatului de apel, va menționa ziua pronunțării sau a inmanarei de sentința și faptul că nu s'a făcut cerere de revizuire în termen legal. Dacă termenul
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
ordonarea execuției. Dacă deciziunea s'a înmânat, remediul de drept întrebuințat contra acestei deciziuni nu împiedică efectuarea, conform regulelor execuției. Este completat cu art. 26 din leg VII: 1912. Dacă execuția cerută numai asupra mobilelor nu trebuie efectuată din oficiu, edictele deciziunilor despre ordonarea execuției, trebuiesc trecute pe cererile sau pe procesele verbale de execuția ei pe copiile lor și toate exemplarele să se inmaneze urmăritorului. Urmăritorul pentru a efectua execuția, prezintă exemplarele necesare atît pentru portărel cat și pentru urmărit
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
sinoptice: Matei, Marc, Luca. 9. A patra evanghelie, Scrisorile Sfanțului Ioan, Apocalipsa. 10. Faptele apostolilor. Împărțirea Faptelor Apostolilor. 11. Scrisorile Pauline. Scrisoarea către evrei. 12. Iisus Cristos și Biserica. 13. Prigonirea creștinilor în Imperiul Român. 14. Constantin cel Mare și Edictul de la Milano. 15. Sfanțul Benedict și Ordinul benedictin. 16. Convertirea noilor popoare europene (convertirea neamului nostru). 17. Bisericile orientale. 18. Ordinul din secolul XVI. Reînnoirea catolică. Bibliografia: Istoria poporului lui Dumnezeu, Albă Iulia, 1994. b. Liceele și seminariile romano-catolice (limba
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
1486, când apare pentru prima oară termenul „football” (foot = picior; ball = minge) în Anglia, jocul de fotbal a cunoscut o perioadă nefastă, el fiind prigonit și interzis de-a lungul bătrânului continent. Edificator în acest sens este promulgarea și adoptarea Edictului lui Eduard al III-lea (1349), rege al Angliei, care considera mingea: „un obiect periculos pentru însăși puterea militară a Regatului, obligând autoritățile să interzică asemenea trândave practici pentru că distrag bărbații de la exersarea tirului cu arcul.”. Fiul lui James al
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
care considera mingea: „un obiect periculos pentru însăși puterea militară a Regatului, obligând autoritățile să interzică asemenea trândave practici pentru că distrag bărbații de la exersarea tirului cu arcul.”. Fiul lui James al II-lea (care a dat și el mai multe edicte împotriva jocului cu mingea) regele James al IV-lea joacă fotbal. În anul 1497, trezorierul Curții Scoției, lordul High, notează: „În a 22-a zi a lui aprilie, i-am dat doi șilingi lui James Dog pentru mingile de fotbal
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
numai în cadrul pentatlonului. Întrecerile de atletism s-au desfășurat de la prima ediție a Jocurilor Olimpice (J.O.) antice, anul 776 î.e.n. până în anul 392 e.n. când s-a organizat ultima ediție a acestei competiții, interzisă în anul 394 e.n., printr-un edict al împăratului Teodosiu I. care consideră întrecerile ca activități păgâne. Atletismul modern s-a dezvoltat începând cu a II-a jumătate a secolului al XIX-lea, cel mai mult în Anglia și în S.U.A. Englezii sunt cei care au standardizat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la începutul secolului al IV‑lea; ‑ a treia ipoteză consideră că începutul artei creștine trebuie găsit în partea extremă orientală a Imperiului Roman, acolo unde și comunitățile creștine erau mai numeroase și unde creștinismul era religie tolerată cu mult înainte de Edictul de la Milano (313)15. Această ipoteză este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic creștin datorează multe lucrări artei orientale. 15 Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, cf. l. hertlinG, Geschichte der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ea reflectând chipul nevăzut al lui Dumnezeu și al sfinților, fiind considerată ca un limbaj al bibliei, un mod de exprimare al lui Dumnezeu față de om. Nu trebuie uitat însă faptul că Biserica a ținut cont și de canoanele și edictele referitoare la modurile de reprezentare de‑a lungul istoriei. Spre exemplu, Conciliul Vatican II a elaborat prin lucrările sale mai multe documente pentru a contura poziția bisericii occidentale privind reprezenta‑ rea imaginilor. Astfel, Sacrosanctum Concilium abordează valoarea artei sa‑ cre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
citește în timp ne povestește (cu ajutorul imaginilor) venirea lui Isus, miracolele Fecioarei și luptele sfinților 89. Împotriva acestui uz al icoanelor a apărut o mișcare cunoscută sub numele de iconoclasm, despre care am amintit anterior, inițiat în anul 730 prin edictul împăratului Leon al III‑lea, mișcare care era de fapt expresia subînțe leasă a disputelor care în cursul anilor au apărut între biserică și stat pe când pe tronul Constantinopolului au urcat împărați originari din Armenia și Siria, prin tra‑ diție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reușit să înfrângă dorința și obișnuința popo‑ rului de a venera icoanele și a vedea în ele pe Dumnezeul în care credeau. Această mișcare a sfârșit așadar într‑un faliment total în anul 834 când împă‑ răteasa Teodora a abrogat edictele iconoclaste. În perioada iconoclasmului, iconodulii au fugit de la Constantinopol spre țări deschise și libere: în Arme‑ nia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Italia, ceea ce contribuia la răspândirea artei bizantine. La Roma, unde papii ofereau azil politic refugiaților, erau în acea epocă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
aproape pe nesimțite schi‑ țele unei arte noi. 48 Cf. M. eliade, o.c., 13‑14. 49 Ibidem, 15. 50 Ibidem, 16‑17. 51 Fap. 17,24‑29. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 143 Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să apară bazilicile mărețe în care canoanele arhitectoni‑ ce ale vechiului păgânism erau reluate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
la începutul secolului al IV‑lea; ‑ a treia ipoteză consideră că începutul artei creștine trebuie găsit în partea extremă orientală a Imperiului Roman, acolo unde și comunitățile creștine erau mai numeroase și unde creștinismul era religie tolerată cu mult înainte de Edictul de la Milano (313)15. Această ipoteză este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic creștin datorează multe lucrări artei orientale. 15 Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, cf. l. hertlinG, Geschichte der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]